6,058 matches
-
Fecioara Maria este strălucirea Tainei negrăite hărăzite de Dumnezeu înainte de Creația Sa, pentru a ne înfia harului atotiubirii sale dumnezeiești. Fecioara Maria este Luceafărul divin care a îngemănat în priviri strălucirea zorilor ce ne îmbrățișează cu mireasma luminii lor diafane răsăritul sufletelor noastre. Fecioara Maria este Crăiasa Creației care brodează cu brațele sale azurul serafic al binecuvântării poeților ce ne împărtășesc cu harul sublim
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
-nchinai cu foc de lacrimi sfinte,/ Către scump Fiul tău și Dumnezeu,/ De-atunci și-n veacuri te închini mereu.”( Monahia Teodosia -Zorica Lațcu, Ție, Doamne, îți voi cânta, Doxologia, Iași, 2013) Mihail Eminescu, Marele boier al iubirii de Moșie, Luceafărul poeziei românești, Profetul gândirii spiritual creștine, apărătorul Tradiției multimilenare a Daciei Mari, Voievodul demnității creștin-orotdoxe, a fost răstignit, prigonit și ucis de dușmanii din lăuntru și cei din afară ai lui Dumnezeu și ai Neamului nostru biruitor mistic-martir, pentru: credința
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
său ales, el a binecuvântat cu Dumnezeu, s-a împărtășit cu Neamul său cel drag, s-a răsfățat în poala Creației divine a naturii, s-a înrourat cu mireasma Duhului Sfânt în polenul geniului creației sale, s-a ctitorit în luceferii profetismului pelasgo-hristic, s-a asumat testamentului iubirii evanghelice îndârjindu-se pentru a-i păstra demnitatea dacoromânului, luptând pentru a-i împlini menirea sa cultural-religioasă, suferind pentru crezul ortodox, împlinindu-se în jertfa sfântă a răstignirii sale mistice ca martir pentru
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
nici furtună./ Graiul lor, de voie bună,/ Nu l-au dat//...// Vor căta mereu dușmanii/ Graiului român pierzare;/ Dar să piară ei cu toții:/ Nu l-am dat, și nici nepoții/ Nu-l vor da!”. Splendoare de limbă, precum cea din „Luceafărul” și „Odă” (În metru antic), este acea închinăciune în fața înaintemergătorilor evocați în „Epigonii” de Eminescu, Înaltul Domn al Poeziei și al Limbii Române: „Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere: / Cichindeal, gură de aur, / Mumulean
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
Micu, Savin Bratu, G. C. Nicolescu, Al. Piru - fără nici un comentariu la nici unul dintre nume. Singurul adaos este acela că principalele articole critice sunt publicate în paginile unor reviste ca "Lupta de clasă", "Viața românească" (noua serie), "Contemporanul", "Gazeta literară", "Luceafărul", "Steaua", "Tribuna", "Iașul literar". În concluzie, "numele creatorilor de literatură din România de azi e impresionant de mare" - după cum afirmă Emil Boldan în 1961. Mai mult: "scriitorii din R.P.R. reușesc să dea în ansamblu un tablou bogat și mobilizator" (p.
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
numai atâta avere cât e potrivit unui om cumpătat, iar Phaidros se asociază cu dragă inimă dorințelor maestrului său. Rugăciunea lui Coco "Dumnezeule, puternicule și gingașule, au ești pasăre au ești gând, au ești stea călătoare; au ești munte peste luceafăr, au ești vis, au ești fără să fii, te ghicesc... Vino la mine cu vântul, vino cu raza, vino cu vuetul lin al întunericului, din pământ, din holdă, din foc și din gheață, din mugetul vacilor și din scuturarea frunzelor
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
grafiate cu amuzată paciență, d-sa ne oferă clasorul lor, constînd dintr-o severă (avem impresia că exagerat de severă) selecție a articolelor publicate, după 1989, în Dreptatea, al cărei meteoric redactor-șef a fost, în România liberă, Cotidianul, Curentul, Luceafărul românesc din Canada și, nu în ultimul rînd, România literară. Incredulitatea celui ce-a văzut "multe" îi însoțește pururi scrisul, ștanțîndu-l. Experiența vîrstei înțelege a se înfățișa cu un protocol plastic complicat, tangent la spiritul acelui salon de mare ținută
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
aducem bine aminte, noi, cei de-o anume vîrstă, de valurile pe care le-a stîrnit această "idee beligerantă", lansată de Edgar Papu, în 1974, și exploatată mai cu seamă de condeierii strînși în jurul periodicelor celor mai devotate regimului ceaușist, Luceafărul și Săptămîna, devenită un criteriu de departajare a scriitorilor și intelectualilor epocii. În raza ei s-au conturat două tabere (totuși, nu fără o interfață!). Pe de o parte, membrii unei gărzi oficiale, paznici, s-ar putea spune, ai templului
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
