6,186 matches
-
E timpul reînnodării! P.S. Mă bucur că PNL-ul nu se înghesuie la guvernare! Întâi să-și curețe partidul de democrații corupți (de fapt infiltrații PSD-ului pe Dreapta politică). La fel și cu marele (!) PSD ajuns cu picioare de lut. Președintele Iohannis are acum o misiunea extrem de grea. Văd că a chemat Piața la consultări. O decizie corectă. Să vedem cum răspunde Piața. Ca simplu ciumpalac nevrotic m-am pronunțat. Sintetizez: 1. Să fie interzis traseismul politic în timpul mandatului oricărui
TABLETA DE WEEKEND (129): CIUMPALACII RĂZBUNAŢI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382285_a_383614]
-
astea nu te atinge căutător de comori pierdute-n timpuri adună-te in tine și lasă Nimfa în efemera-i ea umblare smulge-te din brațele ei înșelătoare tu înrădăcinat al ținuturilor de-aici și vezi-ți tălpile prinse-n lutul nostru Referință Bibliografică: Călător / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V, 16 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CĂLĂTOR de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382313_a_383642]
-
mesaj etern rugămintea, venind din cuvintele poetului: Pe mine nu mă îmbogățiți, acoperiți-mă cu a iubi-iubire! Îi dăruim verbul acesta care ține lumea în echilibru și îl ține pe om măcar într-o picătură de demnitate, luându-i din lutul ființei, al vrăjmășiilor, apropiidu-l de inefabil prin repetarea unui sublim semn de exclamare: Luminează-te și vei fi, voiește și vei putea! Scria Lucian Blaga: Îmi taie drumul - care prieten? / Îmi taie pasul - ce vrăjmaș? Nicolea Dan Cetină n-a
Comemorarea lui Nicolae Dan Cetină la PUNTI DE LUMINA [Corola-blog/BlogPost/93194_a_94486]
-
ne le știe nimeni./ Vin când vor... (Ninsoarea care nu mai vine). Delimitând corpul fizic de cel eteric, care păstrează spiritul, poeta amintește de circuitul materiei, când perisabilul ființei asigură rodnicia pământului: „Noi... am fost alungați/ în trupuri grele, de lut/ și-am început să mirosim/ a grâu și-a pâine coaptă, a struguri și-a vin rubiniu...” (Imagini în oglindă). Limita compasiunii sincere a celor din jur și povara neînțeleasă a singurătății sunt surprinse cu nuanțată discreție poetică: „Mi-e
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
fi dorit-o: "Un glonte a pus benevol punct unei vieți și gardianul din preajma Bufetului tuturor juisorilor a găsit într-un kiosc, în dimineața zilei de 23 Noemvrie 1923 (o zi înainte și cincizeci și trei de ani după moartea lui Lautréamont) lutul cu o mușcată la tîmpla dreaptă - ca la o butonieră a vieții, a lui D. Demetrescu-Buzău, Grefier la Curtea de Casație." Cunosc puține mai frumoase poezii de adio, în care adevărul, sadic și concis, să iște o emoție tot atît
Unicate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8274_a_9599]
-
mă umilești-doar eu am sădit sămânța revoltei în ochii tăi diavolești, nu te preface că ești atât de blând: merit tot răul din tine, într-o singură doză, cu pricepere administrată după o monstruoasă îmbrățișare între două mase informe de lut. Rămași fără instincte, când vom regăsi aspectul antropomorf, trăgând de pârghii care acționează cu întârziere ne vom părăsi, vom pune povestea la uscat cu o luciditate de somnambul care pășește peste orologii tot mai departe, spre ultimele acoperișuri, spre prăpastia
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
însă ea devine manifestă, se personalizează abia la proces și se împlinește în anii detenției aureolați cu moartea sa christică. Dar în prealabil a existat o adevărată catehizare întru sfințenie pe parcursul anilor în care protagonistul acesta, pentru ochii noștri de lut în cel mai insesizabil mod, în răspăr cu toate aparențele contrarii, încă de pe când era situat în apogeul vieții de îndestulare și de libertate, aluneca subteran spre închisoare, spre moarte, spre sacralitate. Căci sfințenia preexistă! Despre această catehizare avem ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
le zic,/ de când v-ați transformat astfel?ť/ Iar ele chicotesc,/ aruncând ocheade ciudate una alteia:/ ŤDe când construiești/ și construiești și nu mai/ termini de construit/ ce-ai început... De atunci ne-am transformat/ în cărămizi și tăblițe de lut ars,/ pe dosul palmelor noastre/ e scrisă toată istoria lumii...ť/ ŤDar ce construiesc eu?ť/ ŤConstruiești o lume nouă/ din care nu se vede/ nici începutul, nici sfârșitul.../ De aceea nu ai mâini,/ nici degete, ești doar idee și
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
lui paradoxală de putere. Efectul acestei descoperiri este chiar antropomorfizarea îngerului, simultan pedeapsă și răsplată divină, pentru îndrăzneala de a cunoaște lumea omului mai mult decât se cuvenea. Este cuprinsă aici și o posibilă rescriere a poemului eminescian, "chipului de lut" lăsându-i-se posibilitatea de a-și dezvălui rațiunile superiorității ce se ascund, iată, tocmai în fragila lui precaritate. Avocatul, un bătrân volubil, insinuant și provocator, scriitorul, interesat doar de viața pe care o studiază și o recreează, inginerul, pescar
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
este viziunea regretatului Götz Friedrich - în montarea de la Berlin și Viena, montare reluată și la București în anul 2001. Friedrich consideră că personajele tragediei lirice enesciene aparțin întregii umanități, din antichitate și până în epoca actuală. Sfinx-ul are picioare de lut și murind se dezarticulează sub imperiul energiei spirituale emanate de personajul titular. Viziunea regizorului este deloc participativă față de drama eroului său. Puternic vizualizată, versiunea lui Petrika Ionescu a fost concretizată pe scena Operei bucureștene, în mod special pentru ediția din
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
bogate, le voi aștepta cu vie curiozitate pentru a-i întregi un portret, acum abia început. Știe că are talent, și mai trebuie să știe că în acest tărâm cine se grăbește prea tare își alterează dovezile, dă aurul pe lut. Citez dintr-un final de poem scris în vederea cărții care acum se adună: "deși... ar părea că exist/ în inocența de la începuturi eram urma picăturii de rouă căzând/ de pe o frunză pe alta" (Valeriu dg Barbu, Galați).
