512 matches
-
Virgil Mihaiu Din ediția pinceps a revistei „Jazz Compas”, lansată la Festivalul de la Gărâna, 2013, am aflat o noutate ce mi-a stârnit interesul: după realizarea cu succes a primei ediții a unui festival de jazz la Biserica Luterană din București, echipa celor de la Jazz.ro propunea o altă premieră, anume, un eveniment similar în ambianța magică a Castelului Bran. Așa încât, în ajunul giganticului Festival Enescu anno 2013, nu am ezitat să mă îmbarc în micul meu automobil, spre
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
Cioran, pare locuită de om, nu de divinitate. Așadar, aci exagerarea e în sens invers. însă omul, în viziunea lui Luther, e o ființă duală, asociind ascendentul în fața divinului (postură de sorginte umanistă) cu fața sa "coruptă", "detracată". Chiar dacă teologia luterană încearcă să iasă din acest impas, afirmînd că, deși corupt, omul e înzestrat cu idealul mîntuirii, Cioran trage o concluzie... cioraniană, avant la lettre: "Individul simte cum planează asupra sa demonul singurătății, al izolării în cosmos. Nu știu dacă vreodată
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
bază apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri prin strada Buzești, Calea Griviței, B-dul Dacia și Piața Română. Autobuzele liniilor 122, 126, 137, 138, 168, 226, 268, 368 vor circula pe traseele de bază până la intersecția străzilor Știrbei Vodă cu Luterană apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri prin strada Luterană, B-dul Dacia, Piața Romană, b-dul Gheorghe Magheru, Piața Universității cu întoarcere pe bulevardele Regina Elisabeta, Mihail Kogălniceanu și Eroilor apoi vor respecta traseele actuale. BNS organizează, marți, un miting
Trasee RATB modificate şi restricţii de circulaţie, din cauza mitingului de marţi al BNS () [Corola-journal/Journalistic/27836_a_29161]
-
Buzești, Calea Griviței, B-dul Dacia și Piața Română. Autobuzele liniilor 122, 126, 137, 138, 168, 226, 268, 368 vor circula pe traseele de bază până la intersecția străzilor Știrbei Vodă cu Luterană apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri prin strada Luterană, B-dul Dacia, Piața Romană, b-dul Gheorghe Magheru, Piața Universității cu întoarcere pe bulevardele Regina Elisabeta, Mihail Kogălniceanu și Eroilor apoi vor respecta traseele actuale. BNS organizează, marți, un miting și un marș de protest în București la care sunt așteptați
Trasee RATB modificate şi restricţii de circulaţie, din cauza mitingului de marţi al BNS () [Corola-journal/Journalistic/27836_a_29161]
-
aceste surse se regăsesc. În fine, câteva referiri concrete la partituri ale compozitorilor ucraineni contemporani au întregit tema simpozionului cu subtitlul "Idee și istorie a unei mișcări muzicale naționale în contextul său european". Am preferat (unei căutări școlărești de corale luterane în piese de Edison Denisov, Valentin Silvestrov ș.a., sau unei de altminteri acribice analize a concertelor lui Miroslav Skorik) problematizarea lui Peter Andraschke asupra Muzicii pentru copii de Silvestrov. Autorul nu se limita la a analiza muzicologic o miniatură pianistică
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
gregorian, intonat de clerici pe o singură voce, a reprezentat o bază pentru dezvoltarea muzicii culte. Monodia caracterizează atât coralul gregorian cât și coralul luteran, dar cu încărcături emoționale diferite. Distanțate de câteva sute de ani, coralele gregoriene și cele luterane vor reprezenta două ipostaze diferite prin perfecționarea lor, fiecare cu expresivitatea sa. Antifonarul este totodată și un îndreptar în ce privește regulile de execuție și ordinea cântărilor în cadrul liturghiei. Coralul gregorian a servit ca bază începutului polifonic devenind pentru câteva secole un
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
epocii glorioase a oratoriului<footnote The Oxford Companion to Music, ed. Alison Latham, 48-50. footnote>. Genuri muzicale religioase 1. Coralul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Coralul”, (București, Editura UNMB, Glissando, 2011), 60-92. footnote> este imnul congregațional din liturghia luterană. Caracteristicile formale și stilistice ale coralului luteran sunt limba națională germană, rima metrică a versului, forma strofică muzicală și textuală și melodia simplă. Coralul a evoluat în decursul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea de la forma monodică până la
