12,623 matches
-
unul cu mult iz de aventură, încăpățânat și cu multă dragoste față de țară și pământurile ei� (CD 30.09.2003). Se pare că oratoria românească, nu întru totul birocratizată, păstrează o mai veche aplecare spre stilul ornat, chiar spre metaforismul liric. Intervenția din care am citat și mai sus, pentru a ilustra termenul aprofunzime, continuă într-un mod încă mai creator: �Și să nu se mai întâmple un astfel de incident în care noi, iată, să tocăm timpul și să împiedicăm
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
refugiul îndrumă spre eros. Valeriu Cristea interpretează admirabil, din perspectiva temei sale, episodul Francesca da Rimini și Paolo Malatesta din Infernul: ,Spațiul în care se consumă, ca într-o idilă a incestului, căderea Francescăi, de o extraordinară aură a emoției lirice, de o rafinată poezie a păcatului, reprezintă spațiul consacrat al seducției erotice". |n alte opere, acesta simbolizează când ,recluziunea fericită" (Sărmanul Dionis) când ,iubirea absolută" (O mie și una de nopți). |n aceeași idee a Domesticului interior, a intimității, sunt
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
tot atîtea măști ale aspirației spre primordii. Astfel se cuvine interpretat motivul copilăriei. Deplîngînd pierderea unei vîrste edenice, autorul sugerează un „departe” metafizic, pe care dorește a-l recupera prin chiar mijlocirea zonei sacrificiale înscrise în traseul său biografic. Ontogenia lirică repetă filogenia destinului uman: „Pe vremea cînd pescuiam în apele tulburi, viața avea pantofiori/ de fetiță mergînd la școală, nu știam dacă peștele este o jucărie/ sau cina pe care urma să o iau/ lîngă tufa de corcoduși cu fructe
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
Gheorghe Grigurcu Exponent al “generației războiului”, Alexandru Lungu și-a început cariera lirică printr-o producție de “senzații moderne”, pusă sub semnul unui citadinism ce, în anii ’40, mai păstra o alură de noutate postsimbolistă. Racordarea la momentul istoric se făcea prin mijlocirea temei războiului într-o tonalitate oarecum camilpetresciană, îmbinînd exultanța vitalității
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
scurt poem (carmen III ― <De vi>ridiaris viri inl. Fausti) al unui poet minor din veacul al V-lea - Flavius Merobaudes, evidențiind mai ales influența lui Statius și împrumuturile formale din Siluae-le acestuia în descrierea într-un stil „optimist și liric” (p. 61) a grădinii senatorului Faustus, dar și concepția estetică și simbolică novatoare, centrată pe dimensiunea morală, care caracterizează elogiul naturii în versurile lui: grădina aristocratului roman, un locus amoenus, deci o marcă a civilizației romane - natura sălbatică (silua ferox
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
șef al Familiei orădene. Dintre aceste poeme, unul evocă liric o călătorie a poetului, într-o Dacie, cu dl Manolescu (Nicolae?), din care pasagerii coboară precipitat din pricina unui taifun. Cronicarul l-a întrebat pe dl Manolescu dacă există în ficțiunea lirică a d-lui Moldovan vreo sămînță de adevăr. Da, a răspuns dl Manolescu, acum vreo zece ani, venind de la Timișoara prin Lugoj la Deva (zona Aradului unde apare Arca), a văzut un turbion smulgînd cazanele de la o fabrică și rostogolind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
întâi - la Editura “Du Style”, ediție îngrijită, notă asupra ediției, bibliografie, note, referințe critice, tablou sinoptic, indice, de Cornelia Pillat - prefața de Mircea Martin. Miezul acestui al cincilea, din șapte tomuri de Opere îl constituie volumul antum (1936), intitulat Portrete lirice, cu eseuri/ conferințe datând din perioada 1929-1935, republicat, cu completări, în anul 1969, sub îngrijirea istoricului literar Virgil Nemoianu. Într-un testament literar din 2 septembrie 1943, poetul recomandase o anumită ordine a sumarului, înglobând și bucata Mărturisiri - aceasta după
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
sumarului, înglobând și bucata Mărturisiri - aceasta după mai multe comunicări făcute la Facultatea de Litere din București, în 1932. Și tot introductiv, fragmente Dintr-un jurnal de vară, datând din anul 1942, ca un salut de încheiere a Mărturisirilor. Portretele lirice, medalioane dezvoltate, propun poeți din lirica franceză, germană, americană, engleză, clasică și modernă, excepție constituind-o deschizătorul de ciclu, Cervantes, abordat cu Don Quijote - deci cu o poză. La finele volumului, două studii tematice, Spiritul mediteranean și Poezie și plastică întregesc
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
