6,186 matches
-
obraznic bărbat Mă priveau stâncile unei aroganțe alese... Eu, femeia tânără, un veac am înserat În zborul păsărilor ce știu să deteste Trufia, ignoranța și simpla trădare (Intuiția niciodată nu m-a părăsit) Aveam să-l modelez ca pe un lut moale (Să fi fost bărbatul cel mai iubit?) Și să fac din el, deseori - un ulcior Și așa, cum se credea plin cu licoare, Să-l las, zi de zi, să moară de dor. Din ochii celui mai obraznic bărbat
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
ochii celui mai obraznic bărbatMă priveau stâncile unei aroganțe alese...Eu, femeia tânără, un veac am înseratîn zborul păsărilor ce știu să detesteTrufia, ignoranța și simpla trădare(Intuiția niciodată nu m-a părăsit)Aveam să-l modelez ca pe un lut moale(Să fi fost bărbatul cel mai iubit?) Și să fac din el, deseori - un ulciorși așa, cum se credea plin cu licoare,Să-l las, zi de zi, să moară de dor. Din ochii celui mai obraznic bărbatEu cobor
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
spunea? 'Ncepu să și-o dorească! Odată, chiar a îndrăznit, Să vină și să-mi ceară, În schimbul nemuririi lui, ...o biată primăvară: Să-l îl distrug, să-l fac pământ! (Era îndrăgostit!...) Să-l fac iar, și pe el, ...din lut, ...ca ”cea” de pe Pământ. ─Cunosc, ...Sfinția Ta, ...ce spui! Cunosc povestea lui... Ca toți românii, l-am citit: Și eu știu versul lui. Nu știi nimic! ... Ce zici că șii, Sunt simple ”poezii”!... Mă iartă-acum, Sfinția Ta! Poate-am nesocotit
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mihai_eminescu_in_memoriam_.html [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
strălucind Și care-n Mare piere. M-am dus la Tatăl-Creator Purtând în piept iubirea Pentru-acel chip fermecător Să-mi ieie nemurirea: „Din haosul ce m-ai făcut, (...sătul fiind de haos), Te rog să-mi dai un chip de lut, Și-o clipă de repaos!” Dar cum putea Înțelepciunea Să-mi dee ce-i ceream, Când eu habar n-aveam pe cine Atât de mult iubeam? Mă luă încet, cu binișorul Și-mi spuse părintește: ─” Pe cine vrei tu a
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mihai_eminescu_in_memoriam_.html [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
iubeam? Mă luă încet, cu binișorul Și-mi spuse părintește: ─” Pe cine vrei tu a urma, De pe pământ? Privește!” Și-n loc, ca eu, pe ea, s-o văd A fi iubita mea, Din clipa când i-am dispărut, Un ”lut” îmbrățișa... Lucirea-aceasta-a ta de geniu Nu-mi pare prea umană. Departe, văd că ești o Stea: Impuls către ”nirvană”! De aproape totuși, ești un om, Poate, ...cam întristat, Precum văd seara Luna mea, Te văd de-nsingurat... Lumina ta
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mihai_eminescu_in_memoriam_.html [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
ea privea spre mine: Cobori în jos” - mă rugă iar − „...Alunecând pe-o rază, Pătrunde-n viața mea și-n gând, Norocu-mi luminează!” Ia spune-mi: Tu, mai coborai (De-aici, ...acolo-n Mare!) Când dragostea-ntr-un chip de lut E doar o-mbrățișare?... Te recunosc al meu ”Luceafăr”! Odă-ți aduc, te cânt: Fii simbol veșnic omului romantic, pe Pământ! ...................................... Avea dreptate, Astrul meu, Mai mult decât se poate! Din înălțimea Geniului, Altfel le vezi pe toate! ...M-am
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mihai_eminescu_in_memoriam_.html [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
serbările se mută în Șanțul Cetății. Timp de trei zile orădenii vor fi întâmpinați de prințese și cavaleri, de arcași și cai, reconstituind atmosfera medievală, oferind un program interactiv. Cei ce vor fi prezenți la evenimente vor putea să frământe lutul sub îndrumarea meșteșugarilor, să croiască piele sau să modeleze metalul. Concertele din fiecare seară, de rock, folk sau folclorice vor întregi atmosfera de sărbătoare. Chiar dacă Cetatea se află în pline lucrări de restaurare, se vor face ghidaje în grupuri organizate
Trei zile de serbări medievale by http://www.zilesinopti.ro/articole/3044/trei-zile-de-serbari-medievale [Corola-blog/BlogPost/97333_a_98625]
-
Încă mai crește iarbă gri, Cu mărăcini, perechi-perechi, Jilavi de ploi prea străvezii. Se-aude susurul discret De ape limpezi din izvor, Chemând toți cerbii-n menuet Să se adape-ncetișor. La umbră unui clopt vechi Stă poartă nalta, că din lut, Șoptind iubirii în urechi De colbul mut, de colbul mut... Cu mâini croite-n filigran, Ce stau împreunate-n rugi - , O pavăza iubirii-n van, Țin moartea vie, ca pe drugi. „Deschide-mi ochii mei cei orbi, Să ardă noaptea
