1,747 matches
-
2 Armată, participând, alături de specialiști militari în Comitetul Consultativ al armei, la elaborarea și publicarea regulamentelor militare referitoare la trupele de geniu. Făcându-și datoria cu distincție ca răsplată pentru activitatea desfășurată, ofițerul Prezan a fost avansat la gradul de locotenent-colonel, pe 10 mai 1895. Ofițerii superiori apreciază calitățile locotenent-colonelului Constantin Prezan. Generalul Arion, în 1895, scria: „Ofițer de mare valoare, știință, activitate, zel, toate le posedă. Chemat a ocupa înalte funcțiuni în armată, își va face întotdeauna datoria cu distincție
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
al armei, la elaborarea și publicarea regulamentelor militare referitoare la trupele de geniu. Făcându-și datoria cu distincție ca răsplată pentru activitatea desfășurată, ofițerul Prezan a fost avansat la gradul de locotenent-colonel, pe 10 mai 1895. Ofițerii superiori apreciază calitățile locotenent-colonelului Constantin Prezan. Generalul Arion, în 1895, scria: „Ofițer de mare valoare, știință, activitate, zel, toate le posedă. Chemat a ocupa înalte funcțiuni în armată, își va face întotdeauna datoria cu distincție”. Mergând mereu în țară în misiuni de inspecție, l-
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
Nicolae al II-lea, iar mai târziu, a însoțit perechea princiară într-o vizită la marea ducesa de Saxa-Coburg și Gotha, mama principesei Maria, la sărbătorirea nunții de argint a părinților Mariei. Generalul Vlădescu nota: ,,venit în corpul Statului Major-Regal, locotenent-colonel Prezan a justificat pe deplin bunele note obținute de la diferiții săi șefi până astăzi. Servea cu zel și activitate, fiind însărcinat cu misiunea de adjutant pe lângă persoana A.S.R., principele moștenitor de care se achită cu multă inteligență. Se propune
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
caracterizează ca fiind nimic altceva decât un "turuitor", adept al pălăvrăgelii fără noimă (A. Lee, 564). With Lawrence aparține jurnalismului pseudoliterar deoarece Thomas scrie un roman istoric romantic alcătuit din "imaginea distanțată a trecutului absolut". Povestind despre prima întâlnire cu locotenent-colonelul englez T. E. Lawrence, Thomas conștientizează că intenția lui se orientează spre un roman istoric romantic când afirmă cu exagerare: "Și astfel am făcut cunoștință cu una dintre cele mai pitorești personalități din vremurile moderne, un om care va fi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
întrucât nu am fost implicat în cercetările respective, efectuate tot de către Direcția a VI-a. Dar sper că nici cu următorul caz nu îi voi dezamăgi pe eventualii cititori amatori de senzațional. La Timișoara am fost trimis împreună cu un coleg, locotenent-colonel, conduși fiind de însuși șeful serviciului din care făceam parte, ceea ce reprezenta un indiciu clar că ne aștepta un caz cu totul deosebit. Și ca amploare, dar și ca număr de persoane pe care urma să le cercetăm, având în
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
bază situată la o distanță de cca. 150 km. În același timp am fost informat de sosirea pe teren a unei motociclete care îl aducea pe ofițerul american cu gradul cel mai înalt dintre prizonierii din România. Era vorba de locotenent-colonel de aviație, James Gunn III. Pe la 10 dimineața, avionul Savoia sosise, precum și lt.col. Gunn și, după un scurt briefing, avionul cu numărul 230 se afla la capătul pistei, gata să decoleze, având la bord pe comandorul Perju ca pilot, pe
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