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Gruger și contemporanii săi. La sfârșitul secolului al XVII-lea coralul s a dezvoltat foarte mult dar în calitate a cunoscut un declin datorită secularizării genului și în mod special datorită divergențelor teologice dintre ortodocși și pietiști din sânul bisericii luterane. Mișcarea de restaurare a patrimoniului coralului luteran, precum și refacerea liturghiei luterane a condus la organizarea autorizată și uniformă a imnologiei protestante germane. 2. Anthem-ul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Anthem”, 93-103. footnote>, ca gen muzical este apropiat de
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
s a dezvoltat foarte mult dar în calitate a cunoscut un declin datorită secularizării genului și în mod special datorită divergențelor teologice dintre ortodocși și pietiști din sânul bisericii luterane. Mișcarea de restaurare a patrimoniului coralului luteran, precum și refacerea liturghiei luterane a condus la organizarea autorizată și uniformă a imnologiei protestante germane. 2. Anthem-ul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Anthem”, 93-103. footnote>, ca gen muzical este apropiat de motetul francez și cantata germană, forma inițială fiind a cântului alternat
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
primară, stabilind la Geneva tradiția imnului reformat pentru bisericile reformate din Franța, Olanda, Germania, Scandinavia și Scoția. Calvin a susținut ideea ca textele imnurilor religioase să fie inspirate din Biblie, în mod special din Psalmi, dar a adoptat și imnurile luterane sau alte melodii din surse diferite. Rezultatul a fost că multe melodii originale au fost compuse pentru psalmii metrici. Cântecul anglican este o melodie simplă armonizată pe texte asimetrice, în special psalmi și imnuri ale serviciului divin anglican. Modelul adoptat
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
cantatele Redemption (1882) și Mors et Vita (1885). Dezinteresul pentru muzica clasică sau antică, dorința de adaptare la gusturile moderne au creat genuri diferite muzicale, ritmuri rigide, cu schimbări semnificative în melodie și adaptarea cuvintelor la melodie. În Germania, Biserica Luterană își manifestă din ce în ce mai puțin interesul față de generozitatea muzicii orchestrale și corale a lui Bach și a contemporanilor săi. Coralele luterane încep să fie cântate din ce în ce mai rar, așa încât atmosfera din bisericile luterane devine apăsătoare iar cântecele de rugăciune și mulțumire au
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
au creat genuri diferite muzicale, ritmuri rigide, cu schimbări semnificative în melodie și adaptarea cuvintelor la melodie. În Germania, Biserica Luterană își manifestă din ce în ce mai puțin interesul față de generozitatea muzicii orchestrale și corale a lui Bach și a contemporanilor săi. Coralele luterane încep să fie cântate din ce în ce mai rar, așa încât atmosfera din bisericile luterane devine apăsătoare iar cântecele de rugăciune și mulțumire au degenerat în imnuri ale penitenței și ale morții. În Biserica Anglicană, dirijorii de cor, conduceau melodiile în maniera clericală Anglicană
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
melodie și adaptarea cuvintelor la melodie. În Germania, Biserica Luterană își manifestă din ce în ce mai puțin interesul față de generozitatea muzicii orchestrale și corale a lui Bach și a contemporanilor săi. Coralele luterane încep să fie cântate din ce în ce mai rar, așa încât atmosfera din bisericile luterane devine apăsătoare iar cântecele de rugăciune și mulțumire au degenerat în imnuri ale penitenței și ale morții. În Biserica Anglicană, dirijorii de cor, conduceau melodiile în maniera clericală Anglicană, împodobind pauzele și finalul frazelor cu ornamente vocale. Multe melodii caracteristice
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
clericală Anglicană, împodobind pauzele și finalul frazelor cu ornamente vocale. Multe melodii caracteristice congregației Anglicane din secolul al XVIII-lea au fost repetate cu mult succes în Germania foarte bine în secolul al XIX-lea. Repertoriul era alcătuit din corale luterane și cântece gregoriene, fără acompaniament. Eforturile Ceciliene de a încuraja neacompaniamentul instrumental din Biserica Romano-Catolică avea echivalentul în Luteranism. Consecințele muzicale ale mișcării Oxfordiene au fost considerabile, iar corul era asociat cu preotul, el având funcție levitică<footnote Levi era