UMBRA UNUI CLOPOT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1467824676.html [Corola-blog/BlogPost/375595_a_376924]
-
de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici[ Chirpici = material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr+un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. (DEX) ] din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
ars și parcă o umbră a morții inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Au crăpat sărăturile și încovoierea cojilor gri îmbogățea imaginația vreunui creator rătăcit de ziua de azi. Câte forme, câte nuanțe, câtă risipă, câtă căldură, câtă frământare! Pe-aici, la o palmă distanță de
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Au crăpat sărăturile și încovoierea cojilor gri îmbogățea imaginația vreunui creator rătăcit de ziua de azi. Câte forme, câte nuanțe, câtă risipă, câtă căldură, câtă frământare! Pe-aici, la o palmă distanță de lanul cu grâu, șerpuia pârâul vechi de când
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
ars și parcă o umbră a morții inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Referință Bibliografică: Arsita impovararii / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1680, Anul V, 07 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Referință Bibliografică: Arsita impovararii / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1680, Anul V, 07 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
meu se naște din pântecul minunii. Ca el Prooroc în lume, Botezător nu îi, acela care strigă, cum în Scriptură scrie- să fie netezită în veci cărarea Lui, dar cine îi aude porunca din pustie? Dezleagă-mi limba, Doamne, de lut și iartă-i vina, mă leagă pe vecie de numele lui sfânt, slăvită fie ziua când l-a numit Lumina 'Nainte-mergătorul Iubirii pe pământ. Referință Bibliografică: Ioan / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 175, Anul I, 24
IOAN de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ioan_0.html [Corola-blog/BlogPost/351795_a_353124]
-
triunghiul bermudelor efemer s-a iluminat viața ta la apus între noi marea își sapă nesărat abis este un regal de simțuri în urbe inima orașului se frânge în curbe picioarele mele au surzit amuțesc de m-ai creat din lut pygmalion te iubesc mă întind pe asfaltul astenic cu mâinile ude absorb cetaceic rutina pliată cartezian în buzunarul tău stâng/doct de mine/ este roșu la semafor ... toate trec...e-o foame de tine nu pot iubi vertical pe pași
REGAL URBAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1415991019.html [Corola-blog/BlogPost/376605_a_377934]
-
devastator. Ale cărui valuri s-ar fi extins exploziv, ca o vâlvătaie de nestăvilit, din Ardeal în toată Europa Centrală și Sud-Estică. Praful și pulberea s-ar fi putut alege, într-o asemenea eventualitate, de mamutul (prusac) cu picioare de lut. Ceea ce s-a și petrecut peste un sfert de veac, în 1918-1920, după primul război mondial. Și mai potoliți-l pe Eminescu!’’ - așa suna Ordinul, dus la îndeplinire grabnic, cu slugărnicie criminală, de toate autoritățile române de sub sceptrul lui Carol
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
de istoria stră-românilor și a românilor, a celor ce au făurit Culturile Gumelnița, Boian, Vădastra, Cucuteni și Cârcea, capitala Sarmizegetusa, zecile de cetăți dacice și biserici rupestre, Păcuiul lui Soare și Troia, bisericile din lemn și icoanele pe sticlă, civilizațiile lutului, lemnului, lânii, borangicului, inului și cânepei. Martirică moarte - întru apărarea, înnobilarea și Renașterea Limbii Române, a dreptului de a rosti răspicat, în marele concert al popoarelor acestei planete, dorurile, credința, adevărurile esențiale, suferința tăcută, tenacitatea carpatină și conștiința, totdeauna dureroasă
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
vieții, răzbate-o tainică chemare... O amintire din pruncie - naive patimi de Fecioară - când, hoinărind peste ponoare mă îmbătam cu primăvară pândind cuminte-ntre răzoare ca floarea Paștelui să-nvie... Crăiasa mândră din frunzar sfioasă, albă și gingașă din reavăn lut de-abia ivită dar cu alura pătimașă cunună o-mpleteam, smerită, și-n Joia Mare, în altar o așezam cu sfiiciune... Îngenuncheau, pe rând, camelii din clopote curgea amarul Douăsprezece Evanghelii citea prelatul în altarul cu flori plecate-n rugăciune