atacă! 10 iunie 1944. Obiectiv: rafinăria "Româno-Americană", (partea întâi), în "AeroMagazin", nr. 8, februarie 2003, pp. 39-48. Idem, Indienii cu două pene atacă ! 10 iunie 1944. Obiectiv: rafinăria "Româno-Americană", (ultima parte), în "AeroMagazin" nr. 9, mai (aprilie) 2003, pp. 15-24. Locotenent-colonel Dan Gîju, I se spunea "Boierul". Comandorul Dan-Valentin Vizanty, în "Viața militară", nr. 4 (6), dec. 2005, pp. 54-57. Idem, Eroi au fost..., în "Observatorul militar", an XIX nr. 21 (1004), 3-9 iunie 2009, p. 2. V.A., 10 iunie
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
să se bărbierească între ei. Mă aflam deci în fața acestui om cu barba roșcată și chip de negustor armean. M-a întâmpinat cu multă căldură. Era de mai multă vreme decât mine în pușcărie și cunoștea toate dedesubturile anchetelor. Era locotenent-colonelul de artilerie Orezeanu, nepot al generalului Orezeanu, care fusese director al Căilor Ferate Române. Acest ofițer al statuluimajor fusese și el arestat odată cu valul de teroare, încă din 14 iulie. Îmi amintesc de această dată, fiind sărbătoarea națională a Franței. Cum eu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
doi și a mărturiilor unor săteni aflați în relații dușmănoase, din varii motive, cu familia Wass, depozițiile făcute în procedura penală s-au dovedit contradictorii. Însă săvârșirea crimelor nu a fost negată de nimeni; ba chiar, în momentul în care locotenent-colonelul Dehmel, membru în Comisia germano-italiană a ofițerilor, scos din fire, îi ocăra pe cei care fuseseră prezenți la ședința comună a comisiei din 28 noiembrie 1941. Mureșenii de câmpie (Oboztelke), ofițerul de legătură ungar, căpitanul Dunst László, a recunoscut folosirea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mucul condeiului de pe tratat și trecu pe o altă hîrtie: sentința de moarte a lui Moruzi" (Argumentul de căpetenie, "Timpul", 1 martie 1878). Ca o paranteză, între replicile pe fondul cererii rusești de reanexare a Basarabiei, un autor rus răspunde locotenent-colonelului Ioan Alecsandri (fratele poetului Vasile Alecsandri) la scrisoarea deschisă a acestuia publicată în gazeta "Le Nord" din Bruxelles. Cititorul rus confundă pe Ioan Alecsandri cu poetul și se crede îndreptățit ca om politic să-i dea lecții. Replica eminesciană este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și anexarea lui la Italia. Gabriele D’Annunzio a acceptat să preia conducerea expediției. Timp de trei zile, conjurații au pregătit acțiunea, în timp ce autoritățile militare au închis ochii. Pe 12 septembrie, D’Annunzio sosea la Ronchi îmbrăcat în uniformă de locotenent-colonel al lăncierilor din Novara, iar la scurt timp avea să intre în Fiume în forță. D’Annunzio a devenit „comandant al orașului Fiume”, având depline puteri. S-a înscris în fascia din Fiume, în calitate de ostaș. Totuși, a menținut legătura cu
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
și cere deconspirarea celor care au contribuit la distrugerea unor destine. Ne alăturăm demersului, publicând În continuare numele călâilor de suflete și solicităm verificarea acestora de către autoritățile competente: locotenent colonel Roznovăț Ștefan, locotenent colonel Grămadă Mihai, general maior Alexie Ștefan, locotenent-colonel Diaconescu Gheorghe, lt. major Damaschin Gheorghe, lt. major Măriuței I., căpitan Negru, locotenent major Vieriu Valentin, locotenent Moraru Silvia. Acestora li se adaugă alți „antrenori” de copii turnători: plutonier major Vasile Huci, locotenent major Vasile Moșneguțu, plutonier Mihai Olteanu. Recent
