586 matches
-
dl Popescu niciodată, înainte de acest editorial care nu exprima, îndefinitiv, și în mod urban, decît o nedumerire: și anume că dl Popescu e în stare să exileze cultura din cotidiane numai fiindcă se lasă pradă unei furii, complet nemotivate, contra "literatorilor" și a "găștii" de la România literară, în loc să încerce a-și pune inteligența, care nu-i lipsește, la contribuție. Nedumerirea că un ziar serios ca ADEVĂRUL se limita să consemneze Întîlnirea organizată de noi în treisprezece rînduri batjocoritoare și minimalizatoare. Dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
nemuritoare, că întreaga să opera. Studiul despre Duiliu Zamfirescu (mie personaj dezagreabil, ceea ce nu înseamnă că depreciez opera literară) e, negreșit, plin de substanță. Mărturisesc că nu m-a convins deloc argumentația istoricului literar că articolul împotriva lui Eminescu din Literatorul (1880) semnat Rienzi nu e al lui Zamfirescu. E drept, a scris, împotriva acestei ipoteze, Perpessicius și, mult mai tîrziu, Augustin Z.N. Pop. Dar nu uit că a pledat pentru paternitatea prozatorului asupra acestui nefericit articol Tudor Vianu și
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
pildă, dar nu numai, s-au mai ridicat în apărarea acestor obiecte, fără nici o competență, dar cu mult elan propagandistic și cu aerul triumfalist că patrimoniul cultural național s-a îmbogățit covîrșitor, personaje perecum istoricul literar N. Georgescu, echipa de la Literatorul, tot felul de alți veleitari mai mult sau mai puțin ,,patrioți", însă cu o acută dorință de cîștiguri fabuloase, inclusiv de natură simbolică, și, dacă se poate, cît mai rapide, dar și unii specialiști rezonabili, cum ar fi acad. Dan
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
Ecaterina Oproiu și Tudor Caranfil... În acest caz nu e de mirare că regizorul tînăr cu cele mai răsunătoare succese în momentul actual se numește Nae Caranfil... Dovadă că ce naște din pisică...” (Fanus Neagu, Caiet-Jurnal, 29 ianuarie 2009, în Literatorul, nr. 144, măi 2011) „Nu știu dacă tinerii se vor duce mai mult la cinema după ce au citit Vîrstele peliculei, fiindcă la mall nu vor găsi nimic asemănător. Rămîne cartea în sine, dincolo de cinema, dar fără să-l trădeze. Ca să
Istoria cinematografiei în capodopere. Vîrstele peliculei. Vol. V () [Corola-journal/Journalistic/67246_a_68571]
-
social. Aflînd cele întîmplate, Blaga a zîmbit subțire, ca și alte dăți. Lipsa de probitate a steliștilor din acel moment avea să aibă o urmare tardivă, după 1989, cînd cîteva pene (de exemplu cea colerică, a lui Mihai Drăgan, în Literatorul) s-au năpustit asupră-mi pe motiv că... l-am jignit pe marele poet aflat în dizgrație.
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
datorat altor persoane, care au aderat la propunerea ce a aparținut acad. Iorgu Iordan, prezentată Secției de Știință și Cultură a CC, într-o împrejurare pe care am evocat-o în articolul G.Călinescu. Preludiul „Cronicii optimistului”- precizări necesare, în „Literatorul”, nr. 54/1februarie1994, text reprodus și în Scriitori și compozitori..., Editura Albatros, 2006, p. 175-183. G.Ivașcu, militant antifascist Personalitatea lui G.Ivașcu s-a remarcat în anii studenției la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, la cursurile și
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
de proză intitulată Nuvele, cele mai multe dintre ele romanțioase, la fel ca versurile (modeste) și epigramele (fără umor). În 1895 publică studiul Patriotismul în literatura română, iar în 1940 volumul sapiențial și de memorialistică Gânduri și amintiri. Colaborează la Revista nouă, Literatorul, Literatura și arta română și editează două publicații: La Roumanie nouvelle și Capitala unde semnează Bucur Ciobanu. În paginile revistelor sale întâlnim câteva nume cunoscute ale literaturii române, unele de real prestigiu: Camil Petrescu, Vasile Voiculescu, Liviu Rebreanu (dețină- torul
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
aceiași ani de final ai partidei totalitare, am primit numeroase scrisori din partea a doi tineri poeți, cu aproximație optzeciști și ei, unul din Iași, altul din București. Mi se năzărea simțămîntul că e comunicarea de la suflet la suflet a unor literatori, aflați la început de cale, cu un confrate mai în vîrstă, tot astfel cum îmi căutasem și eu, cu o emoție nu doar livresca, înaintașii. Impresionantă asiduitate a iașiotului mai cu seamă, care mi-a trimis multe zeci de epistole
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