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
dulci de viață. Se prăvălesc spre ramuri mirări din cer descinse Pe tălpi de întuneric plâng doruri răstignite Se-ntoarnă taine sacre pe pajiștile ninse Cu puf de păpădie și lacrimi ostenite De rouă... Grinzi de floare ce străjuiesc splendoarea Și luturi dogorânde sub arșița dorinței Se năruie-n parfumuri, înveșnicind chemarea Nălucilor din vise în palma neputinței. Magnifice vitralii, veghind frânturi de gânduri Izbesc tăceri arsura din plesnituri de stânci Se scutură-nserarea pe maci aprinși în crânguri Când ațipim la
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > ULCIORUL ROMÂNESC Autor: Mariana Bendou Publicat în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ulcior sau urcior este vasul de lut (adeseori smălțuit) cu gâtul strâmt, cu una sau două toarte, folosit pentru păstrarea lichidelor. Ceramică (provenit din limba greacă κεράμιον Keràmion) se numește un material obținut prin modelarea și arderea argilelor. Aceeași denumire se dă și artei și tehnicii de
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
argilelor. Aceeași denumire se dă și artei și tehnicii de fabricare a obiectelor prin modelarea și arderea ar-gilelor denumită și arta ceramicii, precum și obiectelor de argilă făcute prin omogenizarea amestecului plastic, modelarea, decorarea, smălțuirea, uscarea și arderea lui... Arta prelucrării lutului este însă foarte veche existând obiecte descoperite cu o vechime de peste 26.000 ani (Moravia). Cercetătorii consideră astfel că fabricarea ceramicii ar fi început în Orientul Apropiat, respectiv Fenicia-Byblos, Iran și Siria. Materia primă utilizată în olărit este, în special
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
foarte veche existând obiecte descoperite cu o vechime de peste 26.000 ani (Moravia). Cercetătorii consideră astfel că fabricarea ceramicii ar fi început în Orientul Apropiat, respectiv Fenicia-Byblos, Iran și Siria. Materia primă utilizată în olărit este, în special, așa-zisul lut galben. Pregătirea materialului are în vedere îmbunătățirea calității acestuia prin mai multe operații: se curăță lutul de corpuri străine, se taie, se lasă să se dospească și se frământă, pentru omogenizarea argilei. Olăritul este unul dintre primele meșteșuguri practicate de
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
că fabricarea ceramicii ar fi început în Orientul Apropiat, respectiv Fenicia-Byblos, Iran și Siria. Materia primă utilizată în olărit este, în special, așa-zisul lut galben. Pregătirea materialului are în vedere îmbunătățirea calității acestuia prin mai multe operații: se curăță lutul de corpuri străine, se taie, se lasă să se dospească și se frământă, pentru omogenizarea argilei. Olăritul este unul dintre primele meșteșuguri practicate de oameni, având primele începuturi în neolitic. Prelucrarea argilei (lutului) a solicitat omului cunoștințe deosebite (modelare, decorare
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
acestuia prin mai multe operații: se curăță lutul de corpuri străine, se taie, se lasă să se dospească și se frământă, pentru omogenizarea argilei. Olăritul este unul dintre primele meșteșuguri practicate de oameni, având primele începuturi în neolitic. Prelucrarea argilei (lutului) a solicitat omului cunoștințe deosebite (modelare, decorare, ardere) care trebuiau să fie transmise din generație în generație, având astfel și un important rol în dezvoltarea socială primitivă. În spațiul geografic carpato - dunăreano - pontic s-au găsit dovezi arheologice evidente de
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
din lumea sud-europeană greacă și ulterior romană. Odinioară, în localitățile românești, aproape în fiecare ograda se afla câte un cuptor de ars ulcioare, minuscule fabrici de ce-ramică moștenite din tată-n fiu. Se spune că vinul băut din ulcica de lut e mai bun deci și apa băută din cană de lut e mai gustoasă; laptele păstrat într-un ulcior de lut se ține mai multe zile proaspăt...și florile puse într-o glastră de lut cresc mai cu spor, etc.
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]