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de Apel, str. Popa Soare, 3; Polyzu, G., medic, profesor la Facultate, str. Calomfirescu, 7; Polyzu, I., medic, profesor la școala de Arte Frumoase, sub-director al Serviciului Sanitar, str. Sf. Voievozi, 56; Polyzu-Micșunescu, D., senator, avocat, Calea Victoriei, 163; Popescu, M., locotenent-colonel, str. Domniței, 3; Popescu, N.D., publicist, str. Icoana, 22; Popescu, P., profesor, str. Justiției, 23; Popovici, As., proprietar, Calea Victoriei, 48; Populeanu, procuror-general pe lângă Curtea de Apel, str. știrbei-Vodă, 41; Porumbaru, Em. M., avocat, deputat, str. Regală (Hotel Union); Pretor, I.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
prezintă și face să se voteze un credit de 15 milioane lei, trebuincioși la rectificarea și canalizarea Dâmboviței. în vederea alegerilor încep mari schimbări în personalul administrativ superior, astfel prefectul de poliție din București, Radu Mihai, e mutat la Iași, iar locotenentul-colonel Candiano Popescu e numit la București în locul lui Radu Mihai. Trimeterea lui Radu Mihai la Iași erea motivată de faptul că opoziția conservatoare erea foarte tare acolo. Dar Radu Mihai, oricât erea el de tare elector, n-a avut nici un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
jos, însoțesc trăsura pe dreapta și pe stânga. D-nul general comandant al diviziei teritoriale, călărind la dreapta trăsurii și d-nul general inspector al Gardei civile la stânga. Drapelul Regimentului II de roșiori din escortă, cu comandantul regimentului în dreapta și locotenentul-colonel în stânga urmau trăsura Reginei, după care veneau ofițării superiori ai armatei și un pluton de ofițări din trupele călări. Un escadron de roșiori închidea cortegiul. Trupele garnizoanei erau așezate pe ambele laturi ale stradelor până la colina Mitropoliei și dedeau onorurile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Gheorghe Chirculescu, Octavian Tomuța, Constantin Lupoaie, Alexandru Piticaru, Vintilă Vais și Liciniu Blaga. Sentința nr. 32 din 10 noiembrie 1954 a fost dată la București de către Tribunalul Militar pentru Unitățile MAI, prin completul de judecată format din general-maior Alexandru Petrescu, locotenent-colonel Gheorghe Eftimie, asesorii maior Teodor Vlase și căpitan Gheorghe Alexandru. În unanimitate, s-a hotărât că douăzeci dintre acuzați sunt vinovați și au fost condamnați la moarte, plus confiscarea averii personale pentru crima de acte de teroare în grup și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
turcești. Sprijinit de Regimentul 6 Linie, el a reușit să ocupe Opanezul și șoseaua Plevnei; turcii, văzându-se copleșiți, s-au predat. Primele unități care au intrat în Plevna eliberată au fost Regimentele 4 și 6 Linie, în frunte cu locotenent-colonelul Algiu și maiorul Teleman. Locotenent-colonelul Racoviță, comandantul Regimentului 12 Dorobanți, a raportat comandantului Brigăzii 2 din Divizia a III-a ocuparea întăriturilor inamice de la Bucov în ziua de 28 noiembrie și a propus pentru recompensă pe ostașii care s-au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
inteligență de șefii lor”. T. C. Văcărescu nota faptul că ofițerii și soldații și-au făcut datoria, „au dat prin pilda lor, avânt și entuziasm trupelor. Într-un cuvânt - consemna colonelul în rezervă - ofițerii superiori și subalternii își făcură datoria” (locotenent-colonelul Ion Cotruț, maiorii Gheorghe Teleman, Simion Stoilov și Eftimie Ulescu, n.a.). La 15 ianuarie 1878, locotenent-colonelul Gheorghe Teleman a trimis generalului Mihail Cerchez următorul raport: „Domnule general, Purtarea Regimentului în general în luptele de la 12 și 13 ianuarie a fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
