1,279 matches
-
carne. Pe lângă soia și alte plante, quinoa poate asigura o tranziție foarte bună spre regimul vegetarian. Ea este, ca și grâul spelta, foarte bine tolerată de sistemul digestiv. Se încadrează, de asemenea în categoria super-alimentelor, alături de semințele de in, germenii, lucerna, aloe vera, orzul verde, pătrunjelul, algele marine, usturoiul, ștevia, floarea soarelui, algele sălbatice verzi-albastre, mierea, propolisul, lăptișorul de matcă, iaurtul (făcut din lapte nefiert, nepasteurizat), drojdia de bere, orezul, grâul și bineînțeles grâul spelta. Quinoa conține vitaminele A,C,D
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
mult). Reduceți consumul de alimente prăjite, gătite cu făină albă, produsele lactate și ouăle. Beți 8 pahare de apă pe zi. Apa să fie de calitate. Plată. Cea îmbuteliată la PET-uri nu este cea mai indicată. Mâncați (mai multă) lucernă. Începeți să mâncați lăstari și germeni de cereale. Limitați consumul de sare. Sarea trebuie să fie una de calitate. De preferat sare de mare, mai cenușie la culoare, nu cea albă rafinată. ȘI NU CU IOD sau alte adaosuri. Faceți
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
aer cu putință) am avut sentimentul limpede - nemai repetat vreodată - că visez. Că, poate, toată viața mea de până atunci fusese un vis. Dar în noaptea următoare, când D. și cu mine am stat până dimineața într-un lan de lucernă, go lind o sticlă de votcă și bătătorind lucerna pe o suprafață de necrezut de mare (eu aflând pentru prima dată atunci cât de dulce la mângâiat e părul pubian al unei fete) - a fost un hipervis, iar anii care
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
vreodată - că visez. Că, poate, toată viața mea de până atunci fusese un vis. Dar în noaptea următoare, când D. și cu mine am stat până dimineața într-un lan de lucernă, go lind o sticlă de votcă și bătătorind lucerna pe o suprafață de necrezut de mare (eu aflând pentru prima dată atunci cât de dulce la mângâiat e părul pubian al unei fete) - a fost un hipervis, iar anii care au urmat - vise unul într-altul, precum casetele chinezești
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
morminte și alte 3 alături de acestea: toate fiind de inhumație; erau orientate spre V-E. Amintim și descoperirea în mormântul D a unei cărămizi pe care era trasată o cruce. Tot pentru secolul VI a fost datat și fragmentul unei lucerne cu ansa cruciformă; în partea superioară a unei amfore sub gâtul căreia sunt scrise cu vopsea două însemnări, de unde rezultă că acest vas a aparținut preotului Lukonochos, fiul lui Lukatios. Pe întreaga suprafață a cetății s-au mai descoperit printre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor vase-candelă din sticlă folosite la iluminat (secolele IV-VI); 11) existența la Sucidava (jud. Constanța) a mai multor elemente paleocreștine: a) cruci pictate, opaițe, vase, obiecte de metal, sculpturi, a unei cruciulițe de bronz etc.; b) fragmentul dintr-o lucernă cu ansa cruciformă care a aparținut preotului Lukonochos, fiul lui Lukatios. Pe suprafața cetății au mai fost descoperite și câteva amfore cu formule epigrafice creștine (vezi supra) catarame decorate în mijloc cu câte o cruce; 12) prezența la Tomis (municipiul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în cauză pentru că i-a omorât vita prețioasă... Tata l-a adus acasă la el să ia pielea vacii. Nu mică i-a fost mirarea lui Gritas când, în loc să-și vadă vaca moartă, aceasta era bine-mersi și mânca liniștită niște lucernă pălită căci, dacă i-ar fi dat din cea verde, putea să se umfle așa cum se întâmplă cu unele vite nesupravegheate. Cât s-a mai bucurat stăpânul elvețiencei de gestul înțelept al tatei și de data aceasta, chiar s-a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a Început, mutându-se pe dealurile și pe văile Învecinate, foste proprietate obștească. Lupta pentru pământ a devenit, În scurt timp, acerbă. Eroul nostru Însă nu s-a amestecat În acest război. El a pus stăpânire pe trei hectare cu lucernă, din spatele propriei locuințe, zicând, că, unul este al său, iar, dintre cele două, câte unul, al celor doi fii. Și gata! Așa a și rămas, până În zilele de astăzi. Fiul mai mare, Cristian, era șef contabil la C.A.P.; celălalt
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
