1,902 matches
-
două situații de comunicare analizate, din acest punct de vedere, au scos În evidență faptul că, tipul acesta de semnificație, ce poate ocupa o poziție de fundal sau de prim plan, În funcție de nivelul de pertinență cu care este Învestită de către locutor, devine un instrument foarte util În dialogul public, formă de comunicare În care adresantul/receptorul vizat nu este cel nemijlocit, interlocutorul real, ci spectatorii/auditoriul. Acest lucru se Întâmplă pentru că un act de comunicare desfășurat În spațiul public - În cazul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
produs și un context intern propriu În care acesta funcționează, adică alte semne non verbale cu care acesta se află În conexiune semantică (produse intenționat sau un). Dacă semnul făcut cu mâna este orientat către direcția sa de deplasare, privirea “locutorului” este orientată spre “interlocutor”, poziția corpului este verticală etc., adică elementele co-textuale sunt Într-o anumită consonanță cu semnul produs, atunci conducătorul autoturismului va interpreta, cel mai probabil, semnul ca pe o rugăminte de a opri și a transporta persoana
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În ce privește determinarea sensului anumitor semne, de aceeași natură cu acest context, este determinant și În cazul actului de comunicare verbală Însoțită de semne non verbale. De fapt, semnificația generală a enunțului (În care includem toate sistemele de semne folosite de locutor) nu poate fi recuperată fără a interpreta fiecare semn În propriul său context intern. În Înregistrarea nr. 5, Startul, conducătorul zborului, adresându-se pilotului cu indicativul 326, aflat În zbor de verificare recepție a unui avion MIG 21, produce următorul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În zbor are probleme. Singurii care puteau beneficia de un adaos important la semnificația enunțului produs de conducătorul de zbor erau cei aflați În zona contactului direct cu acesta. Ei aveau acces la componenta non verbală a enunțului produs de locutor. Semnele non verbale pe care aceștia le puteau observa erau: expresia feței, dinamica schimbării direcției privirii și expresia ochilor, poziția corpului și gesturile care o Însoțeau. Interpretarea izolată a oricărui semn dintre cele menționate, În conexiune cu fraza rostită, nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
observa erau: expresia feței, dinamica schimbării direcției privirii și expresia ochilor, poziția corpului și gesturile care o Însoțeau. Interpretarea izolată a oricărui semn dintre cele menționate, În conexiune cu fraza rostită, nu asigura recuperarea “integrală” a stării de spirit a locutorului, a mesajului real privind gravitatea situației (așa cum o aprecia el). Doar faptul că, În timp ce rostea fraza, s-a ridicat În picioare nu completa/modifica decisiv semnificația literală. Nici gestul prin care cerea “un foc”. Nici alte semne izolate. Situația se
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cel puțin din perspectiva lui, situația era deosebit de gravă, putând degenera către o catastrofă aeriană. Din șirul de semne lingvistice utilizat, unul se afla În perfectă consonanță, ca semnificație, cu această avalanșă de semne non verbale: dativul -mi, prin care locutorul devenea beneficiarul acțiunii exprimate În propoziție, prin care lua asupra sa Întrega răspundere a rezolvării situației. El nu a folosit expresia neutră, impersonală și faci, cum ar fi fost normal. Asta pentru că ceea ce se Întâmpla nu se mai afla În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
două Întrebări atât de frecvent prezente (explicit sau implicit) În conversație: 1) La ce te referi? 2) Și ce vrei să spui cu asta? În termeni tehnici, ar trebui să ne ajute la stabilirea referinței/referentului și la descoperirea mesajului locutorului. Cele două Întrebări nu funcționează În paralel; ele nu sunt altceva decât două verigi/etape, necesare, ordonate ale procesului de interpretare. Doar prima Întrebare, cu răspunsul asociat, neurmată de cea de a doua, nu are finalitate: ea nu ne spune
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu funcționează În paralel; ele nu sunt altceva decât două verigi/etape, necesare, ordonate ale procesului de interpretare. Doar prima Întrebare, cu răspunsul asociat, neurmată de cea de a doua, nu are finalitate: ea nu ne spune ce dorește/urmărește locutorul În raport cu referința/referentul respectiv. Doar cea de a doua Întrebare, neprecedată de prima, nu are sens: interlocutorul nu poate recupera intenția/scopul/obiectivul locutorului deoarece aceasta trebuie să fie În raport cu ceva, adică cu referința/referentul. Observăm că cele două tipuri
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