ciclu, Cervantes, abordat cu Don Quijote - deci cu o poză. La finele volumului, două studii tematice, Spiritul mediteranean și Poezie și plastică întregesc un autentic curs de poezie, pe epoci și meridiane, cu câte o rară, dar generoasă trimitere, aici, la liricii conaționali: “Ne-ar fi interesat influența artei plastice populare asupra liricii noastre de azi - dubla influență a iconografiei bizantine și țărănești la un Crainic, la un Voiculescu, la un Blaga, la un Adrian Maniu, sau chiar la un Minulescu, la
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
volumului, două studii tematice, Spiritul mediteranean și Poezie și plastică întregesc un autentic curs de poezie, pe epoci și meridiane, cu câte o rară, dar generoasă trimitere, aici, la liricii conaționali: “Ne-ar fi interesat influența artei plastice populare asupra liricii noastre de azi - dubla influență a iconografiei bizantine și țărănești la un Crainic, la un Voiculescu, la un Blaga, la un Adrian Maniu, sau chiar la un Minulescu, la un Arghezi, la un Ion Barbu, precum și influența peisagiului și peisagiștilor
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
al generației sale, una de aur, alcătuită din creatori mai adesea de înaltă intelectualitate, de asemenea poligloți, precum Lucian Blaga, Alexandru Philippide, Ion Barbu, la rândul lor tălmăcitori din lirica universală sau autori de studii pe teme de artă. Opera lirică a lui Ion Pillat, cu variatele-i zăcăminte, purtându-l din medianele lunci ale Argeșului, în nordicul Miorcani, în sudicul Balcic, iar în final, în luminoasa Helladă, dar cu o constantă viziune a Timpului, se conduce pe un șleau ce
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
simbolismului, de chemări insistente ale poeziei pure, însă mereu pecetluită de spiritul locului - cum subliniază într-o foarte nutritivă prefață dl. Mircea Martin: “aproape francez prin formație, european prin deschiderea intelectuală, Ion Pillat a ținut să adopte în portretele sale lirice o perspectivă autohtonă”, ora comentariului fiind, cu vorbele d-sale, a literaturii române - să nu uităm, în magnificile decenii interbelice. Publicul căruia i se adresa Ion Pillat era, desigur în temă, dar am presupune logic că se afla cu cel
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
el îi oferea și o excelentă bază de orientare: “Trebuie să așteptăm tocmai perioada «Sturm und Drang» a secolului XVIII-lea, epoca lui Goethe și a lui Schiller, ca să găsim ceva comparabil cu acea Renaștere, naștere din nou a sufletului liric european, dezmorțit și chemat la o nouă viață de splendoarea culturii greco-latine, redescoperită tocmai atunci de o omenire dornică și uimită.” Clipa istorică în care omului corporativ și anonim al Evului Mediu, omului furnică, tipului de umanitate standard și colectiv
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
viața însăși a liricii simboliste dusă la extrem”, fiind, totodată, una din “încercările cele mai nobile și mai curate de a dărui versului și expresiei poetice un înțeles nou și a le diferenția de proză.” Dacă Baudelaire se dovedește mai liric decât Mallarmé, Valéry va fi mai lucid, el “a mers mai departe. A pretins să integreze iar muzica, despărțită de vorbă, în interiorul cuvintelor, readuse printr-o sintaxă subtilă și personală a poetului, la înțelesul lor liric adevărat, care nu poate
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
de înțelesul său noțional, superficial, dar păstrând «inefabilul», neexprimabilul sufletesc care-i face magică puritatea.” Pentru un tradiționalist, forța cuprinderii este maximă, chiar dacă ea nu se va exprima întocmai și în operă. Amplitudine gata să se extindă asupra altor zări lirice, cea germană, bunăoară, interpretată în opoziție cu cea franceză, ca una revărsătoare de adânci sentimente, bogată, fremătătoare, supusă în consecință unui veșnic dinamism ce nu-i îngăduie răgaz să se întruchipeze într-o împlinire armonioasă - termen revenitor la exeget - a
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
de adânci sentimente, bogată, fremătătoare, supusă în consecință unui veșnic dinamism ce nu-i îngăduie răgaz să se întruchipeze într-o împlinire armonioasă - termen revenitor la exeget - a formei, foind, în schimb, de singulare personalități interiorizate, de pronunțat sentiment temporal, lirică, în fine, dezvăluind “un conflict aproape tragic între conținut și forma care se derobează”, în care totuși sau poate tocmai de aceea, un Stefan George se arată “mai aproape de spiritul antic decât oricare dintre poeții moderni de azi.” Acel “azi
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
Leopardi" cu Asociația Culturală "Astra" din Blaj și, implicit, a marilor noștri poeți naționali. Evenimentul a avut loc la data de 15 iunie 2002 (113 ani de la trecerea În eternitate a lui Eminescu), la invitația compatrioatei noastre Ioana Ungureanu, artist liric, profesoara la Conservatorul "Santa Cecilia" din Romă și a fost parafat la Accademia di România din Romă (partea culturală) și la Primăria din Recanati, de către cei doi primari.”
