526 matches
-
interlinii, precum și a retroîncrucișărilor, a permis să se ajungă la concluzia că răspunsul imun este controlat de aproximativ 8-10 loci diferiți, al căror efect cumulativ stă la baza variabilității la antigene pe care o manifestă indivizii speciei. Unul dintre acești loci este clar implicat în procesele de prelucrare a antigenului de către macrofage. Macrofagele liniei cu răspuns imun redus sunt mai active și degradează mai ușor antigenele în comparație cu cele ale liniei înalt reactante. Nu se știe dacă hiperactivitatea macrofagelor liniei cu răspuns
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
anume Ir-1, între capătul K și regiunea Ss a complexului H-2, de la șoarece. Întrucât Liebermann și Humphrey (1972) au evidențiat un eveniment recombinațional apărut în interiorul regiunii Ir - 1, s-a dedus că în această regiune se află cel puțin doi loci genici care au fost desemnați Ir - A și Ir - B. Cercetările experimentale efectuate la cobai și șoarece converg spre concluzia că gena Ir se exprimă pe celule T (Grumet și colab., 1971; Mitchell și colab., 1972). Muro și Taussig (1975
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acceptorul celulei B, dar nu pot produce factorul celulelor T. Genele care controlează determinanții activatori ai limfocitelor (Lad) s-au numit inițial genele determinanților limfocitari, fiind simbolizate gene LAD. În cadrul sistemului major de histocompatibilitate de la om s-au identificat doi loci care codifică pentru determinanții activatori ai limfocitelor. Locusul LAD „puternic” se cartează în afara locusului secund al HLA-A, pe când, locusul „mai slab” se cartează în vecinătatea primului locus HLA-A, din cromozomul 6. Pentru a se defini polimorfismul Lad-urilor, la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
producerea de anticorpi de afinitate și de specificitate foarte heterogeni. La șoarece, locusul Ir-1A este situat în interiorul regiunii H-2, din cromozomul 17, imediat în stânga locusului Ss Sip ce controlează producerea unei β-globuline serice, și la dreapta extremității H-2K. Cei trei loci genici Ir-1A, Ir-1B și Ir-1C controlează expresia aloantigenelor de pe suprafața limfocitelor B, desemnate antigene Ia, precum și de pe suprafața anumitor tipuri de limfocite T, a macrofagelor, a celulelor epidermice și a spermatozoizilor. Sub controlul genelor Ir se află hipersensibilitatea întârziată față de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
clasa II sunt grupate într-o regiune specifică a cromozomului 6 care reprezintă regiunea complexului major de histocompatibilitate (CMH). În figura 12.1 se prezintă diagrama regiunii genice a CMH, situată în cromozomul 6, de la om, în care sunt redați locii genici pentru moleculele HLA clasa I și HLA clasa II. Locii genici HLA-A, -B și -C codifică pentru catenele grele ale celor trei clase de molecule HLA-A, HLA-B și respectiv, HLA-C. În cadrul regiunii HLA clasa II, locii genici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care reprezintă regiunea complexului major de histocompatibilitate (CMH). În figura 12.1 se prezintă diagrama regiunii genice a CMH, situată în cromozomul 6, de la om, în care sunt redați locii genici pentru moleculele HLA clasa I și HLA clasa II. Locii genici HLA-A, -B și -C codifică pentru catenele grele ale celor trei clase de molecule HLA-A, HLA-B și respectiv, HLA-C. În cadrul regiunii HLA clasa II, locii genici A și A1 codifică pentru catenele α ale moleculelor HLA clasa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
redați locii genici pentru moleculele HLA clasa I și HLA clasa II. Locii genici HLA-A, -B și -C codifică pentru catenele grele ale celor trei clase de molecule HLA-A, HLA-B și respectiv, HLA-C. În cadrul regiunii HLA clasa II, locii genici A și A1 codifică pentru catenele α ale moleculelor HLA clasa II, pe când locii genici B1, B3, B4, și B5 codifică pentru catenele β HLA clasa II. Locii genici DRB3, DRB4 și DRB5 sunt trecuți în paranteză cu semnificația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
-A, -B și -C codifică pentru catenele grele ale celor trei clase de molecule HLA-A, HLA-B și respectiv, HLA-C. În cadrul regiunii HLA clasa II, locii genici A și A1 codifică pentru catenele α ale moleculelor HLA clasa II, pe când locii genici B1, B3, B4, și B5 codifică pentru catenele β HLA clasa II. Locii genici DRB3, DRB4 și DRB5 sunt trecuți în paranteză cu semnificația că nu toate complexele HLA conțin acești loci genici. Complexul HLA dintr-unul dintre cei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