românească, un diamant la lumina căruia s-au șlefuit alte diamante". În 1992, laureații sunt Dan Zamfirescu, nu mai puțin decît, sub același condei, "un scriitor genial", "de o rectitudine morală extraordinară", și Mihai Ungheanu care, ca redactor-șef al Luceafărului precursor, i-ar fi procurat publicației aservite ideologic "o doză mare de curaj cetățenesc". Edgar Papu nu rămîne dator, tămîindu-l pe noul pontif publicistic C.V.T., ale cărui stihuri sunt comparate cu cele ale lui Arghezi. Dar autorul Cuvintelor potrivite îi
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
boli ale sensibilității și intelectului, e-o suferință a voinței. De ea pătimesc "fie marii nerăbdători, fie dimpotrivă marii îndurători și gloata răbdătorilor lumii." O adevărată analiză de caz clinic, pentru o horetită îmbinată cu o todetită, face Noica pe Luceafărul eminescian. Ușor comice, purtînd în firea lor ceva din decrepitudinea adusă de bolile trupului, sînt aceste maladii ale ființei. Horetita cronică, mai așezată decît cea acută, a lui Hyperion, cel fără stare în lumea lui, e-o binecuvîntată plictiseală, a
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
Cronicar Serie bună O altă față și un conținut net superior are noua serie a LUCEAFĂRULUI, care, dacă o ține tot așa, va deveni un actor important pe piața săptămânalelor de cultură. Ca și la numerele precedente, la nr. 9 se simte imediat mâna de artist a tânărului Mihai Zgondoiu, art director al publicației, prezent și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
da; pentru Marin Mincu, ba. O proză de Ioan Lăcustă (autor pe cât de discret socialmente, pe atât de valoros) și un interviu pe două pagini realizat de Clara Mărgineanu cu o poetă de calibrul Ilenei Mălăncioiu continuă seria bună a Luceafărului. Din răspunsurile incomodei poete, Cronicarul va alege numai unul, care n-are legătură nici cu situația politică actuală, nici cu "frontul comun" anterevoluționar, ci cu poezia, în care mulți văd un simplu joc cu vorbele, un demers gratuit, un produs
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
memorialistică sau roman, care încorporează o ideologie anti-comunistă explicită. Exemplele pe care le-am putea aduna sunt extrem de puține. Primul notabil ar fi poemul Adio libertății, trimis în străinătate de V. Voiculescu sau de către altcineva și ajuns la revista pariziană "Luceafărul", unde apare sub pseudonimul Valeriu Anghel în numărul 2, din mai 1949. Roxana Sorescu îl recuperează în ediția sa de Opere V. Voiculescu (Ed. Cartex, 2004, p. 665-666) în partea rezervată poeziei. Starea de deprimare datorată piederii libertății apare într-
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
Remarcăm în final acuratețea execuției tuturor partiturilor prin efortul de prețuit al orchestrei și al corului Filarmonicii de Stat „Moldova” (dirijorul formației corale, Doru Morariu), interpretare ce au suplinit, în măsura posibilului, avatarurile acustice ale spațiului de concert de la Teatrul „Luceafărul”.
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
Pocora continuă: "Așa că mă întreb până unde va merge, domnul premier "copy- paste"? Să-l copieze până și pe Băsescu? Pardon, pe acesta l-a copiat, deja, de prea multe ori. Să-i trimită "originale" bilețele de dragoste soției din "Luceafărul"? N-ar mai mira pe nimeni! Să-și asume "Cățelușul șchiop" ca poezie de "noapte bună"? N-ar mai mira pe nimeni! N-ar mai mira pe nimeni nici dacă Victor Ponta ar spune că el a construit, de fapt
Cristina Pocora: Victor Ponta l-a plagiat, la virgulă, pe Adrian Năstase. Urmează Traian Băsescu? by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/77539_a_78864]
-
O fi avînd el oare o piatră pe mormînt?" (Teodor Diamant); ,Modest pînă a roși, cînd auzea laude pentru scrierile lui, n-a bănuit niciodată că era un scriitor de mare merit. Literatura a pierdut în el pe unul din luceferii săi" (Filimon, în Școala acum 50 de ani); ,Moșii cari dau astăzi cinci și șase mii de galbeni pe an, le-a luat Băltărețu de la mezat, la Cochii Vechi, pe trei și patru mii de lei, galbenul valorînd șapte lei
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
scenariu mitic se sprijină pe simetrii și articulații subtile și deschide largi perspective simbolice. Mistrețul i se năzare prințului pretutindeni: în "apa jucînd sub copaci", în foșnetul ierbii, în lucirea lunii - ca o obsesie premonitorie și fatală: Dar vai! sub luceferii palizi ai bolții cum sta în amurg, la izvor aplecat, veni un mistreț uriaș și cu colții îl trase sălbatic prin colbul roșcat. - Ce fiară ciudată mă umple de sînge, oprind vînătoarea mistrețului meu? Ce pasăre neagră stă-n lună
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