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
făcându-ne părtași nu doar la compoziție, ci și la subiectul care este uneori năstrușnic, alteori adânc filosofic. Este stilul pictoriței constructivist? Expresionist abstract? Figurativ sintetic? Urmărindu-i creația pe parcursul anilor, este ușor de sesizat tendința către sinteză, permanența ținutei lirice și reluarea poetică a unei amprente onirice, feminine. Pictura ei este, În ultimă instanță, inconfundabilă. Pentru că dincolo de influențele firești, Maia Martin demonstrează un stil personal cu o admirabilă libertate a construcției. Stilizarea inteligenta, emoția lucidă, ideile Îndrăznețe și, probabil mai
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
oțeliți: „Pământului În voie să i intri / când vei pleca...// Și teamă nu-ți va fi / că vei fi dus/ În lut // Martori ai acestei zvoniri, / adâncul suflet/ al țărânii/ și „Nu credeam să-nvăț / a muri, vreodată”. Nici spațiul liric nu este ferit de implicațiile fenomenalului filosofic fugit irreparabile tempus. Oricât de dinamizat ar fi permanentul remember, În care iubirile și-au făcut sălaș, Înviorarea atmosferei din prezent rămâne tot sub semnul Întrebărilor. Ele par doar curtenitoare, dar nu aduc
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
multe alte personalități de mai târziu. Drag i-a fost târgul lui Take, Ianke și Cadâr... Vădit preocupat de originile muzicale ale poeziei, a pus bazele, de timpuriu, unei mici orchestre numită „la Baaad”, denumire ce va anticipa capodopera sa lirică de dimensiuni remarcabile. Volumele La Baaad, Ed. Cartea Românească, 1979, La Baaad, Ed. Eminescu, 1996 și La Baaad / In Baaad, ediție bilingvă româno engleză, Ed. Junimea, 2006, reamintesc, prin forța lor vizionară, de maeștri Înaintași precum Eminescu, Arghezi, Aron Cotruș
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
Tipul de limbaj înlemnit și acela de raționament frust spun totul, fără ezitări. De fapt, ceea ce face acest roman plăcut la lectură este poeticitatea sesizabilă în fiecare rând. Deasupra a tot ce se întâmplă sau nu în roman, privirea este lirică, atentă la elemente uneori marginale, cu un efect stilistic fermecător și insolit, fiind totodată precisă în descriere : "Picioarele se goliră de tot ce era rău. S-au scurs odată cu oboseala durerile scurte și nemulțumirea, se subțiară, se făcură mai mici
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
termenilor livrești li se alătură vocabulele arhaice (moldave, cu deosebire) și cuvintele „retezate”. Dar arhaismul sau este, Întîi, o stare de spirit. Desigur, Cezar Ivănescu confirmă și aici uriașă să forță de absorbție, fiind o personalitate ce intersectează mari albii lirice. Sinteză ivănesciană Își subordonează aceste experiențe poetice, brodata pe canavaua unei concepții despre poezie. Lirismul sau curat și elevat, de o simplitate savanta, folosește un sever filtru cultural, poetul-receptacol impunînd tocmai prin forță originalității. Sub cupola acestei lirici, amestecînd mulți
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
cîndva, Gh. Grigurcu) devine un veritabil erotikon, ființa barbara conștientizînd soarta corpului pieritor. Îmbrăcat, așadar, „În plînsoare”, poetul, asumîndusi riscul monotoniei, purcede la un ritual de exorcizare a răului, convins că sentința s-a dat. Pe un ton elegiacdramatic, scenariul liric Înaintează În moarte și Împăca, aproape neverosimil, calmul contemplativ cu trăirea paroxistica. Instinctul thanatic lucrează, acea aglutinare de motive suporta un filtru cultural, infernul conștiinței și starea virginala, ascultînd „sunetul original” și muzica genezica, alimentează o gîndire lirica aflînd În
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
încă altele, până la Casa de fum, scrisă tot în românește dar apărută în Suedia, patria din nord care a adoptat-o pe poetă din 1975. Cine a citit în succesiune aceste cărți a observat în ele prefacerile substanțiale de viziune lirică. Poezia se desprinde, treptat, din elementar, din biologic. Devine reflexivă, austeră, sugestivă prin densitate. Elegiacă, percepe spectacolul lumii din unghiuri care ne descoperă fragilitatea umanului, inconsistența de fum a viului: " Într-un singur loc s-a strâns sufletul Încă un
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
toate rețetele nu-mi mai sunt de folos în zilele de cărbune vom trece prin a zorilor catapeteasmă fi-vom un nume cuie și sânge-or cădea pe pământ jarul sfârșirii va-ncolți în Cuvânt Pândă în flăcări o strajă lirică se ridică deasupra jarului mare cât ograda scânteiele în drumul lor funerar au aprins veștile ploioase au înzăpezit umblătoare pustiuri tot mai clar văd chipul unui semen ce gândește în locul meu scrie în locul meu toate le face în așa fel
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]