neurmată de cea de a doua, nu are finalitate: ea nu ne spune ce dorește/urmărește locutorul În raport cu referința/referentul respectiv. Doar cea de a doua Întrebare, neprecedată de prima, nu are sens: interlocutorul nu poate recupera intenția/scopul/obiectivul locutorului deoarece aceasta trebuie să fie În raport cu ceva, adică cu referința/referentul. Observăm că cele două tipuri de context, intern (lingvistic) și extern, par a avea funcții specializate: primul pare să ajute la formarea referinței, iar cel de-al doilea la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
par a avea funcții specializate: primul pare să ajute la formarea referinței, iar cel de-al doilea la identificarea referentului (prin utilizarea datelor oferite de elementele relevante ale mediului fizic imediat dacă este cazul) și la reconstituirea obiectivului urmărit de locutor prin enunțul său (printr-un complex proces inferențial În care componenta psihologică a contextului extern joacă un rol crucial). Există Însă frecvente situații În care contextul intern, așa cum este el produs Într-o primă fază de către locutor, nu este suficient
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
obiectivului urmărit de locutor prin enunțul său (printr-un complex proces inferențial În care componenta psihologică a contextului extern joacă un rol crucial). Există Însă frecvente situații În care contextul intern, așa cum este el produs Într-o primă fază de către locutor, nu este suficient de clar pentru a-l ajuta pe interlocutor să genereze o referință similară cu cea pe care o are În minte locutorul. Pentru a corecta situația - altfel comunicarea eșuează - interlocutorul este nevoit fie să adreseze, explicit, prima
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
frecvente situații În care contextul intern, așa cum este el produs Într-o primă fază de către locutor, nu este suficient de clar pentru a-l ajuta pe interlocutor să genereze o referință similară cu cea pe care o are În minte locutorul. Pentru a corecta situația - altfel comunicarea eșuează - interlocutorul este nevoit fie să adreseze, explicit, prima Întrebare, La ce te referi? sau, atunci când a construit o referință, dar nu este sigur de ea (mai bine spus, nu este sigur că este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
altfel comunicarea eșuează - interlocutorul este nevoit fie să adreseze, explicit, prima Întrebare, La ce te referi? sau, atunci când a construit o referință, dar nu este sigur de ea (mai bine spus, nu este sigur că este aceeași referință cu a locutorului), să chestioneze locutorul asupra posibilului referent, așa cum se Întâmplă În dialogul următor dintre H și P (Înregistrarea nr. 2): H Pentru că avem o competiție, nu știu dacă ... forțele concurențiale În economia de piață in România funcționează, dar cele șapte, șapte
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interlocutorul este nevoit fie să adreseze, explicit, prima Întrebare, La ce te referi? sau, atunci când a construit o referință, dar nu este sigur de ea (mai bine spus, nu este sigur că este aceeași referință cu a locutorului), să chestioneze locutorul asupra posibilului referent, așa cum se Întâmplă În dialogul următor dintre H și P (Înregistrarea nr. 2): H Pentru că avem o competiție, nu știu dacă ... forțele concurențiale În economia de piață in România funcționează, dar cele șapte, șapte, opt servicii, dintre
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
șapte, șapte, opt servicii, dintre care trei, foarte importante concurează cu succes Între ele. Cu siguranță P și-a format un gând, o referință În urma decodării acestei fraze. Pentru a fi Însă sigur că acesta este similar cu cel al locutorului, el se simte obligat să formuleze o Întrebare 79 suplimentară, care declanșează un adevărat proces de negociere a referinței: P Cu succesul cui? H Cu succesul .. rebuturilor zero ... Așa. Iar.. P Doar nu cu succesul cetățenilor! H Dle P., iară
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
semnificație este inoperantă. Dacă ar fi să utilizeze doar informațiile vehiculate prin semnele lingvistice, care se constituie, În același timp, și În context intern, interpretul s-ar afla În imposibilitate nu numai de a descifra ceea ce dorește să-i transmită locutorul, ci și de a construi referințele și de a identifica referenții unor semne ca: startul, 326, pornirea. Această situație de comunicare pune În evidență existența unui “limbaj specializat”, specific - și definitoriu pentru grupul profesional din care actanții fac parte. Numai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
află În situația de a conduce un zbor de pe un aerodrom, ar Înțelege că emițătorul este tot un pilot, cu indicativul 326, care se află În avion și cere aprobarea să pornească motorul avionului. El poate interpreta enunțul conform așteptărilor locutorului deoarece are la Îndemână și alte surse contextuale, pe lângă contextul intern al acestuia. Dacă În situația contextului intern de natură lingvistică identificarea elementelor care compun acest context nu constituie o problemă - deoarece ele nu pot fi altceva decât semne lingvistice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