remarcabil, el și-a adunat volumele tipărite în antologia "La munte și la mare... parodii". După 1990, Micu a fost redactor-șef al publicației Viața Capitalei, director al revistei Românul și al ziarului Cronica Română și redactor-șef al publicației Literatorul. Micu a fost, de asemenea, realizator al emisiunilor de televiziune "Ateneul artelor" și "Convorbiri duminicale". 24 august - Elena Sereda, actriță Elena Sereda, actriță a Teatrului Național București, a murit la vârsta de 84 de ani. Absolventă a Conservatorului Regal de
Vezi ce mari oameni a pierdut România în anul 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70872_a_72197]
-
ani de la moarte, ba chiar unele capitole tîrzii din Istoria literaturii, precum cel dedicat lui Ibrăileanu). Treptat, vederile lui Călinescu se aliniază curentelor moderne de idei pe plan european, capătă o forță de iradiere și cuprindere cu mult peste nivelul literatorilor din jur. Cine, în locul său, să imaginăm eventualitatea unei rocade ipotetice, ar fi fost capabil să atingă, măcar în treacăt, tensiunea ideatica și penetrația cristalizata în formulele cu lungă bătaie din Domină bonă, din Istoria că știința inefabila și sinteză
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
una din ele) la el, le-ar fi cerut prea mult pretinzîndu-le puțină atenție la propria capodoperă". Să presupunem că, spre binele literelor românești, nu s-a întîmplat așa ceva. Și încă un ghimpe ce ar putea zgîria conștiința corectă a literatorilor: "Jurnalele, memoriile, însemnările de acest tip au reprezentat, de altminteri, și singura literatură de sertar care s-a găsit în România". Poate că nu e totuși așa, dacă ne gîndim la romanele lui I.D.Sîrbu, la Istoria literaturii române, regretabil
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
de mediocru, încât oamenii din sală au dreptul să se scoale și să spună: Nu, nu vrem așa ceva!»” O revistă de citit BUCUREȘTIUL CULTURAL (nr. 120, 20 noiembrie) are un sumar interesant. Gabriel Chifu semnează textul de deschidere („Viață de literator”). Doina Papp face un bilanț al festivalului Național de Teatru, cu titlul „De toate pentru toți la FNT”. Daniel Cristea- Enache continuă analiza operei lui Marius Robescu, „un poet complet”, iar cronica literară a lui Paul Cernat este dedicată volumului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4134_a_5459]
-
sau Suzana Gâdea. Acuzând de "escrocherie" miniștrii Culturii pe care i-a prins, el intră cu binecunoscuta-i dezinvoltură pe bază de șpriț, pe porțile murdare ale calomniei. După ce-a păpat bani serioși cu o revistă de două parale, "Literatorul", dl. Neagu s-a metamorfozat în inchizitor inclement, care nici usturoi n-a mâncat și nici gura nu-i miroase. A afirma despre actualul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, tocmai el, Fănuș Neagu, c-ar fi o nulitate, că s-
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
patru secvențe În CONVORBIRI LITERARE nr. l, decanul de vîrstă al scriitorilor români, Pan M. Vizirescu, scrie despre Bacovia, așa cum l-a cunoscut în deceniul al treilea. Întîi, din volumul Plumb și din paginile unor reviste întîmplătoare, grupul de tineri literatori, inca studenți, din care făceau parte și frații Vizirescu, și-a dat seama că se află în fața unor poezii "cu totul aparte față de succesele poetice ale vremii". Despre omul care semna G. Bacovia, informațiile erau vagi: "Aproape nici nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
nouă, apărut în Adevărul literar și artistic, nr. 207, din 23 noiembrie 1924: "Despre importanța cunoașterii "clasicismului latin" pentru evoluția literaturilor contemporane ale popoarelor romanice. Autorul își propune să demonstreze într-o suită de articole cât de folositoare este pentru literatori asimilarea culturii clasice latine, ce rezultate poate aduce acest clasicism care fecundează sufletul modern - sufletul romantic în special - în ce are mai bunť". Din literatura greacă, articolul lui Mircea Eliade, Deucalion, publicat în Orizontul, nr. 7, din 11 februarie 1926
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
Cred că, în anumite situații, a apăra pe cineva e doar un alt mod de a-l acuza. În care? În acela în care acuzațiile sînt, de fapt, evidente calomnii, puse în circulație cu evidentă rea-credință" (O falsă problemă, în Literatorul, 7, 1997, p. 7). Or, deși acel "cred că" te duce la domeniul opinabilului și pune o notă dubitativă în demersul așa de categoric, autorul lui, posesor al unei duble evidențe într-o singură frază, interzice altora dreptul de a
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
trecută granița peste Prut, intelectualii basarabeni s-au văzut puși în situația de a depăși imprecisul sentimentalism, de a-și exprima opțiunea față de diversele oferte politice. Astfel traiectoriile lor s-au diferențiat, adesea radical. Unii au ales România literară, alții Literatorul, Totuși iubirea, România Mare. Succesul de racolare pe care l-au înregistrat personaje precum A. Păunescu sau C.V. Tudor sau Victor Crăciun au avut la bază crunta dezinformare a maselor din Basarabia, care au fost tentate a identifica idealul unificării
