1,327 matches
-
Guțu Romalo 1972 (în 2000: 106), Avram 1977 (în 1987: 143−148). 30 Cf. Zafiu (2002d), Gruiță (2006: 232). 31 Vezi, în acest volum, Croitor, p. 32 Fixarea formulei, care "tinde să se transforme dintr-o combinație liberă într-o locuțiune", a fost semnalată de mai multe decenii, de Guțu Romalo 1972 (în 2000: 80-81). 33 Vezi, în acest volum, Manea, p. --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
Tresar prin somn, și mi se pare Că n-am tras podul de la mal.[...] De-atâtea nopți aud plouând, Tot tresărind, tot așteptând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. (George Bacovia, Lacustră) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină cuvântul gând. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: singur, (a) izbi. 3.Transcrie o imagine dinamică și una auditivă. 4.Explică rolul prozodic al cratimei, în structura De-atâtea... 5.Precizează două mărci ale subiectivității din textul literar. 6
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
vedea, Vreme nu pierdea, Ci mi-l întreba, Din gură-i zicea: -Noiaș, purcăraș, Porcii tot păzind, Marmura-ntorcând, Nu cumva-i văzut Pe unde-ai trecut Un zid învechit Și neisprăvit, De mult părăsit? (Meșterul Manole) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină verbul a trece. 2. Motivează utilizarea cratimei în structura Plimbă-mi-se. 3. Precizează modul de formare a cuvintelor Negru-vodă, demult. 4. Identifică două teme/ motive literare din fragment. 5. Transcrie o figură de stil din primele
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
târziu. Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa le-a fost dat!... Apoi ea luă copiii și plecă mai departe. (Ioan Slavici, Moara cu noroc) 1.Precizează modul de formare a cuvintelor: stins, bătrâna. 2.Notează două expresii /locuțiuni cu substantivul inimă. 3.Motivează folosirea cratimei în structura le-a (fost). 4.Menționează modul de expunere din paragraful al doilea. 5.Exemplifică două trăsături ale textului narativ. 6.Ilustrează conceptul de simetrie, pornind de la fragmentele date. 7.Argumentează, prin
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
că întâmplarea cu moștenirea trezise în femeia mea porniri care dormitau latent, din strămoși, în ea. (C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) 1. Menționează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: cântărea, imprudent. 2. Notează două expresii/ locuțiuni cu verbul (a) face. 3. Ilustrează aspectul denotativ și conotativ al verbului (a) trezi. 4. Explică rolul cratimei în structura n-aveam. 5. Comentează valoarea expresivă a utilizării imperfectului. 6. Transcrie două sintagme care sugerează trăsături de caracter ale personajului
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
negre, Decor de doliu funerar ... În parc regretele plâng iar ... Cu pene albe, pene negre O pasăre cu glas amar Străbate parcul secular ... Cu pene albe, pene negre ... În parc ninsoarea cade rar ... (George Bacovia, Decor) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină verbul (a) sta. 2.Evidențiază, într-un enunț, sensul denotativ al termenului decor. 3.Menționează valorile morfologice ale lui i din cuvântul copacii. 4.Explică rolul virgulelor din primul vers. 5.Transcrie o imagine vizuală și una
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
duc Spre sud cu gândul călător. Lumină, soare și senin Îmi cere sufletul în dor - Nu vă mirați când mă vedeți Privind cocorii visător... Lumină, soare și senin Cer, când se chem tânguitor, (Ștefan Petică, Exotic) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni cu verbul (a) duce. 2.Ilustrează, prin două enunțuri, omonimia cuvântului cer. 3.Motivează utilizarea virgulei în primul vers. 4.Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiază eul liric în text. 5.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în coșuri duc amurg. Toți strugurii striviți de soare În raza purpurie curg. În urma lor, purtând la cramă Copăile cu rod, flăcăi Țin cerul toamnei greu pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul (a) duce. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: amurg, flăcăi. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează utilizarea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 5.Precizează tipul de lirism existent în text. 6.Interpretează două figuri
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
LOCUȚIUNILE PRONOMINALE ALOCUTIVE UTILIZAREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ - MONICA VASILEANU În acest subcapitol voi avea în vedere câteva aspecte ale unei subclase de cuvinte mai puțin cercetate: locuțiunile pronominale alocutive. Voi observa specificul lor pragmatic, dificultățile de interpretare a statutului, particularitățile
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
