977 matches
-
Isis și Osiris mi-au încredințat mistere transcendente. Am discutat cu zeii cu gânduri de lumină, curate, dar pe Euridice n-am mai găsit-o niciodată. Orfeu și discipolul din Delfi au ajuns în fundul văi. În fața lor, pădurea deasă, apoi luminiș unde încă ardeau focuri pe cale să se stingă. Tracii dormitau. Cu liniște mergea Orfeu prin tabără ieșind din hățiș. O santinelă care veghea, somă pe dată: -Sunt trimis al templului, renunțați la lupta cu cerul. Orfeu le vorbi cu adorație
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Iar când se adunau prea multe pe capul meu, aplicam schema lui Scarlett din “Pe aripile vântului”: “ Și mâine este o zi. La asta mă gândesc mâine”. Așa am reușit să ajung teafără, eu și copiii, în 22 decembrie 1989. “Luminiș” -un tablou pictat pe două bucăți de carton lipite la mijloc pe verticală “Don Quijote de la Mancha”, personajul meu preferat, pictat pe o bucată de lemn tăiat dintr-o buturugă (copie după Daumier) 22 Decembrie 1989 “Vom muri și vom fi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
scoaseră un clipocit ca de ventuze. Ceva mai departe, nuiele uscate trosniră sub pași. Se simțea în apropiere umiditatea unui râu. Trebuia să urce înapoi spre pădure și să se pregătească pentru înnoptare. Nikolai o porni printre copaci, deslușind un luminiș întins îndărătul tufișurilor a căror verdeață fragedă părea albastră în transparența amăgitoare a amurgului... Simți primejdia mai înainte ca Vulpoiul să se fi oprit. Un tremur rapid străbătu pielea calului. Vulpoiul se opri, apoi începu să dea îndărăt, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în acel război să li se dea poruncă prizonierilor să-și sape propria groapă, pentru a fi apoi îngropați acolo de vii, știa bine asta. Ceea ce îl făcea să rămână perplex era mai curând anarhia cu care acționaseră ucigașii în luminișul acela. Unii dintre cei îngropați aveau obrazul brăzdat de o lovitură de sabie, unul era decapitat, de parcă supliciul nu fusese de-ajuns. Nikolai își spuse atunci că îngropații de vii începuseră cu siguranță să-și blesteme dușmanii care se pregăteau
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Retevoiești, comuna Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 105, 125; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. „Peisajul submontan, luminișurile și crângurile in lumină irizată ce topește conturile învăluind forme, decantarea alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de interior
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în Vârsta sărutului (1963), Noapte de echinox (1964), Poezii (1966) ritmurile argheziene, în special de „creion” și „copilărești”, utilizate și în unele dintre numeroasele versuri pentru copii ale lui T., sunt concurate de ritmuri ca la Lucian Blaga („Prin reci luminișuri/ azi pasul mi-ndemn/ precum prin trestiișuri/ o luntre de lemn”) și mai ales de versuri libere cu funcții descriptive, analoage acelora din poemele lui Adrian Maniu: „...Târau în urma lor iepuri cenușii, mărunți, mirosind a lapte de măr,/ dar sfârtecați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
cum trebuie să-l pui . Un moș cu un coș, în coș un cocoș. Moșul cu coșul, coșul cu cocoșul. Încerce cei ce cer cercei. Pe cap un capac, pe capac un ac. Stanca stă-n castan ca Stan. În luminiș, la lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
adânci unde începe să se întrepătrundă cu fagi, goruni și mesteceni. Continuând firul curgerii spre vale, tei, plopi și castani iau în stăpânire ținuturile. Învelesc dealuri și câmpii sub care zac bogății de neprețuit 15. În acești codri, străpunși de luminișuri, sălășluiesc zimbri și cerbi. Vegheați de corbi înțelepți, se adapă în tăcere din izvoare, privind cu grijă în jur. Se furișează pe sub coroana arborilor, fără a trezi foșnetul frunzelor și trosnetul crengilor. Sunt adulmecați de urși și lupi, care pândesc
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe unde susurau izvoare de munte la care ne opream pentru a ne potoli setea. Ceva mai la vale, în satele noastre, șipotele creșteau râuri în care gospodinele spălau și clăteau ii și ițari. Întârziam din drum, întinzându-ne în luminiș ca să ne hodinim. Lăsam soarele amiezii să se joace pe fețele noastre, mângâindu-ne cu razele lui. Brusc, simțeam tensiunea aerului tăiat de șuieratul săgeții slobozite din coarda unui arc pentru a răpune vânatul. Urma imediat geamătul înfundat al căprioarei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
