3,374 matches
-
roșii). În zona Erosului întîlnim aceeași ingenuitate dezarmantă, aptă a dezamorsa grandilocventa înscenare, paradarea pompoasă, a restabili, pînă la un punct, statutul convenției în raport cu un mister pus grațios în paranteză. Aparent evacuată cu înverșunare, convenția revine cu fața ei galantă, ludică, cuceritoare prin curtoazie: ,,dona juana e atît de frumoasă și fragedă încît dacă ea nu ar fi frumusețea și frăgezimea nu ar avea sens cerul nu ar avea pe cine să oglindească și ar fi trimis de zei la topit
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
aglomerări de personaje schematice, într-o stare de semilevitație -, la Wanda Sachelarie Vladimirescu ele capătă note particulare și distincte. Tot ceea ce la Margareta Sterian era histrionism, la Magdalena Rădulescu evaziune și miraj, iar la Tia Peltz un gen de cochetărie ludică și volubilă, devine aici pretext pentru o jubilație gravă. Și această contradicție aparentă nu este deloc întîmplătoare pentru că întreaga expoziție constituie spațiul unor asemenea paradoxuri: retrospectivă în afara temporalității, delicatețe și forță, contemplație și răbufnire, laconism și discursivitate, memorie și inocență
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
Virgil Nemoianu ( Iubirea și ura față de formalismul estetic: cîteva argumente, în Steaua, nr. 3/2001), răsfrîng, în epoca noastră, atitudinea regimurilor totalitare, care țintesc a-și supune creația, a o înhăma la carul funcționalității propagandistice. Gratuitatea, lipsa de utilitate imediată, ludicul, fantezia, ironia trezesc suspiciunea unor diriguitori obișnuiți a planifica, a organiza, a disciplina tot ce ține de existența colectivității ca și a individului. Pe de altă parte, aversiunea față de artă oglindește pragmatismul, deci latura joasă, filistină, a societăților deschise, capitaliste
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
Ciobanu - regizor, Harry Tavitian - jazz-man, Liliana Pană - actriță, Laurenția Barbu - dansator și coregraf, Ana Olteanu - scenograf încearcă să formuleze un răspuns, posibil, la frămîntările expuse în monologul lui Zografi: teatrul-muzica-dansul-artele vizuale se străduiesc, pe cont propriu și împreună, să vindece, ludic și orfic, halucinațiile și suferințele din noi. Eu zic așa: Spălați mașina la spălătorie, mîncați o ciorbă de burtă la Casa Eliad și, dacă nu vă ies în cale țigăncile lui M. Eliade de pe strada Mîntuleasa, acordați-vă un răgaz
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
neîmplinirii ei, a experiențelor fundamentale - nașterea, căsătoria, moartea - și a felurilor în care știm să ni le asumăm sau, dimpotrivă, să le ratăm. Irina Movilă este o actriță cu forță, cu o sensibilitate aparte. Am descoperit însă și altceva: spiritul ludic pe care aici și l-a cultivat cu grijă. Dar reținut. Sînt cîteva momente cînd el țîșnește și umple scena, încarcă cuvintele altfel. De fapt, folclorul nostru are această dimensiune, acest tip de suplețe a vorbelor spuse în coadă de
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
Movilă. În general, prea puțini dintre cei care se aruncă spre universul poeziei populare, al tradiției ritualice știu cu adevărat despre ce e vorba. Nu cred foarte tare în recitalurile de poezie. Totuși, mărturisesc că, din această perspectivă nouă, a ludicului în poezie, Irina Movilă convinge și cucerește. Merită să-și ducă demersul pînă la capăt, să-l îmbogățească, să-i gradeze evoluția, să multiplice "vocile" și să-l joace, curent, undeva. Mă întreb de ce oare o actriță cu vînă și
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
care i-a pregătit monologul scris de Bernhardt și în care a mizat pe alte disponibilități ale actorului, știute și scoase la iveală. Mai puternic și mai fragil ca niciodată în ultimul timp, de-a dreptul fermecător și seducător, cinic, ludic, ironic și autoironic, Marcel Iureș ni se arată într-o altă lumină. Poate nu atît de epatantă ca în alte dăți, o lumină crudă și bizară însă în care intuim razele unei aure care se dezvoltă în jurul personalității actorului. Eu
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
și o posibilă comparație între diavol și autorul de cărți, dar dincolo de asta ea vorbește totodată despre ambițiile ficțiunii de față. Romanul lui Gabriel Chifu se dorește într-adevăr a fi un roman postmodern, în care să se amestece așadar ludicul și seriosul, parodia și registrul grav, imaginația populară și imaginația livrescă, apelându-se adeseori la poncife și la citate, la informații și chiar la pagini scrise de alții. Lucrurile despre care se scrie și se meditează devin, la fel, lucruri
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
