1,634 matches
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 435 din 10 martie 2012 Toate Articolele Autorului ACESTA E POETUL Acesta e poetul ce-l vedeți Mâna lui scrie cu condeiul și cu sapa, Nu are plete lungi și nici pomeți Dar știe cei lopata, dar și mapa. Am o inimă în piept Ca orice muritor de rând, Sfârșitul vieții mi-l aștept Care sigur va veni curând. Cum te neglijăm, Mărite Timp Care curgi în voie printre noi, Tu vii departe, din Olimp Odată cu
ACESTA E POETUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354795_a_356124]
-
Realizează că trupul său are prestanța adecvată momentului, așa că le face un semn bărbaților cu fețele înroșite de frig și rachiu să înceapă ultima etapă a misiunii lor. Mâinile mari, cu degetele și palmele îngroșate de bătături, mânuiesc cu îndemânare lopețile și, în numai câteva minute, golul de deasupra sicriului îngust este umplut, iar locul de veșnică odihnă al răposatului este acoperit cu flori. Aproape fiecare dintre cei din asistență s-a simțit dator să aducă o coroană ori măcar o
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
împuțcat”. Noroc de un bombardament când au dezertat. S-a prezentat la Gară, dar fostul comandant nu mai era. Cică a raportat că au fost în misiune și s-au întors....bolnav de șale, mai clar, nu mai putea ridica lopata. L-au demobilizat. Tatei nu-i plăcea să ne bată, mama ne plesnea scurt și noi șimțeam că are dreptate, nu ne plângeam. De tata ne temeam. Mama ne spunea că pănă la război tata mergea la biserică ... Venit de pe
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
timp de o iarnă întreagă și o primăvară întîrziată, coșurile cu nuci stăteau triste într-un colț, cine să mai facă și cozonaci?! Iarbă cîtă vedeai cu ochii, magazia cu scînduri și coșuri și lăzi de mălai și sape și lopeți și coase și săpăligi și plug și grapă ... și cîte și mai cîte alte lucruri adunate într-o viață de om harnic ... Și marea suferință, care îi tulbura și puțina bucurie pe care o mai avea în suflet, era că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
scăpat la găini nu o să mai țină niciodată seama de cotcodăcitul găinilor și de nechezatul iepelor la trecerea armăsarului! Sigur că teamă ne intra în ochi, oamenii se amăgeau căutînd uneltele de războiu pe unde nu le puseseră: sapele și lopețile, furcile și ciomegele ... arme absolut tradiționale în marile noastre războiaie de de-a lungul istoriei, cum ar fi Posada, Mesada, Monada și Fațadă! Că doar nu erau să facă fețe-fețe în loc să facă față în aceste confruntări din interiorul universului moral
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
plecat măicuța... A plecat măicuța casă e pustie poartă e legată cu un lanț de fier în grădină-s singuri butucii de vie cumpănă fîntînii scîrțîie de ger. Nu-i mai umblă pașii prin ograda nu mai strînge neaua cu lopata nu mai iese-n prag ca să ne vadă pe pridvor s-a stins, demult, mușcată.. Trist, Grivei, rămas langa căsuța c-a murit stăpîna lui cea bună nu mai umblă noaptea pe ulița lătra, lung, sfîșietor, la Lună. Și cum
TOARCEM AMINTIREA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355761_a_357090]
-
- Mai întâi am simțit un curent pe la ceafă, eu n-am știut ce e, mi se răcise sudoarea pe sub cască, da' nea Titi, care era lângă mine, a aruncat lopata-n vagon și m-a tras după el. S-a auzit și-un vuiet și bang! într-o fracțiune de secundă, am simțit cum se-ncinge salopeta pe mine. Îmi sfârâiau obrajii și fruntea, iar pe gât, pe gât parcă
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
scot ăștia, acuș de-aici. Da' mai stăm puțin să ne tragem și noi sufletu', după care ne-apucăm de săpat. Tre' să eliberăm galeria cât mai repejor. Ăia de afară, noi de-aici. Să verificăm dacă avem târnăcoapele și lopețile întregi și-i dăm bătaie!” Eu mai neîncrezător „Bre, da' dacă ăștia de-afară nu știu de noi? Poate s-o apuca de săpat după ce-o să vadă că n-am ieșit noi din tură” „Băi, țigane, am treizeci și cinci de
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
dați seama voi, că suflul exploziei s-a simțit până la gura minei? A ieșit pulberea afară, ca fumu' prin nările balaurului. Da' asta nu-i nimic, în treizeci și cinci de ani în mină am tras multe, da' n-am lăsat nici lopata, nici târnăcopul jos de frică. Așa se-ntâmplă când scorbelești pământu', când îl sfredelești ca pe-o conservă, se mai cutremură, mai dă câte-un vânt... . Acu' a strănutat un pic.” Am tăcut. Parcă mă mai oprisem din tremurat. Ne-