adică, mai bine zis. Bun. Vedeți. Ascultațimă. Te ascultăm. Am luat și eu, ca tot omul, niște vaci: câte una pentru fiecare dintre noi trei. O să le vedeți, ceva mai târziu. O să vă placă. Avem și câte un hectar de lucernă. În spatele casei. Că, doar, n-o să hrănim animalele cu nisip. Da. Bine. Bine, zic și eu, Însă, mai zic ceva. Ce? Unde-i moara, ați adus-o? Da. Unde este? La mine acasă. Las-o acolo. Dar unde credeai că
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
educație în spiritul protecției mediului natural, asigurarea unui minim necesar de legume și produse animaliere pentru îmbunătățirea alimentației zilnice. Număr de tineri integrați în activitate: 5. Materiale folosite: semințe de legume, stoloni de căpșuni, răsaduri de legume, furaje - fân de lucernă. Atelierul de lumânări Scop: dobândirea de către tineri a unei mai bune abilități manuale și a capacității de coordonare a membrelor superioare; îmbunătățirea capacității de concentrare, autocontrol și dobândirea coerenței proceselor de gândire și acțiune; dobândirea unor abilități pe baza acțiunilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
vor reuni în comiții și vor repeta fără încetare faimosul adagiu: "Să facem furaje; cu furaje avem animale; cu animale avem îngrășământ; cu îngrășământ avem grâu". Degeaba vor crea noi impozite pentru a distribui prime producătorilor de trifoi și de lucernă; ei se vor lovi întotdeauna de acest obstacol: o populație mizerabilă care nu este în stare să plătească carnea și, prin urmare, să determine prima mișcare a acestei rotații triviale. Ei vor sfârși prin a învăța, pe cheltuiala lor, că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
puntea de legătură dintre producția vegetală și animală. Creșterea animalelor pentru carne și îngrășarea tineretului taurin necesită o anumită structură a consumului de furaje. În perioada 1965-1989, s-au produs modificări evidente la acest capitol: a crescut ponderea culturilor de lucernă, au scăzut suprafețele cultivate cu plante furajere anuale pentru fân și au crescut suprafețele cultivate cu plante pentru masă verde, dar după 1989 au scăzut treptat, până la desființare. Fânețele și pășunile naturale ocupă circa 10% din suprafața totală a comunei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
suprafață a ajuns la 4,16%. Cultura plantelor perene are o pondere de 58% din suprafața pentru furaje: Lucerna este o plantă rezistentă la secetă, boli criptogane și la temperaturile mai scăzute din timpul primăverii. Cel mai răspândit soi de lucernă este H-652, care se cultivă în toate satele din comună, cu o producție de peste 20 t/ha. Trifoiul ocupă circa 10%, celelalte plante reprezentând suprafețe reduse. Se cultiva soiul „Trifoi roșu de Suceava”, iar pe suprafețe reduse soiul „SELECT I
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se practică în funcție de tradiție și posibilitățile de furajare, constituind principala sursă de carne pentru iarnă. Rasele care predomină sunt Marele Alb și York. Baza furajeră pentru creșterea porcinelor o constituie porumbul boabe și măcinat, sfecla, dovleacul, nutrețurile combinate, lucerna și resturile alimentare casnice. Creșterea cabalinelor în perioada 1963-1989 a fost aproape inexistentă. După 1989, caii au asigurat o parte a executării lucrărilor agricole și a transportului impus de cerințele gospodărești. Baza furajeră a creșterii cabalinelor este constituită din fân
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alimentare casnice. Creșterea cabalinelor în perioada 1963-1989 a fost aproape inexistentă. După 1989, caii au asigurat o parte a executării lucrărilor agricole și a transportului impus de cerințele gospodărești. Baza furajeră a creșterii cabalinelor este constituită din fân, resturi vegetale, lucernă și ovăz. Se cresc rasele Huțul, Lipițan, Rusetu. În Tarnița, familiile care cresc cai sunt Ion Puiu, Mihăilă Neculai, Tătărășanu Viorel, Sava Spiridon, Botezatu Gheorghe, Țarălungă Spiridon, Guțu Costinel, Gabi Panaite ș.a.. Creșterea păsărilor este extinsă în fiecare gospodărie, greutatea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vegetal multicolor, de o rară frumusețe, de importanță economică, în cultivarea plantelor și creșterii animalelor. În cea mai mare parte, ierburile creșteau natural. Chiar pe cele mai înalte locuri, unde plugul putea pătrunde, se semănau plante furajere: ovăz, orz, mazăre, lucernă, mei sau dughie 2 (parâncă). În satele de răzeși 3, marii proprietari aveau nu mai puțin de patru categorii de bovine: vaci cu lapte, sterpele și mânzații (care nu veneau seara acasă, având țarcul și târla lor în câmp), cireada