acesta să poată fi traversat de că tre speciile sensibile. Într-o manieră similară, intelectul agent este cel care actua li zeaza inteligibilitatea imaginilor, făcând posibilă cunoașterea lor de către intelectul posibil: (ÎI.5.2.) Ad secundum dicendum quod circa effectum luminiș est duplex opinio. Quidam enim dicunt quod lumen requiritur ad visum, ut faciat colores actu visibiles. Et secundum hoc, similiter requiritur, et propter idem, intellectus agens ad intelligendum, propter quod lumen ad videndum. Secundum alios vero, lumen requiritur ad videndum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
participată similitudo lumi nis increati, în quo continentur rationes aeternae. Unde în Psalmo IV, dicitur, multi dicunt, quis ostendit nobis bonă? Cui quaestioni Psalmista respondet, dicens, signatum est super nos lumen vultus tui, domine. Quasi dicât, per ipsam sigillationem divini luminiș în nobis, omnia nobis demonstrantur (S. th., I, q. 84, a. 5, co.). Într-adevăr, lumina intelectuală, care este în noi, nu este altceva decât o anumita asemănare care participă la lumină necreată în care sunt conținute rațiunile eterne. De
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Iar ideea care poate fi reținută din perspectiva lucrării de față este, așadar, că experiența nu definește o modalitate a cunoașterii obiectelor, ci unitatea acestei cunoașteri sau forma contemplației ideilor, trimițând la o modalitate „fenomeno logică“ a speculativului, înțeles ca „luminiș“ al ființei. O problemă importantă este acum aceea a relației dintre idee și fenomen. Benjamin conturează elementele unei ontologii care va sta, mai târziu, la baza descrierii lumii urbane. Este conturat un raport triplu idee- element-fenomen care denotă afinitatea, dar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nuanțat. Dacă epidemiile, războiul și foametea fac ravagii îngrozitoare, acestea contribuie la stabilirea noilor structuri care modifică înfățișarea continentului. Este adevărat că țăranii părăsesc satele amenințate, dar vin să îngroașe numărul populației orașelor, a marilor tîrguri și a satelor din luminișuri (pădurea constituind un refugiu mai sigur decît văile) care cunosc o dezvoltare remarcabilă datorită unei mai mari securități și dinamismului lor economic. Pămînturile abandonate sînt adesea acelea care au fost defrișate datorită presiunii demografice anterioare și care nu sînt nici
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
facă „opera de regenerare”. Subintitulata inițial „Revista social-literară”, de la numărul 1/1926 devine „Revista literară, artistică, științifică”. Semnează versuri Horia Furtună (Fragment), Const. Rîuleț, I. C. Aslan, Cezar Gr. Cristea, Traian G. Stoenescu, Ștefan Sfetescu, cu proza figurează Const. P. Niculescu (Luminișuri. Destăinuirea, fragmente din românul Religia iubirii), Eugen Boureanul, Coriolan Bărbat, Petru Bănescu, iar Const. Rîuleț publică piesă Urechea mahalalei. Apar recenzii la cărți de Henriette Yvonne Stahl (Voica), Panait Istrati (Chira Chiralina), Ion Minulescu (Roșu, galben și albastru), Ștefan Petica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290075_a_291404]
-
Francesco a atentat la onoarea ei și a amenințat-o cu moartea. Carlo o asigura că poate avea încredere în el și declară că dragostea lor va dura veșnic pe pământ și în ceruri (Lassù risplendere). Tabloul 2. Într-un luminiș de pădure cu niste ruine care se profilează în centru, la orele serii. Bandiții se adună în jurul focului și cântă despre modul în care își petrec viață: „trăiește din plin azi pentru că mâine ar putea fi ultima zi“ (Le rube
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
doar o suprafață de 344 iugăre din care, pământ arător 219 iugăre iar fânaț 392 iugăre. Rentabilitatea era disproporționată față de munca depusă iar fâneața se obținea prin defrișarea pădurilor. Erau pe atunci păduri nesfârșite de fag și de brad și luminișuri foarte puține. Pădurile erau atât de Întinse Încât nu era nici o restricție În tăierea lemnelor. Lemne aveam destule și slobode, spuneau sătenii. Plutăritul era pe atunci un izvor de venituri. De n-ar fi apa Mureșului, n-am putea trăi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
prădăciunilor barbare. Dacă Toplița este zona În care au dăinuit dacii liberi, retrași În munți până la venirea slavilor, putem admite că și Munții Gurghiului, Munții Călimani, Giurgiului și Harghitei au putut fi adăpost pentru populația autohtonă, acei daci liberi. Puținele luminișuri din codri, preluci și poieni au putut fi loc de refugiu din calea năvălitorilor barbari unde să-și facă adăposturi pentru ei și animalele lor chiar În câteva secole. Îndrăznesc să fac această afirmație Încercând să susțin și ideea continuității