dar contradictorii. Nu se poate închipui combinație mai diversă decît aceea a unor Kafka, Meister Eckhart, Joyce, Kierkegaard, Lao-Tse, Ion Barbu, Urmuz, Dali, Biblia, misticii, Guénon și alții. Stilistic, Calendarul incendiat este o operă deopotrivă sofisticată, emfatică, prețioasă și una ludică, abundînd în calambururi, "neserioasă" și inventivă. Autorul se consideră pe sine un "humorist liber din Ortodoxia neconformistă". Evocă, într-un rînd, umorul transcendent al lui Kierkegaard. Iar altădată schițează această autoapreciere ironică și jucăușă: "Cît despre Uranus, mai bine nu
Jonathan X Uranus, "humorist liber" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15778_a_17103]
-
el este un ignorant, nu a citit nimic din Christian Dior, nu știe să numere, iar iepurul, mîțul și rața nici nu există, sînt ficțiuni și vedenii..." Sînt greu de pus la un loc temele mari și ingeniozitățile, religiosul și ludicul, sacrul și absurdul, prețiozitatea, cea mai afectată și o anume tranșanță lucidă, arhaismele și neologismele. Nu este la Mihail Avramescu o sinteză, cît un soi de experiment continuu, stimulat de contrarii sau de aporii, existențialist și dramatic în substanță, dar
Jonathan X Uranus, "humorist liber" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15778_a_17103]
-
aceea mi se pare o schimbare fundamentală de ton și de atitudine, probate în spectacol, în stilul regizorului Alexandru Tocilescu. El nu mai este interesat de frivolități, de scandal, de provocări cu orice preț, de teribilisme asumate de spiritul său ludic și incitator, de războaie cu lumea și cu noi toți. Acest spectacol vine cu o liniște tulburătoare. A iubirii și a sinuciderii chiar în numele dragostei. Moartea ca ideal al iubirii este manifestul poveștii lui Chikamatsu de la începutul secolului al XVIII
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
și redobîndește cea de-a treia dimensiune sau, dimpotrivă, obiectul de-a gata, coborît direct din reveriile lui Duchamp, își neagă toate determinismele originare, funcționale și estetice deopotrivă, și se supune cu docilitate unei priviri pe jumătate grave, pe jumătate ludice și ironice. în funcție de interesele lui de explorator și de motivațiile adînci ale unei cerebralități mereu disponibile, Alexandru Trifu poate acoperi, cu același gest relaxat și sigur, și perspectiva minimalistă, și pe aceea a geometriei și a derivatului constructivist, și pe
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
o pantă ce coboară de la o întîlnire spirituală a regizorului cu Umberto Eco, de pildă, și cu un univers fascinant pe care a încercat să-l teatralizeze în Numele trandafirului, tot la Teatrul Național din București. Grigore Gonța are un spirit ludic fin pe care îl remarcam cu alte ocazii, în multe din spectacolele prezentate la Casandra cu absolvenții domniei sale, Secția actorie. Am crezut că și-l va exploata mai ales aici, în sensul unor subtilități regizorale sau nuanțe în jocul actorilor
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
Hainei de cînepă. "Poemele alese pentru acest volum sînt, explică poeta, organizate cronologic, însă pe două culoare - un soi de răsuciri de ițe deșirate pentru a li se vedea culorile pure. Astfel, prima secțiune, Phanatasticonul, alege poezii de esență preponderent ludică, în vreme ce Arta înfocării /sic!/ inventariază cele mai reprezentative poeme grave" (Irina Petraș, "Un tremur sensibil al umbrei", prefața antologiei de față). Jocul e un carnaval al firii, dar un carnaval în desen grav, cu figuri ale tragicului amestecate în voioșia
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
cu Trafic de frontieră de Adrian Oțoiu. Ambii sînt scriitori foarte buni (Bodiu în poezie, Oțoiu în proză), ambii s-au lansat în primul rînd prin literatura lor. Amîndoi se orientează acum serios spre cariera universitară. Pe cît sînt de ludici și de inventivi în literatură, pe atît își iau o "morgă" serioasă în critică. Nu e în nici un caz un reproș, pentru nici unul dintre scriitorii amintiți. însă gradul de rigiditate care intervine în actul lor critic poate desemna o întoarcere
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
reînvăța pe români limba română). Austeritatea omului studios și dorința de spectacol a omului de lume coexistă în personalitatea lui George Pruteanu. Și se regăsesc, tot asociate, și în cărțile lui, care se remarcă deopotrivă prin valoare documentară și spirit ludic, prin rigoare și ingeniozitate. George Pruteanu a făcut carieră politică folosindu-se de formidabila sa elocvență (într-o țară în care, după abandonarea oficială a limbii de lemn, aproape nimeni nu mai știe să vorbească). După ce a devenit popular prin intermediul
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
somității" aproape mumifiate. Asta n-ar fi, poate, nimic (deși, e de ajuns). O surprinde cochetînd și sărutîndu-se cu doctorul Astrov. E sfîșietor. Kordonski nu-l îndrumă spre zona melodramatică. Împănează și aici, și în multe alte momente, cu spirit ludic și cu gag-uri. Tragicomicul din actul patru e jucat cu rigoare și patimă. O transformare în utilizarea mijloacelor se produce în partea a doua. Masca acestui arlechin, împodobit la propriu cu un nas roșu, cade. Se rostogolește cu zgomot