HLA-A, HLA-B și respectiv, HLA-C. În cadrul regiunii HLA clasa II, locii genici A și A1 codifică pentru catenele α ale moleculelor HLA clasa II, pe când locii genici B1, B3, B4, și B5 codifică pentru catenele β HLA clasa II. Locii genici DRB3, DRB4 și DRB5 sunt trecuți în paranteză cu semnificația că nu toate complexele HLA conțin acești loci genici. Complexul HLA dintr-unul dintre cei doi cromozomi omologi ai perechii a 6-a formează un haplotip, astfel că fiecare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
α ale moleculelor HLA clasa II, pe când locii genici B1, B3, B4, și B5 codifică pentru catenele β HLA clasa II. Locii genici DRB3, DRB4 și DRB5 sunt trecuți în paranteză cu semnificația că nu toate complexele HLA conțin acești loci genici. Complexul HLA dintr-unul dintre cei doi cromozomi omologi ai perechii a 6-a formează un haplotip, astfel că fiecare individ uman are două haplotipuri HLA (Hurley, 1997). Produșii genici A, B și C se asociază cu produsul genei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ai perechii a 6-a formează un haplotip, astfel că fiecare individ uman are două haplotipuri HLA (Hurley, 1997). Produșii genici A, B și C se asociază cu produsul genei pentru β2-microglobulină, spre a forma moleculele CMH clasa I. Produșii locilor genici α (A) și β (B) ai DR, DQ și DP se asociază unii cu alții și formează moleculele CMH clasa II. De exemplu, produsul locusului genic DQB1 este catena DQβ care se asociază cu o catenă DQα, spre a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
DR, DQ și DP se asociază unii cu alții și formează moleculele CMH clasa II. De exemplu, produsul locusului genic DQB1 este catena DQβ care se asociază cu o catenă DQα, spre a forma o moleculă DQ. La nivel ADN, locii genici HLA se prezintă sub multiple forme (polialelie). Locii genici pentru catena grea CMH clasa I adăpostesc 49 alele HLA-A, 99 alele HLA-B, 34 alele HLA-C, 123 alele HLA-DR, peste 45 alele DQ, peste 68 alele DP. Numărul total
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și formează moleculele CMH clasa II. De exemplu, produsul locusului genic DQB1 este catena DQβ care se asociază cu o catenă DQα, spre a forma o moleculă DQ. La nivel ADN, locii genici HLA se prezintă sub multiple forme (polialelie). Locii genici pentru catena grea CMH clasa I adăpostesc 49 alele HLA-A, 99 alele HLA-B, 34 alele HLA-C, 123 alele HLA-DR, peste 45 alele DQ, peste 68 alele DP. Numărul total de alele prezente la nivelul populației generale diferă în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dacă malignizarea nu este în sfera sistemului hematopoietic), fie un geamăn monozigotic. În cazul că nu sunt posibile aceste două alternative, următoarea opțiune este utilizarea ca donor a fraților / surorilor cu HLA identic. Utilizarea acestei ultime alternative crește probabilitatea ca locii non- HLA, care ar putea afecta transplantul și care nu sunt încă bine definiți, precum sunt locii minori de histocompatibilitate să fie mai potriviți receptorului. Cum însă și o asemenea posibilitate este adeseori exclusă, donorii fiind adesea persoane neînrudite, se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
posibile aceste două alternative, următoarea opțiune este utilizarea ca donor a fraților / surorilor cu HLA identic. Utilizarea acestei ultime alternative crește probabilitatea ca locii non- HLA, care ar putea afecta transplantul și care nu sunt încă bine definiți, precum sunt locii minori de histocompatibilitate să fie mai potriviți receptorului. Cum însă și o asemenea posibilitate este adeseori exclusă, donorii fiind adesea persoane neînrudite, se apelează la identificarea unui donor potrivit, trecut în Registrul Național al Donorilor de Măduvă Osoasă pe care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
osoasă decât pentru transplantul de alte organe. Există date potrivit cărora împerecherea donor-receptor pentru alele HLA -DRB1 este importantă în descreșterea riscului de respingere de transplant față de o boală a gazdei receptoare, deși, pentru moment, importanța împerecherii alelelor la alți loci genici nu este clară. Odată cu izolarea și identificarea genelor HLA, a devenit posibilă utilizarea tehnicilor de analiză a ADN în tipajul HLA printre care sunt: hibridizarea probei oligonucleotidice cu specificitate de secvență (SSOPH), reacția de polimerizare în lanț (PCR), analiza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și / sau al probelor. În cadrul procedurii de secvențiere a ADN se utilizează PCR în vederea amplificării genei de interes, iar ADN amplificat este secvențiat direct, fără o clonare prealabilă a ADN într-un vector potrivit. Cum majoritatea persoanelor sunt heterozigote la locii HLA, se pot alege primeri cu specificitate de secvență, spre a se realiza amplificarea unei singure alele la un locus HLA testat. Există alternativa amplificării unui amestec de alele și de a le secvenția, utilizându-se analiza pozițiilor nucleotidice polimorfice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