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
oricum, cel mai complicat: "E anul, anul, Avvo ! Totul e creat. Negru capac e neaerisirea. Rece, rece apa, un rotitor bla-bla. Ana, idem. (Axa - mediana.) Alb, alb (rotitor, nu). Apa e cer, e cer. Aerisirea e necapac. Urgent, aer ! Ce lut otova, luna! Luna e?!" La câtă rafinată paradă face, în general, Foarță de aluzia culturală, e de mirare că refuză, totuși, să apeleze de data aceasta, la clișeele de gen. Lista, destul de scurtă în definitiv, de asemenea enunțuri cu două
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
din operele care l-au făcut celebru, au fost compilate într-un film de aproximativ o oră, care a fost postat de către un utilizator de YouTube din Georgia pe contul său. În film se poate observa cum artistul român modelează lutul, cum taie cu fierăstrăul Coloana Infinitului, cum montează Coloana Infinitului și Poarta Sărutului sau cum primește personalități de marcă care au influențat sculptura modernă, precum Barbara Hepworth. Impresionant este și faptul că în film pot fi văzuți țărani autentici, gătiți
Constantin Brâncuși, filmat la lucru. Imagini document din perioada 1923-1939 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80152_a_81477]
-
este plasat - conform mențiunilor pliantului - sub patronajul Președintelui Confederației Elvețiene și a Primului Ministru al României. Cum era de așteptat, obiectele de mare preț expuse aici, la Olten, sunt celebrele vase de Cucuteni, de asemenea figuri și vase antropomorfe de lut, obiecte decorative de aur ce aparțin culturilor neolitice de la Sud de Carpați și până în Dobrogea. Cum notează revista trimestrială din această vară, "Muzee de Artă și Istorie" din Geneva, sunt culturi care "egalează la timpul lor, în plan cultural, social
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
afla în toți Ce vor trăi atunci, grăbind spre zarea De nepătruns a marii judecăți, Când soarta îți vei ști și tu: dar azi Trăiește-n ochii-mpătimirii, calzi. LXIV Când am văzut statuile-n ruină Murind încet, cetățile semețe Cum lutului nimicitor se-nchină, și bronzul scrijelit de bătrânețe; Când am văzut oceanul cum inundă Regatul țărmului învins, și lasă Un alt pământ, în urmă, să-l pătrundă Învingător, din furia retrasă; Când am văzut că lumea e mișcare Sau scurt
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
Sau scurt popas în drumul către moarte, Am înțeles că vine-un Timp în care Iubirea îmi va fi pe veci departe... Nu poate-alege muritorul gând: Doar plânge ce va pierde în curând. LXV Când moartea-i peste tot, în lut, în ape, În bronz, în piatră, mă întreb cum oare Putea-va frumusețea ta să-i scape, Cu brațu-i slab, neștiutor, de floare? Ar fi în stare dulcea ei lumină Să-nduplece a Timpului stihie, Când porți de-oțel ruginei
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
atât. Citește-mă de poți, dar nu gândi La mâna care-a scris, că n-ai putea Să-ngădui amintirea: m-ai jeli; Mai simplă e uitarea, curgi în ea. Nu mă rosti prea des, mă-ncetinești, și poate-n lut m-amestec chiar atunci. Din gându-ți dulce scoate-mă: tu ești, Eu voi fi fost; doar moartea dă porunci. De faci altcum, vor râde înțelepți, De tine-aici, de mine, între drepți. LXXIV Cândva luntrașul mă va recunoaște, și
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
cât spațiul ne va îngădui, mi se pare important să probăm și să confruntăm textul generos al criticului cu acela al Elegiei: "înlănțuindu-mă prometeic de marginile zării/ zeul m-a lăsat să zac ca un zăcământ în pământ/ în lutul îmbibat cu țiței și idei și mai ales cu pânze/ în care se prind muștele înmormântându-se de vii/ în interiorul infinitului din care nici una nu scapă/ pierzându-și încrengătura de gânduri încă negândite în apă/ căci părând înlănțuit îmi risipesc
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