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
Sudului, prin țări arabe și peisaje italiene ori germanice, iar personajele sale provin, și ele, din locurile cele mai diverse. E o lume, în egală măsură, a cuvintelor și a Bibliotecii, a convențiilor romanești reciclate, ironizate, cu o mare libertate ludică și cu o evidentă plăcere a "manipulării" postmoderne: aluziile livrești sunt numeroase, intertextul funcționează productiv și spectaculos, relativizând sentimentul "realului" dar neanulându-l, căci prozatorul are un remarcabil simț al concretului, surprins și recreat în detalii semnificative, în culori și
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
de instanțe oculte ce controlează, spionează, urmăresc și adesea ucid, conducând "jocul" și comedia spre dramă. Ecourile critice, numeroase și foarte favorabile, la apariția ultimei cărți a scriitorului oferă formule valabile pentru întreg scrisul său atunci când vorbesc despre "un roman ludic și mișunând de acțiuni, malițios exotic și aproape oulipian" - trimițând adică spre "atelierul" artei combinatorii a grupului Oulipo al lui Raymond Queneau -, ori despre un "roman rapid și strălucitor, parodic și tragic"... Ați publicat prima carte în 1987 și sunteți
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
fel de puț fără fund, de neant, el nefiind decât cel ce poartă niște costume, mânuiește niște obiecte, conduce un automobil oarecare... Cred că din aceste raporturi cu o realitate care nu e tocmai o realitate derivă și o atitudine ludică, un fel de conștiință a jocului, care e în același timp joc al lumii, joc al ficțiunii, al scriituirii - de care uzați din plin. E desigur un fel de a exprima libertatea față de lume și text, un fel de ironie
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
și reacțiile ei sînt altele decît ale femeilor din jur, țărănci toate. Parcă intuind mereu ce se va întîmpla mai departe, ea își calibrează frica, își economisește panica și disperarea, dar nu într-un mod neverosimil sau romanesc artificial, ci ludic și curajos totodată. Cu toate acestea, ceea ce i se întîmplă pînă la urmă depășește și temerile și așteptările ei, pentru că războiul/genocidul - o spune repetat scriitoarea - nu este o experiență compatibilă cu alte experiențe umane, și deci nu poate fi
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
situațiilor, tensiunilor, a invadării neprevăzutului în variate ipostaze, lucruri pe care piesa le are din plin, generos, afectează și jocul actorilor care, în ciuda agitației, este static, monocord, repetitiv în mijloace. Piesa în sine este și un pretext, provocare plină de ludic și umor pentru imaginația unui regizor. Din păcate, de data asta n-a fost să fie. Oricum, "the show must go on", spune subtitlul și mesajul din finalul spectacolului. Teatrul "Nottara" - premieră pe țară: Larry Thompson, tragedia unei tinereți sau
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
cu subtilitățile reînnoite, recent, în Joc de culise al septuagenarului sau Marele Lebowsky al celor doi frați - ca să ne limităm la peliculele difuzate și la noi. În producțiile de ultimă oră, se mențin atît similitudinile unei școli (propensiunea epicului, aplombul ludic), cît și diferențele de accent sau coloratură, prin optica modificată a generațiilor: Altman gravitînd, nu fără ironie acidă, spre mediile intelectuale, specializate profesional (doctorul T. - ginecolog adorat, dar și victimă a femeilor), Coen cu gustul înnăscut al aventurii metaculturale în
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
a României anilor '30-'40 și lumea ei, Franța sfîrșitului de secol XX. Dialog a cărui dominantă este, cu o sintagma a lui Gérard Genette, "luciditate și ludicitate". Titlul însuși oferă un prim aspect "paratextual" ce caracterizează ingeniozitatea lucida și ludica în același timp a autoarei. M.&M. sînt inițialele prenumelor unchiului și al autoarei, dar ele trimit la altele două, Iosif și Josepha, alcătuind punctul de pornire al cărții, mereu îmbogățit cu digresiuni, povești, anecdote, citate, opinii, evenimente. Situația paradoxala
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
iar acest artificiu este și o iscusita punere în abis a întregii cărți. Punctul lor de vedere este diferit (că și cel al autoarei față de unchiul său, de cărțile acestuia, de lumea în care a trăit) și, deseori, vădit ironic. Ludicul, dublat de luciditate, se regăsește și în titlurile primelor două capitole: "IL-JE-LIS-JE" și "JE-TU-TUÉ-JE". Dacă în cel dintîi pendularea între "el"/ "eu" (autoarea) trece prin lectură (actuala sau trecută, lis putînd fi atît formă de persoana I singular prezent, cît
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]