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Castratul berbecilor (întorsul), al porcilor (dresul sau scoghitul), al cailor (jugănitul), al boilor (întorsul) se practica tot de către Costică Straton, care mai știa să slobozească și sânge, folosindu-se de stricnele 2 și să vindece vitele umflate din cauză că au mâncat lucernă verde, muștar, știriță sau caprifoi. Vindeca, de asemenea, animalele bolnave de rumegătură, folosind oblojeli din plante și ierburi de leac. Buba de la chișiță sau de la unghie era tratată cu răzătură de rădăcină de boz, era dată în mâncare, amestecată cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sânge până la 1-1,2 litri, după care se dă animalului pe gât un litru de vin roșu în care s-a pus o mână de sare. Dacă este iarnă, animalul este plimbat ca să se încălzească. Dacă animalul a mâncat lucernă, otavă, știriță sau cucută, există pericolul de a se umfla și de a pocni. Nălbarul îl vindeca atunci, turnându-i pe gât o jumătate de litru de ulei sau zeamă de var, dacă era un caz grav. Se mai puteau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, aceste anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului, supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Având învelitoarea acoperișului din stuf, rogoz sau coceni, coșărul era construit în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acestea erau acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, asemenea anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, respectiv fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Învelitoarea acoperișului era din stuf, rogoz sau coceni. Coșărul era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai fi ochiuri de verdeață pe unde învârtejirea norilor a contribuit la ploi mai potrivite. Nici dacă ar ploua cu știuleți nu avem porumb, grâul "nu s-a făcut" ca și alte păioase, floarea soareclui e chircită, alte culturi nu; lucerna neirigată e uscată, fân nimic ! De o săptămână soarele arde necruțător, temperatura "oficială" e de 380C, în aer liber nu se poate respira, e înnăbușitor la umbră. Pământul e crăpat, miriștile (puține) nu oferă hrană la animale. Oamenii aleargă înnebuniți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
tata l-a trimis urgent la plimbare. De obicei el dormea la Jănică Stamate, în podul cu fân al șurii, dar de data aceasta se pare că nu mai ajunsese acolo. Peste drum de casa noastră era o tarla de lucernă, a unuia Pavăl, din care acum nu mai rămăsese decât țepile uscate rămase după cosire. Acolo a dormit Costică Tănase somn adânc și liniștit, iar cum noaptea fusese geroasă de al- binelea, era acoperit de vreo doi centimetri de brumă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
revistă ultimele evenimente care i-au determinat să pornească precipitați la drum. Să reconstituie succesiunea acestora. Ele încep în zorii acestei zile de sfârșit de aprilie. În fața lui, un peisaj sinistru, un suhat cu mult trifoi sau, mai precis, cu lucernă crescută sălbatic, mai înaltă ca de obicei, încâlcită și anapoda, în care i se încurcau picioarele; cu un sol periculos, împânzit peste tot de mocirle adânci, pline de noroi lipicios, hulpav și agresiv. Un loc foarte cunoscut și foarte îndrăgit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care îl traversa în înot de zeci de ori pe zi. Canalul se alimenta cu apă limpede direct din râul Bistrița și curgea lin, aproape pe neobservate. Ambele maluri ale lui erau învelite, din primăvară până toamna târziu, nicidecum cu lucernă, ci cu un covor de iarbă moale, înaltă și deasă, tocmai bună pentru trântă, capră și alte jocuri copilărești sau pentru tolănit sub razele binefăcătoare ale soarelui. În aval, cam la o treime din întreaga lungime a sa, exista o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Pedagogică, București, 1996. Epuran, M., Psihologia educației fizice, Ed. Sport-Turism, București, 1976. Flora, Doina, Tehnici de bază în kinetoterapie, Ed. Universității din Oradea, 2002. Formica, M.M., Trattato di neurologia riabilitativa, Marrapese, Roma, 1985. Fröhlich, A., La stimulation basale, SZH/SPC, Lucerne, 1993. Génot, C., Leroy, A., Dufour, M., Neiger, H., Pierron, G., Péninou, G., Kinésithérapie, t. 1, Principes, Médicine-Sciences Flammarion, Paris, 2001. Glenn, Doman, Guérir est un devoir, Épi, 1988. Hăulică, I., Fiziologia umană, Ed. Medicală, București, 2002. Hunder, G., Clinica
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]