mărțișoarele gastronomice reprezentate de produse tradiționale, produse de confiserie, ciocolaterie și multe alte delicatese. În cadrul evenimentului se vor regăsi ateliere de creație în care copiii din “Centrul Educațional Ascendent” și copiii cu dizabilități din “Centrul Domnița Balașa” vor modela în lut, vor picta și decora obiecte din sticlă sau ceramică. În acest an Asociatia ASCENDENT va amenaja un atelier creativ de mărțișoare și handcrafts pentru copiii care vizitează Târgul Mărțișorului. Copiii vor avea posibilitatea să-și fabrice propriul mărțisor din lut
Târgul Mărţişorului 2011 - Dezbracă-te de iarnă la Palatul Copiilor! () [Corola-journal/Journalistic/70658_a_71983]
-
lut, vor picta și decora obiecte din sticlă sau ceramică. În acest an Asociatia ASCENDENT va amenaja un atelier creativ de mărțișoare și handcrafts pentru copiii care vizitează Târgul Mărțișorului. Copiii vor avea posibilitatea să-și fabrice propriul mărțisor din lut și vor putea să-l decoreze după placul lor cu vopsele și pietricele colorate puse la dispoziție de Asociația ASCENDENT. Snurulețul alb-roșu tradițional care îmbodobește fiecare mărțisor va fi împletit chiar de copii cu ajutorul voluntarilor Asociației ASCENDENT. În plus, copiii
Târgul Mărţişorului 2011 - Dezbracă-te de iarnă la Palatul Copiilor! () [Corola-journal/Journalistic/70658_a_71983]
-
faci și comportamentul liber, atât de mult a intrat frica în tine, - lupta cu reflexele vechi. * Trecând o dată granița cu trenul în U.R.S.S., pe la început, dimineața, în vagon apar în inspecție doi soldați sovietici în uniformele lor pământii, culoarea lutului, cu epoleți roșii și stele mici de metal galbene... până și locomotiva care se atașează la trenul nostru este vopsită în culori țipătoare... roșu, botul ei, același roșu, ca al uniformelor, și galbenul bielelor, - un gust barbar, primitiv. Când intrăm
Moartea lui Vasi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8098_a_9423]
-
tavan, bătând cu ele aerul fierbinte al aurăriei". Pecetluirea poreclei: Noaptea de dragoste (vinovată) cu Generalul Marosin, plânsul femeii și râsul bărbatului: ,,Iapa mea Roșie, Iapa mea Roșie. Nu mai plânge, trece repede". Ultimul Soleiman Personaj din nuvela Satul de lut, botezat cu un nume de o măreție inutilă. Fost grăjdar. Avea în grijă, pe timp de pace, măgarii ce trăgeau vagonetele în mină, dându-le pâine cumpărată din leafa lui. Este prezentat în ipostaza de rătăcitor pe câmpul bombardat ,,în
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
în arabă, în timp ce se-ndepărta. Mehria era destul de bogat ca să-și ducă metresa în tabăra vânătorilor. În plus, ea era o femeie albă, care nu purta văl. Un bărbat scund, îndesat și bărbos, îi puse în brațe o carafă de lut și îi spuse, probabil, să-i toarne apă. Omul ăsta e unchiul meu", îl auzi pe Mehria. "Vrea să îl ajuți să se spele." Se lăsă pe vine, alături de el, până când îi văzu de aproape obrazul cu cicatrice. Sângele de
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
sorții,/ Apoi, diafan, te adună/ Din nou în covoarele morții." (Apariție). O fostă prezență risipită, recuperată aproape domestic, departe de toată solemnitatea de pînă acum, în Remember: "Tu, cavaler, tu, inimă de frate,/ Te-ai sfărâmat ca un urcior de lut/ Și mi-ai lăsat surorile 'ntristate/ De când, e-atât de mult, nu ne-am văzut." Sînt versurile cu care se încheie volumul, cîștigînd în naturalețe și în sunet personal. Între invocație și dojană, Mantaua nopților e un mozaic cu vechi
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
din Timișoara, ilustrate cu câte o fotografie-portret și o reproducere după una din lucrări. În Addenda cărții apar și listele cu toți participanții la saloanele anuale ale artiștilor plastici profesioniști din Banat din 2003 și 2004. S. P. Vase de lut din Banatul tradițiilor l La Secția de Etnografie a muzeului Chiar dacă, doar zilele trecute, Secția de Etnografie a Muzeului Banatului sărbătorea frumos Crăciunul Copiilor, într-o atmosferă de început de vacanță, o nouă expoziție, cea din urmă a anului 2005
Agenda2005-52-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284535_a_285864]