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
ușor așa. Era unsprezece și-un sfert, când ne-am apucat iar de săpat, doar că acu' săpam să ieșim din propiu' mormânt, nu ca să-i străpungem măruntaiele preamăritului. Eu, nea Titi și Mitu dădeam la târnăcoape, Chiriac dădea la lopată. Am dat așa la târnăcop vreo oră. Când m-am uitat la ceas, am trântit târnăcopul și m-am pus în cur. „Mai ieșim pe dracu de-aici, bre, nea Titi! Unde mă-sa m-ai adus să muncesc? Murim
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
după. Facem pauză la fiecare oră ca să ne odihnim de-acu'”. Ne-am odihnit un sfert de oră, cum a zis moșneagu'. Chiriac săracu nu mai zicea nimic. Când îi ziceam să stea, stătea, când îi ziceam să dea la lopată, dădea. Și-așa am făcut în vreo trei rânduri, stăteam cu ochii pe ceas și când se făcea ora strigam „A trecut o oră, gata, pauză!” asta până s-a enervat nea Titi și știi ce-a făcut? Ă? Ia
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
Albă nea, frumoasa mea, culoare a unui suflet de copil, învelește-ne în puritatea ta și pătrunde puțin prin suflete, ca să fim mai buni! Uraaa! zbiară copiii pe derdeluș, lemnele când troznesc în sobă, oamenii, când își fac cărări cu lopețile, copacii care s-au albit de la crengi la rădăcină, Alba-Neaua îmbracă întreg pământul printre fluierăturile crivățului. Uraaa! Uraaa! Uraaa! Referință Bibliografică: Alba-Neaua / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
ALBA-NEAUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368836_a_370165]
-
pe tatăl tău? - Petru. - Ei bine să știi de acum înainte că inițiativa ta este „P”... (Gheorghe Andreica-Cei Doi Muzicieni, Constanța, 2003, p.7, 30-31) La Canalul Dunăre-Marea Neagră-Drumul social-comunismului maritim în prag de iarnă se lucra cu roabe, cu lopeți, cu vagoneți și bice primite pe spate, alături de înjurăturile care curgeau doldora sub lovituri. Pe cozile lopeților încremenise un strat confortabil de gheață. Se lucra circa 12 ore pe zi, cu cele 30 de minute pauza pentru poșirca în care
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Andreica-Cei Doi Muzicieni, Constanța, 2003, p.7, 30-31) La Canalul Dunăre-Marea Neagră-Drumul social-comunismului maritim în prag de iarnă se lucra cu roabe, cu lopeți, cu vagoneți și bice primite pe spate, alături de înjurăturile care curgeau doldora sub lovituri. Pe cozile lopeților încremenise un strat confortabil de gheață. Se lucra circa 12 ore pe zi, cu cele 30 de minute pauza pentru poșirca în care erau fierte murături stricate, varză împuțită și cartofii mucegăiți. Pentru a nu îngheța poșirca care se împărțea
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
câteva zile ucenicul anahoretului s-a pogorât din munte și a venit în apropiere de locuințele omenești. Aici a găsit un om care-și lucra pământul și i-a spus: - Fii bun, frate, ia cu tine o sapă și-o lopată și vino cu mine! Săteanul a ascultat îndată de anahoret. Când s-a suit în munte, anahorretul i-a arătat săteanului mormântul bătrânului și i-a spus: - Sapă aici! Și pe când sapă el mormântul, anahoretul se ruga. După ce și-a
LIVADA DUHOVNICEASCA (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370995_a_372324]
-
ar fi născut fii unii victime alții călăi nemiloși... Păsările cerului au stat de pază lângă leșurile atâtor cuvinte atârnând în lațul timpului fără rost ... - “morții măsii! părea ( că se mai aude) la marginea unui câmp părăsit și ... și scrâșnetul lopeților ce loveau cu furie într-un pământ pietros ... ... dar peste toate jelitul timpului și-al “puilor de năpârcă” condamnați de propria istorie se întețea, se zvârcolea dureros ... Au mai rămas cuvinte nu vă grăbiți - mai sunt destule ștreanguri zile ploiase
LEŞUL ATÂTOR CUVINTE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369433_a_370762]
-
găsea în câte-o scorbură câte-o ulcică doldora de monezi de aur sau argint. În nopțile de Sfântul Gheorghe amatorii de comori, mai stau la pândă să vadă pe unde mai ”joacă” banii și, a doua zi, înarmați cu lopeți și târnacoape, sapă cu frenezie în speranța că doar - doar vor da de comoara mult visată și astfel, vor reuși să alunge sărăcia aciuiată de atât amar de ani prin gospodăriile lor. Seara, se întorc acasă obosiți, convinși că nu