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu. "; la pagina 8 se va citi: "...vedeți cazul scriitorului Günter Grass, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1999."; la pagina 3 a se notă că Cenaclul condus de scriitorul Iulian Neacșu se numește LITERATORUL și nu are legătură cu Cenaclul "Marin Mincu", iar în poza de la aceiași pagina, în dreapta lui Iulian Neacșu se află scriitoarea Passionaria Stoicescu, care a contribuit magistral la completarea imaginii regretatului poet Grigore Vieru. ÎN VESTIARUL INIMII Mă uit la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu. "; la pagina 8 se va citi: "...vedeți cazul scriitorului Günter Grass, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1999."; la pagina 3 a se notă că Cenaclul condus de scriitorul Iulian Neacșu se numește LITERATORUL și nu are legătură cu Cenaclul "Marin Mincu", iar în poza de la aceiași pagina, în dreapta lui Iulian Neacșu se află scriitoarea Passionaria Stoicescu, care a contribuit magistral la completarea imaginii regretatului poet Grigore Vieru. ÎN VESTIARUL INIMII Mă uit la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu. "; la pagina 8 se va citi: "...vedeți cazul scriitorului Günter Grass, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1999."; la pagina 3 a se notă că Cenaclul condus de scriitorul Iulian Neacșu se numește LITERATORUL și nu are legătură cu Cenaclul "Marin Mincu", iar în poza de la aceiași pagina, în dreapta lui Iulian Neacșu se află scriitoarea Passionaria Stoicescu, care a contribuit magistral la completarea imaginii regretatului poet Grigore Vieru. ÎN VESTIARUL INIMII Mă uit la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
maeștrii, între aceștia pe Heliade, pentru erori mult mai mici, ca să nu mai vorbim de necruțătorul tir critic abătut asupra contemporanilor, ținta lui predilectă fiind Eminescu, și de lecțiile predate, cu vocație pedagogică, învățăceilor întru ale poeziei în ședințele de la ,Literatorul", unde o cât de mică imperfecție în sectorul rimei echivala cu o catastrofă. Căci ce altceva este rima bronz/bronz decât o probă irefutabilă a demagogiei, câtă vreme a rima un cuvânt cu el însuși este, în viziunea lui Macedonski
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
ori dovedită și incriminată de domnul Pienescu. Și să mai vorbim despre uzurile și abuzurile textologice nepedepsite de Codul Penal, chiar dacă cei în culpă, aflați la strâmtoare, vor riposta, invocând dictonul din dreptul roman: nulla poena sine lege. 1) în Literatorul (1890), după care suntem asigurați (de fapt, înșelați) că s-a făcut transcrierea, e bonz!
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
prematură i s-a tras din ura tenace cu care a fost urmărit, difamat și marginalizat de șefii locali de opinie". Cum am putea să nu ni-l amintim, într-un asemenea context, pe Lucian Blaga? Mai aflăm că aceiași literatori comuniști care stigmatizau scrierile lui Régio pe motiv că sînt "estetizante", "mistice", "reacționare" (ce sinistru ecou au pentru noi astfel de epitete!) au încercat și discreditarea lui Fernando Pessoa, însă uriașul succes al operei sale peste hotare le-a zădărnicit
Epistolar portughez (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9423_a_10748]
-
tocmai pentru condiția intens exemplară a figurii sale: „A fost și rămîne un reper al demnității etice și estetice”, un „mare scriitor - cum îl numește Mircea Eliade”. De remarcat și faptul că eseistul nostru nu preia tale quale aserțiunile importanților literatori de care se ocupă, selectîndu-le, implicîndu- se uneori polemic în judecarea lor. Astfel, în impactul dintre Al. Paleologu și C. Noica, din testul eliminator al căruia, în favoarea ideii de filosofie, transcendentul, intelectul și sufletul sunt radiate, ia partea celui dintîi
Recepția trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5620_a_6945]
-
într-un snop o adunătură 85 {EminescuOpXIII 86} de tineret semistrăin, își duce cititorii prin locuri malfamate sub pretextul de-a face poemuri a la Alfred de Musset, cum spitalul, balamucul și cârciuma sunt singurele locuri cari furnizează sujete artistice literatorilor de la "Literatorul " și de la alte întreprinderi scandaloase, acela cată să fie recunoscător puținelor pene în adevăr românești, care ne scapă din atmosfera infectă a spitalurilor, ce se pretind reviste literare. În aceste spitaluri, unde mărginirea intelectuală a pretinșilor autori nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]