LOCUȚIUNILE PRONOMINALE ALOCUTIVE UTILIZAREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ - MONICA VASILEANU În acest subcapitol voi avea în vedere câteva aspecte ale unei subclase de cuvinte mai puțin cercetate: locuțiunile pronominale alocutive. Voi observa specificul lor pragmatic, dificultățile de interpretare a statutului, particularitățile ortografice și caracteristicile sintactice, încercând să găsesc o explicație a tendințelor din limba actuală. 1. DEFINIREA SUBCLASEI - STATUTUL PRAGMATIC Locuțiunile pronominale alocutive se înscriu, prin funcția lor
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
unei subclase de cuvinte mai puțin cercetate: locuțiunile pronominale alocutive. Voi observa specificul lor pragmatic, dificultățile de interpretare a statutului, particularitățile ortografice și caracteristicile sintactice, încercând să găsesc o explicație a tendințelor din limba actuală. 1. DEFINIREA SUBCLASEI - STATUTUL PRAGMATIC Locuțiunile pronominale alocutive se înscriu, prin funcția lor pragmatică, în clasa mai largă a formulelor de adresare. Sunt sintagme specifice registrului formal, emfatic politicos, formate dintr-un substantiv și un adjectiv posesiv de persoana a II-a. Utilizate în exprimarea deferenței
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
dintr-un substantiv și un adjectiv posesiv de persoana a II-a. Utilizate în exprimarea deferenței, ele au o frecvență redusă în vorbirea curentă, în schimb contextul oficial, protocolar care le este specific le sporește importanța. Două serii compun grupul locuțiunilor pronominale alocutive: Domnia Ta-Domnia Voastră-Domniile Voastre, care apar și în conversațiile cotidiene sau în presă, și sistemul onorificelor, specific unor grupuri sociale distincte, cu reguli proprii de adresare: Măria Ta, Alteța Voastră, Sfinția Voastră. Această a doua serie ridică mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
de adresare potrivite. În limba curentă, alegerea este determinată de variabilele sociologice numite de Brown și Levinson "distanță socială" și "putere relativă"9, care definesc relația socială dintre partenerii de conversație. Contextul situațional are o importanță sporită, delimitând, în cazul locuțiunilor pronominale alocutive, recomandările politeții de norma de protocol. Distanța socială este o relație simetrică determinată de frecvența interacțiunilor dintre subiectul vorbitor și destinatar, de natura schimburilor care au loc între ei (schimburi materiale, de servicii sau pur și simplu conversaționale
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
calitățile ei). Manifestarea cea mai pregnantă a acestui factor o reprezintă deferența. Sursele puterii variază de la o cultură la alta, de la o ierarhie la alta: vârstă, stare materială, sex, rol într-o instituție, forță fizică etc. La prima vedere, toate locuțiunile pronominale alocutive par a aparține sferei politeții negative, chiar polului superior al acesteia. Dacă seria Domnia Ta-Domnia Voastră-Domniile Voastre, deja utilizată în limba cotidiană, se supune acestei strategii, situația este puțin diferită în cazul onorificelor, deoarece ele se folosesc în
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
Domnia Ta-Domnia Voastră-Domniile Voastre, deja utilizată în limba cotidiană, se supune acestei strategii, situația este puțin diferită în cazul onorificelor, deoarece ele se folosesc în coduri particulare guvernate nu de principii pragmatice, ci de reguli rigide, notate în lucrări normative. Locuțiunile pronominale pe care le voi analiza aparțin unor limbaje specializate, bine definite: limbajul diplomatic și cel bisericesc. Dacă politețea privește întreaga masă a vorbitorilor și este recomandată, nu normată, protocolul, în schimb, reprezintă un cod de comportament care guvernează relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
prin această situație de comunicare în strânsă relație cu protocolul 13. Ierarhia bisericească are și ea reguli proprii de adresare. Substantivele din aceste sintagme fac parte din fondul vechi al limbii, spre deosebire de limbajul diplomatic, în care majoritatea expresiilor conțin împrumuturi. Locuțiunile pronominale au o frecvență mai redusă decât sintagmele substantivale și fiecare grad ierarhic are formule proprii (substantivale și pronominale) între care există o corespondență evidentă. Din acest motiv, catehismele nu conțin decât una dintre cele două serii adresative, în general
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
este desemnat prin funcția pe care o ocupă în interiorul unei ierarhii. Este cazul armatei sau al instanțelor judecătorești, însă expresiile folosite nu își formează corespondente pronominale. Din acest motiv, nu își vor găsi locul în discuția aceasta. În concluzie, dintre locuțiunile pronominale alocutive, formele Domnia Ta-Domnia Voastră-Domniile Voastre aparțin politeții curente, limbii standard, în vreme ce onorificele se înscriu în coduri distincte în care "politețea" înseamnă adecvarea la regulile specifice și nu se mai definește prin variabilele din limbajul cotidian. Scoase din contextul
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