putea fi purtate de individul testat (vezi în tabel DRB1*0402 sau DRB1*0414). Nivelul cel mai înalt de rezoluție este cel în care este determinată alela purtată de individ în regiunea CMH, fără echivoc (tabelul 12.1). Similitudinea dintre locii genici HLA și alelele HLA adaugă un plus de complexitate și dificultate în identificarea moleculelor HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în regiunea CMH, fără echivoc (tabelul 12.1). Similitudinea dintre locii genici HLA și alelele HLA adaugă un plus de complexitate și dificultate în identificarea moleculelor HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la o singură genă primordială copiile rezultate suferind diversificare prin mutație și recombinare genetică între locii genici și alele. Această origine graduală (geneză succesivă) a alelelor HLA impune ca aplicarea metodologiei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
moleculelor HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la o singură genă primordială copiile rezultate suferind diversificare prin mutație și recombinare genetică între locii genici și alele. Această origine graduală (geneză succesivă) a alelelor HLA impune ca aplicarea metodologiei de tipare bazată pe analiza ADN să se bazeze pe o abordare în mai multe etape în procedura de identificare a alelelor HLA. În cadrul unei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenei sens este proximal față de telomeră. T. brucei are aproximativ 100 cromozomi, majoritatea foarte mici, cu mai puțin de 106 perechi de nucleotide. Genele VSG exprimate au fost identificate în cel puțin trei regiuni telomerice diferite, dar numărul real de loci telomerici, potențial activi, este necunoscut. Este clar că locația telomerică a genei VSG, pentru a fi exprimată, este o condiție obligatorie, dar nu suficientă. Și alte gene VSG, în afară de cea exprimată la un moment dat, pot fi localizate la nivelul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
exprimată la un moment dat, pot fi localizate la nivelul telomerei. Genele telomerice VSG silențiate pot fi activate fără să-și schimbe localizarea. Mai există încă și alte gene VSG silențiate care nu au localizare telomerică, ci sunt localizate în loci cromozomali interstițiali. Înainte de a fi exprimate, copii ale genelor interstițiale sunt transpozate în situsuri telomerice. Unele gene VSG silențiate, localizate telomeric, suferă transpoziție duplicativă la nivelul unei alte telomere, pentru a fi exprimate. Astfel, expresia unei gene VSG singulare necesită
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în general o concentrație mare de med ARN, este improbabil ca acesta să fie important în reglarea transcrierii situsurilor de expresie genică a VSG. În consecință, reglarea pare a fi asociată mai probabil cu transcrierea la nivelul situsului de expresie. Locii genici telomerici, expresibili VSG, pot fi transcriși (activi) sau netranscriși (inactivi) și numai foarte rar (în cursul procesului de comutare) apar simultan activ, într-o singură celulă, mai mulți decât un singur asemenea loci. Transcrierea poate fi inițiată la 60
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
transcrierea la nivelul situsului de expresie. Locii genici telomerici, expresibili VSG, pot fi transcriși (activi) sau netranscriși (inactivi) și numai foarte rar (în cursul procesului de comutare) apar simultan activ, într-o singură celulă, mai mulți decât un singur asemenea loci. Transcrierea poate fi inițiată la 60 kb în amonte de gena VSG, dar distanța este variabilă. Transcriptul primar lung conține regiuni codificatoare multiple, neînrudite, alături de regiunea codificatoare pentru VSG, în apropierea capătului său 3’. Formarea ARNm funcțional pentru VSG implică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
conservate CACCC, CCAAT sau ATAAA nu sunt afectate ca reprezentând situsuri „interzise” pentru mutații, numărul mutațiilor observate întărește semnificația secvențelor necodificatoare păstrate ca având valoare de reglatori la distanță ai transcripției, adică de super-enhanceri, fiind implicați în comutarea funcționării diferiților loci genici, în cursul dezvoltării embrionare și fetale (Gelehrter și Collins, 1990). În diferitele populații umane se înregistrează cu o frecvență mai mare sau mai mică anumite mutații ale genele β-globinice (tabelul 16.4). În aceste populații se înregistrează heterozigoți (purtători
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]