de talent. La 56 de ani, autodidact, cu preocupări nobile, cu patru plachete tipărite la Editura Gutenberg, din care mărturisiți că doar una ar avea valoare literară, aveți amintiri din vremea lui Geo Dumitrescu, care vă reținea și publica în Luceafărul la faimoasa lui rubrică. Nu-mi dau seama cu ce v-aș putea ajuta eu acum. Vă cred că n-ați putut rezista tentației de a pune o întrebare nevinovată. Spuneți, că n-ați putut ucide dorința, sau pornirea de
Actualitatea by Teodor Roșu () [Corola-journal/Journalistic/7984_a_9309]
-
prin traduceri, ba mai mult, prin credibilitatea lor literară. E greu să impresionezi un auditoriu internațional nepărtinitor susținând că le prezinți o partitură "mare" dacă interpretul cântă fals și forțat! (Am primit ades întrebarea de duioasă naivitate: "De ce ați tradus Luceafărul, nu era tradus deja?"). Tema traducerilor din Eminescu se întrepătrunde cu tema politicii culturale: în lipsa unei viziuni globale, promovarea internațională a lui Eminescu nu s-a făcut niciodată sistematic. Dincolo de proslăvirea internă a poetului, inițiativa traducerilor din opera sa a
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
engleză, eleganța simplă a lui Eminescu fiind redată într-o engleză prețioasă, plină de manierisme și sintaxe arhaice. Dintre români, dirijorul și compozitorul Dimitrie Cuclin e primul care încearcă în anii interbelici (1938) câteva traduceri în engleză (printre care și Luceafărul), luându-și însă mari libertăți de interpretare textuală, cu scuza muzicalității - de fapt, combinând versul 1/2 și 3/4, și făcându-le să "sune din coadă" cu rime simple. Au urmat traducerile din timpul comunismului, realizate aproximativ între 1960-1975
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
ce de atîtea ori s-au dovedit perdante. În anii '60-'70, Ilie Constantin s-a impus în rîndul celor mai prețuite nume de tineri poeți. Debutînd împreună cu Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Nicolae Velea și Ștefan Bănulescu în sonora colecție "Luceafărul", pe care au ințiat-o în 1960, d-sa părea să aibă asigurat un drum extrem de confortabil, după toate probabilitățile pavat cu un șir de succese. A apărut însă "strîngerea șurubului" ideologic, după "tezele din iulie" 1971, pe fondul cărora organele
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
da cu tifla și cu-n pârț,/ Și chiar se transforma în broască/ Ca să-i alunge de la ușe..." (p. 5) Dincolo de acest cadru general, autorii dezvoltă o mulțime de povești colaterale: iubiri imposibile ce trimit cu gândul și la problematica Luceafărului eminescian, chiar și în registru ironic (Cățeloiul și Ciupercuț, Repede-Repede și Rechinica, O elevă și balaurul Șaptecapete), aventuri de tot felul. În plus, scriu pagini aproape existențiale despre singurătate, speranță, iubire, așteptare. Locurile pe care le străbate Pitic Bun în
O iubire de poveste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7062_a_8387]
-
profil șters. Cînd Eminescu se îmbolnăvește, emulul său părăsește Bucureștiul și se întoarce în Ardeal. Prozatorul l-a idolatrizat pe Eminescu pentru că el însuși descindea din aceeași zonă a culturii europene ca și poetul. Aflat la ani-lumină distanță de metafizica Luceafărului, Slavici a absorbit în maniera sa - tacticoasă și modestă - lecția eminesciană, oferind după aceea un produs literar original și neașteptat. Absolut inexplicabilă prin literatura română care a precedat-o, proza lui Slavici devine însă explicabilă prin referire la o cu
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
1936)"30 Chiar dacă suntem ignoranți, profani sau diletanți, chiar dacă nu putem fi de acord cu ideologia de dreapta din tinerețea lui Eliade, trebuie să recunoaștem opinia celor mai importanți orientaliști ai lumii că Yoga din 1936 este o capodoperă. Alături de Luceafărul lui Eminescu, Coloana infinită a lui Brâncuși, Oedip de George Enescu, această monografie este o parte integrantă din patrimoniul spiritualității românești. 1 Cartea nu a apărut la începutul primăverii, așa cum credea autorul în memorialistică, ci la sfârșitul ei. Facem această
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
la cască în limba română. Alături de spectacolele „Chip de foc” și „Stones”, noua montare se încadrează în programul Teatrului German de Stat Timișoara de promovare a dramaturgiei contemporane. din presa vremii acum... 100 ani „Revista română umoristică «Nuelușa». În editura «Luceafărului» din Budapesta va apare de la 1 ianuarie 1906 revista română umoristică «Nuelușa» ilustrată în colori“. (Drapelul din 15 decembrie 1905). „Recița - comună mare. Reprezentata comunei Recița-montană a hotărât în adunarea sa din urmă să ridice comuna la gradul de comună
Agenda2005-50-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284475_a_285804]