datoria, „au dat prin pilda lor, avânt și entuziasm trupelor. Într-un cuvânt - consemna colonelul în rezervă - ofițerii superiori și subalternii își făcură datoria” (locotenent-colonelul Ion Cotruț, maiorii Gheorghe Teleman, Simion Stoilov și Eftimie Ulescu, n.a.). La 15 ianuarie 1878, locotenent-colonelul Gheorghe Teleman a trimis generalului Mihail Cerchez următorul raport: „Domnule general, Purtarea Regimentului în general în luptele de la 12 și 13 ianuarie a fost mai mult decât eroică și dacă voi fi larg în recompensele ce se cer pentru dânsul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a II-a să fie dislocată în zona Craiova. Astfel, după șase luni de confruntări intense în cele mai grele sectoare ale frontului, glorioasa Divizie a II-a se întorcea la 28 februarie în garnizoana Craiova. La 10 mai 1878, locotenent-colonelul Gheorghe Teleman a fost avansat la gradul de colonel și numit comandantul Regimentului 13 Dorobanți Iași, la 10 mai 1885 - general de brigadă, iar în 1890 - general de divizie. În 1885 s-a pensionat și s-a stabilit în orașul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că în acest fel va putea să-și continue cariera în aviație, în funcții administrative. 3 La începutul anului 1946 fusese avansat locotenent-comandor, iar la punerea în retragere se mai acorda un grad. Căpitan comandor aviator echivalează cu gradul de locotenent-colonel, din armata terestră. 10. Viorica Huțan Cariera aviatică a celei care avea să devină prima stewardesă brevetată în România începe în 1941, pe aerodromul București-Chitila, când se angajează la numai 18 ani secretară de pistă la Școala de zbor fără
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
ofițerul notase: „Cei de mai sus vor primi sarcini corespunzătoare În raport de capacitatea și posibilitățile fiecăruia”. Adică, să nu cumva să transpire sub limbă la asemenea efort „entelectual”. f. Microfoane și În closetul din fundul curții... Cel mai sigur, locotenent-colonelul Ioan Toma, care se semna și cu prefixul „Specialist I” era as În instalarea mijloacelor audio de genul microfoanelor În care inimosul partid comunist român investise milioane de dolari În scopul suprimării oricărei urme de opoziție față de regimul „gândit” de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
instituind „Dictatura carlistă” și propriul partid numit PRN (Partidul Renașterii Naționale). Despre ultimul preot se scrisese că este tot fost legionar, urmărit În același dosar cu Sofianu („Operațiunea Siretul”). i. Instalarea mijloacelor de ascultare la domiciliu Această propunere venise din partea locotenentului-colonel Ioan Toma În urma unui „raport” Înaintat șefului său la data de 19 XII 1973. Totuși, În rezoluția sa, comandantul Securității Vaslui nu aprobase acest procedeu decât „...pentru 30 de zile”. După ce le reamintise ștabilor de reîntoarcerea preotului Sofianu din Penitenciarul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și i-a anunțat că pe data de 22.10.1974 va merge la ROMAN la episcopie, pentru a da <<un raport confidențial>> iar apoi va pleca spre Tg. Ocna pentru a le face o vizită”. Spre sfârșitul anului 1972, locotenent-colonelul Alexandru Călinoiu, șeful Inspectoratului Județean de Securitate Vaslui, a aprobat un plan complex de restrângere până la suprimare a așa-ziselor „acțiuni subversive” ale „reacționarului” preot Sofianu care Își vedea liniștit de relațiile Înfiripate cu alți prelați ortodocși cu vederi antitotalitare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comuniste că ideile vechii „Gărzi de Fier” rămăseseră doar la nivelul nostalgiilor exprimate pe ici, pe acolo, Însoțite și de mici oftaturi. „În vederile și concepțiile sale politice se resimte influența legionarilor cu care este În relații mai apropiate”, adăugase locotenent-colonelul Alexandru Călinoiu. m. Infamă diversiune securistică Ofițerii de Securitate din acele vremuri de foarte tristă amintire, fuseseră școliți timp de trei ani la școala specială de la Otopeni după metodele clasice, pe larg și des uzitate atât de GESTAPO (poliția politică
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]