au o existență materială și pot fi percepute direct de către interpret. În consecință, interpretul, În calitatea lui de componentă a contextului extern enunțului, nu va fi inclus aici. Din această perspectivă (a interpretului), contextul extern al unui enunț include: contextul locutorului, ca sursă de semne non verbale și contextul fizic În care se desfășoară actul de comunicare În Contextul locutorului, CL, intră semnele corporale, adică orice semn produs de locutor - În afara celor lingvistice care poate fi interpretat ca relevant În raport cu enunțul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a contextului extern enunțului, nu va fi inclus aici. Din această perspectivă (a interpretului), contextul extern al unui enunț include: contextul locutorului, ca sursă de semne non verbale și contextul fizic În care se desfășoară actul de comunicare În Contextul locutorului, CL, intră semnele corporale, adică orice semn produs de locutor - În afara celor lingvistice care poate fi interpretat ca relevant În raport cu enunțul. În funcție de relația pe care o au cu enunțul, putem identifica aici două categorii de semne active și pasive Prin
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
această perspectivă (a interpretului), contextul extern al unui enunț include: contextul locutorului, ca sursă de semne non verbale și contextul fizic În care se desfășoară actul de comunicare În Contextul locutorului, CL, intră semnele corporale, adică orice semn produs de locutor - În afara celor lingvistice care poate fi interpretat ca relevant În raport cu enunțul. În funcție de relația pe care o au cu enunțul, putem identifica aici două categorii de semne active și pasive Prin sub-clasa active Înțeleg acele semne produse de către locutor care au
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
produs de locutor - În afara celor lingvistice care poate fi interpretat ca relevant În raport cu enunțul. În funcție de relația pe care o au cu enunțul, putem identifica aici două categorii de semne active și pasive Prin sub-clasa active Înțeleg acele semne produse de către locutor care au o influență directă asupra semnificației propoziției enunțate. Ele sunt produse simultan cu rostirea propoziției. În funcție de gradul lor de obligativitate (În raport cu actul de rostire) și de natura lor (modul de producere/percepție), acestea sunt de regulă clasificate În: vocale
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fizic al rostirii; sau, mai bine spus, ele sunt caracteristicile fizice ale rostirii; această interdependență strictă dintre aceste semne și propoziție face ca, deseori, ele să fie incluse În conceptul de enunț/text. Vocea poate contribui la vehicularea informației /mesajului locutorului prin calitate intonație pauză semne nonvocale: se referă la orice acțiune produsă de către locutor, prin intermediul propriului corp, acțiune ce Însoțește actul de rostire a unei propoziții. Aceste semne includ: privirea expresia feței gesturile poziția corpului mișcarea corpului <ref id = "34
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interdependență strictă dintre aceste semne și propoziție face ca, deseori, ele să fie incluse În conceptul de enunț/text. Vocea poate contribui la vehicularea informației /mesajului locutorului prin calitate intonație pauză semne nonvocale: se referă la orice acțiune produsă de către locutor, prin intermediul propriului corp, acțiune ce Însoțește actul de rostire a unei propoziții. Aceste semne includ: privirea expresia feței gesturile poziția corpului mișcarea corpului <ref id = "34" > Clair 1980, p. 57 </ref>. Semnele nonvocale par să aibă un anumit grad de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În profunzime, observăm că și acestea sunt obligatorii, În sensul că, indiferent de caracteristicile lor Într-un anumit act de comunicare față-În-față (amplitudine, vizibilitate, grad de conformitate cu convențiile ș.a.), ele Însoțesc enunțul și sunt generatoare de semnificație: direcția privirii locutorului este semnificativă indiferent unde este Îndreptată; orice expresie a feței, sau lipsa unei expresii este semnificantă; lipsa gesturilor este de asemenea semnificantă ca și poziția corpului, oricare ar fi ea. Componenta pasivă a CL se referă la acele semne care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
semnificativă indiferent unde este Îndreptată; orice expresie a feței, sau lipsa unei expresii este semnificantă; lipsa gesturilor este de asemenea semnificantă ca și poziția corpului, oricare ar fi ea. Componenta pasivă a CL se referă la acele semne care aparțin locutorului dar care nu sunt produse În relație cu actul rostirii și nu au o legătură directă și nemijlocită cu propoziția enunțată. Includem aici acele semne corporale ce caracterizează comportamentalul general al locutorului: modul cum se Îmbracă, cum mănâncă, cum merge
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]