1998) au fost rostite în Camera Deputaților, chiar în discuții contradictorii. Însă un citat precum Pe cât dorește domnia ta să pariem? (Internet, 2007) apare numai pe forumul acestei instituții, așadar într-un spațiu în care principiile pragmatice nu mai sunt respectate. Locuțiunile pronominale de tipul Măria Ta, Majestatea Voastră ilustrează problema T/V în același fel. Formulele vechi conțin adjective posesive indicând singularul persoanei a II-a: Măria Ta, Luminăția Ta. Compusele din perioada mai recentă, în care intră și un neologism
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
pluralul persoanei a II-a domină: Întunecimea voastră, mulțumesc de sfaturi! (Internet, 2007), Oho, minunăția voastră... să facem mătănii... (Internet, 2008), Urâciunea voastră, cred că vrea să vă omoare! (Internet, 2007), Ăla e, spurcăciunea voastră. (Internet, 2007). 2. INTERPRETAREA STATUTULUI: LOCUȚIUNE SAU ÎMBINARE LIBERĂ? Toate sintagmele enumerate până acum le-am numit locuțiuni în conformitate cu decizia GALR25, care tratează astfel toate aceste grupări aflate în zona deferenței și aparținând unui anumit registru: formal, emfatic politicos. DOOM2 alege aceeași soluție de interpretare, în
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
2007), Oho, minunăția voastră... să facem mătănii... (Internet, 2008), Urâciunea voastră, cred că vrea să vă omoare! (Internet, 2007), Ăla e, spurcăciunea voastră. (Internet, 2007). 2. INTERPRETAREA STATUTULUI: LOCUȚIUNE SAU ÎMBINARE LIBERĂ? Toate sintagmele enumerate până acum le-am numit locuțiuni în conformitate cu decizia GALR25, care tratează astfel toate aceste grupări aflate în zona deferenței și aparținând unui anumit registru: formal, emfatic politicos. DOOM2 alege aceeași soluție de interpretare, în opoziție cu DOOM1, în care erau considerate îmbinări libere, formate dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
putea constitui posibilitatea de a schimba persoana posesivului (a II-a cu a III-a), flexiunea celor două elemente componente (în genitiv-dativul Domniei Tale, amândoi formanții poartă mărcile cazuale), posibilitatea de a construi pluralul sintagmei (Domnia Voastră, Domniile Voastre). Pentru interpretarea ca locuțiune, cel mai important argument a fost acordul, realizat la persoana a II-a26 mai ales în scrierile vechi sau cu pretenția de a reconstitui limba veche: Măria ta ești domn și ai toată puterea. (Odobescu, 28), Parcă domnia ta nu-i știi
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
de combinare este destul de redusă - în afara asocierii cu posesivul, numele își schimbă comportamentul. Semnificația grupărilor este unitară și constantă, iar componentele utilizate separat își schimbă sensul. Pronumele dumneata și dumneavoastră reprezintă gradul ultim al sudurii și îndreptățesc alegerea statutului de locuțiune pentru etapa intermediară dintre îmbinare liberă și cuvânt unic. Și GLR27 opta tot pentru soluția locuțională. Alegând să trateze toate aceste sintagme unitar în privința statutului morfosintactic, DOOM2 încearcă să le confere și o grafie unitară. Astfel, se propune ca amândouă
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
subcapitol preiau grafia din textul de origine, din ediții în care nici măcar onorificele nu erau scrise în mod curent cu majusculă sau din texte electronice actuale, în care se reflectă opțiunea editorului respectiv. 3. DOUĂ VARIANTE DE ACORD CU VERBUL Locuțiunile pronominale alocutive sunt tratate de gramatici laolaltă cu celelalte pronume de politețe de persoana a II-a. Din acest motiv, în primul volum al GALR nu se fac precizări referitoare la acord. Al doilea volum remarcă existența a două variante
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
fost instruit și domnia ta de către RMCG să bagi capul în țărână?29. DOOM2 nu conține reglementări explicite ale acestei probleme, însă un articol al Ioanei Vintilă-Rădulescu30 indică acordul cu persoana a II-a drept argument decisiv în stabilirea statutului de locuțiune pentru aceste grupări. Este singura variantă de acord recunoscută în text și prin urmare corespunde normei. Dar între tipul de acord și statutul grupărilor există o interdependență. Așadar, odată ce lucrările normative au convenit asupra interpretării locuționale, acordul cu persoana a
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
să ne spună și marca, să mor de ne supăram. (Internet, 2007). Acordul cu persoana a III-a poate fi pus pe seama tendinței de reanalizare a compuselor dumneata și dumneavoastră, în urma căreia au reintrat în uz grupările Domnia Ta, Domnia Voastră, Domniile Voastre. Locuțiunea este descompusă într-un substantiv și un adjectiv posesiv, iar verbul se acordă cu substantivul. Acest fenomen ar justifica și interpretarea din DOOM1, conform căreia sintagmele analizate ar fi de fapt îmbinări libere. GALR rezolvă incompatibilitatea dintre statutul locuțional și
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]