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
printr-o „descensiune paradoxistă“ din posturi „mai bune“ ca «responsabil al unei alimentare», «șef de garaj de automobile», «director al unui depozit de vinuri» (p. 30) etc., până între cei ce se călesc în talpa piramidei sociale, prin „munca la lopată“. În „deschiderea“ schiței se află scena simbolic-polivalentă a deposedării lui Măieruș (de către „țângăii căminiști-șantieriști în hărmălaie“: «se năpustiră toți să-l răstignească pe pat» - p. 28) de „bunurile“ personale / private (în ordine: „țigări“, „brici“, „curea“, „ciorapi“), mica „spoliere de-aici
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
au durut și cât de multe? Câtă liniște ai strâns din târziul tău de humă, câtă lună mi te-a nins, cât ai nins și tu din lună? Spune, mamă, iarbă multă, ploi și frig și vânt și vânt Stă lopata grea pe dealuri, rupe rana din cuvânt, sapă rădăcini de pajiști, sapă curtea fără tine Mamă, zmeura e coaptă, Mamă, vara e-n ruine printre crinii tăi sălbatici dintr-un târg nebun de verde Spune, mamă, cu ce nume mi
MAMĂ, IARBĂ MULTĂ... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369786_a_371115]
-
peste fruntea mea de pruncă Mamă, lacrimă ascunsă în tăcerea de pe luncă, în oglinda din fântână, în zăvorul de la ușă, în albastrul ochi de sticlă învechit într-o păpușă. Spune, mamă, rouă câtă s-a uscat pe iarba vieții Văd lopata grea pe dealuri, spin în ochii dimineții... Referință Bibliografică: Mamă, iarbă multă... / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Radulian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MAMĂ, IARBĂ MULTĂ... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369786_a_371115]
-
un cot, părea eroul rănit din atacul de la Smârdan din pictura lui Grigorescu , era măreț în furia lui neputincioasă. -Stai să-ți dau eu ție! -Directorul s-a aplecat asupra bolnavului și i-a pus o mână mare, cât o lopată rusească, peste gură și nas încercând să-l asfixieze. Era așa de nervos încât nu înțelegea că, odată Corcoduș mort , el va avea și mai mult de pierdut. Florea s-a zbătut cu toată forța care îi mai rămăsese, fără
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
se depărtă până la urmă, coborând, mai mult rostogolindu-se, muntele. În drumul său, întâlni un tânăr voinic într-o sanie cu doi cai albi. Nu se opri să vorbească cu el pentru că trebuia să ajungă foarte repede acasă să aducă lopeți, pe frații săi mai mari și oamenii din sat cu o sanie, să-și poată căra tatăl accidentat. Omul a rămas singur. Gerul pusese stăpânire grea peste întreaga așezare și, odată cu el, noaptea. Gemea și inima i se strângea, nu
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
câțiva ieni, asta este țara ta? țara ta, ioane dragă,a ajuns acum nefastă, a fost dată la fier vechi, vin acasă la părinți, la copii și la nevastă c-ai să calci de-acum în strechi... pune mâna pe lopată sau pe coda de topor și fă ordine-n ogradă, căci aici îți este doina, nici decum în țara lor, în curând o să ți-o radă, să rămânem slugi pe viață, fără nici un viitor! duminică, 8 decembrie 2013 Referință Bibliografică
ŞI ION AVEA O ŢARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353325_a_354654]
-
DISOLUT Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Se-nșiră-așa, prin ceața aghiasmată, Ei, muritori, cu aripile frânte Și nu mai au nimic de dinainte, Doar amintiri de umbra de lopată... Trec roiuri de altare-nveșmântate Cu fir de-argint și tiv suflat cu aur, Coroanele mai au frunze de laur, Cerșind un ultim gând de-angelitate Și în amurgul vremii toate-or trece Un vierme va rămâne-n azimuth, Înfulecând din
SONET... CU TITLU DISOLUT de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353387_a_354716]
-
00, ne vom aduna, în scară, la parter, lângă calorifere, pentru a ne ruga la Dumnezeu să nu mai fie zăpadă pe străzile adiacente blocului" îndeamnă un administrator de bloc dâmbovițean. Să nu fi auzit cre(ș)tinul de existența lopeții? Nebunie! La Craiova s-au dat instrucțiunile pentru codul de... caniculă! Dacă era la Caracal, mai că înțelegeam! Automobiliștii rămași în plin viscol pe drumurile naționale sunt nemulțumiți că nimeni nu s-a gândit să le aducă ceva de mâncare
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]