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fi găsit el În satele vecine și a adus-o aici, la munte, la poalele Făgetului. Defrișând ceva pădure pentru lemne de construcție și de foc, s-a creat un ochi de pădure. La astfel de ochi, un fel de luminiș, slavii i-au zis prelucă. Cu timpul cuvântul devine toponim, numind un loc anume. Și cuvântul s-a transmis peste veacuri. În Împrejurimi, Diacul Începuse să fie cunoscut fiindcă era și cantor la bisericuța din lemn din Toplița din Deal
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la Începutul secolului al XX lea. Este Însă adevărat că populația românească acum sărăcită și căzută În stare de iobăgie e supusă grofilor unguri. Dacă gălăuțenii erau puțini În secolele anterioare, nu Înseamnă că ei lipseau cu desăvârșire. În puținele luminișuri din munți au putut rămâne, deși aici iernile erau aspre. După ce domnii moldoveni: Alexandru Lăpușneanu, Petru Șchiopul, Ion Vodă cel Cumplit și alții au dat legi mai aspre pentru armenii emigrați aici Încă de la Începutul mileniului doi, aceștia s-au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
spațiu este definit în modul cel mai larg: "Teatrul? Nu este esențial, pentru definiția lui, locul unde se dau reprezentații, oriunde putând avea loc spectacole simbolice. Într-un loc închis, într-o piață publică, într-un parc, sau într-un luminiș de pădure.(...) spectacolele reale, revoluția, războiul, furtună pe ape și pe uscat, natura cuprinsă de ochiul nostru, liniștită sau agitată, ocupă spații imense" [Tutea, p.1-2]. 156 Omul modern se opune modelului clasic, dovedindu-se a fi "un iubitor al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Erbiceanu, Viața și activitatea preasfințitului Neofet Scriban, București, 1888; D. Lascăr, P. S. Neofit Scriban, București, 1898; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 176-178; Iorga, Ist. Bis., II, 260-262; Horia Oprișan, Un prelat poet: Neofit Scriban, „Îndreptarea”, 1933, 53; Dionisie I. Udișteanu, Luminișuri din viața sufletească a călugărilor Scriban, Mănăstirea Cernica, 1939; Mircea Păcurariu, Arhiereii Neofit și Filaret Scriban, MM, 1959, 1-2, 1970, 1-2; Dicț. lit. 1900, 773-774; Păcurariu, Dicț. teolog., 398-399. R.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
de chemare al bătrânei, care răsuna ca un bucium pe culmi, țapul răspundea cu behăit puternic. Am poposit lângă morminte. Ce comuniune sfântă! Morții și viii în aceeași poiană, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în același luminiș de viață, împăcându-se într-o prezență permanentă, neofensatoare, îngrijindu-se unii de alții, să nu sufere unul din pricina celuilalt. Unii privind spre pământul care-i așteaptă, alții spre cer, în nădejdea întâlnirii, la trâmbița Arhanghelului. Câtă taină mioritică în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
liber, începea să își facă loc ceva ca o grijă, ca o îngrijorare în fața unei poteci care nu știi unde duce și care, dacă nu se pierde în pădure, înfundându-se în hățișuri, abia dacă te-ar scoate la vreun luminiș. Mă făcea să mă retrag de la fereastră și să mă întorc în mine, să încerc să citesc viitorul apropiat și de perspectivă. Ce voi găsi acasă? Va mai fi cineva în viață? Dacă nu, alegerea va fi mult ușurată. Voi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
spirituale. Restul îi privea. M-am gândit să montez balada Miorița, în viziune creștin-românească, așa cum mi-am imaginat-o în anii de detenție. Decorul, lucrat în mare secret, fiind ajutat de unul din profesorii tineri din sat, Constantinescu, reprezenta un luminiș în care se întâlneau trei poteci ce coborau dintre munții cărunți, care constituiau fundalul scenei. Cei trei ciobani se întâlneau în poieniță; unul îngrijind de foc lângă troiță, ceilalți doi, în umbra unui tufiș, complotând împotriva lui. În surdină, în spatele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
probabil îndemnat de colegul Dan Hudescu, profesorul de desen a îndrăznit a transpune plastic o parte a vieții, păstrată în tainițele memoriei afective. Oricine visează a fi pictor începe de la Grigorescu, căutând a realiza tablouri încărcate de pitoresc și poezie (“Luminiș”, “Casă bătrânească”). Ionel Spânu dovedește că are disponibilități pentru comunicarea și cultura artistică și mai ales sensibilitate pentru culoarea în registrul minor ( “Iarna” ). Petru Bicer ( Evenimentul, vineri, 4 iunie 1993 ) AVATARURILE PEISAGISTULUI IONEL SPÂNU În plin peisaj pictural nonconfigurativ, modernist
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]