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
accentuat în secolul al XIX-lea. Pierderea contactului bisericii cu arta muzicală în secolul al XIX-lea a avut serioase consecințe pentru standardele compozitorilor de muzică creștină din Europa cât și pentru muzica bisericilor și catedralelor Bisericii Romano Catolice, Bisericii Luterane sau Bisericii Anglicane. Recâștigarea acestor standarde s-a făcut de către organiști care organizați în diferite asociații au promovat noile stiluri și forme muzicale în biserici. O soluție aparentă a fost oferită de către Tractarieni<footnote Tractarienii, denumirea vine de la Tracts for
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
cântece însoțite de albume muzicale. Aceasta este cu siguranță muzica folk creștină din zilele noastre din America de Nord. Pentru că piața muzicală este foarte vastă producătorii de musical-uri creștine au devenit din ce în ce mai convingători, cu scopul de a câștiga concurența. Revenirea Muzicii Luterane Un rol important în stimularea interesului muzicienilor pentru muzica luterană au avut-o muzicologii și învățații vremii cum ar fi muzicologul german J. A. Philipp Spitta (1841-1894) care a scris o remarcabilă monografie asupra lui J. S. Bach în anul
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
folk creștină din zilele noastre din America de Nord. Pentru că piața muzicală este foarte vastă producătorii de musical-uri creștine au devenit din ce în ce mai convingători, cu scopul de a câștiga concurența. Revenirea Muzicii Luterane Un rol important în stimularea interesului muzicienilor pentru muzica luterană au avut-o muzicologii și învățații vremii cum ar fi muzicologul german J. A. Philipp Spitta (1841-1894) care a scris o remarcabilă monografie asupra lui J. S. Bach în anul 1873 și a publicat operele complete ale lui Heinrich Schütz
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Leipzig. Brahmsîși alege propriile texte Biblice în Recviem cu scopul de a avea o utilitate universală mai mare decât textele liturghiei romane. Din generația următoare a lui Brahms și César Franck va face parte Max Reger. Fascinat fiind de muzica luterană din trecut, Reger a scris motete fără acompaniament, Geistliche Gesange op. 110 și Acht Geistliche Gesange op. 138, asemănătoare muzicii luterane din secolul al XVIII-lea. Din anul 1920, organiști și cantori și-au propus să se specializeze în muzică
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
romane. Din generația următoare a lui Brahms și César Franck va face parte Max Reger. Fascinat fiind de muzica luterană din trecut, Reger a scris motete fără acompaniament, Geistliche Gesange op. 110 și Acht Geistliche Gesange op. 138, asemănătoare muzicii luterane din secolul al XVIII-lea. Din anul 1920, organiști și cantori și-au propus să se specializeze în muzică și să facă din activitatea lor una profesionistă. Muzica acestor compozitori include o varietate de forme: oratorii, pasiuni, cantate, motete, corale
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
și mai puțin controversat a fost Hans Werner Zimmermann (n. 1930), care a considerat jazzul ca o forță revigorantă a muzicii creștine. În mare parte muzica protestantă scrisă în a doua jumătate a secolului al XXlea este scrisă în tradiția luterană, având puternică bază intelectuală. Pătrunderea muzicii creștine în sala de concert În cadrul serviciilor religioase protestante, muzica corală, inclusiv cantatele de J. S. Bach s au Philipp Georg Telemann (1681-1767), este acompaniată instrumental, mai puțin muzica luterană modernă. De asemenea Bisericile
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
este scrisă în tradiția luterană, având puternică bază intelectuală. Pătrunderea muzicii creștine în sala de concert În cadrul serviciilor religioase protestante, muzica corală, inclusiv cantatele de J. S. Bach s au Philipp Georg Telemann (1681-1767), este acompaniată instrumental, mai puțin muzica luterană modernă. De asemenea Bisericile Luterane găzduiesc programe de muzică protestantă, cântată vocal și instrumental, în cadrul unor seri intitulate Concerte de prânz cu muzică clasică, desfășurate în fiecare lună. Eforturile lui Olivier Messiaen de a aduce meditația creștină în sălile de
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
având puternică bază intelectuală. Pătrunderea muzicii creștine în sala de concert În cadrul serviciilor religioase protestante, muzica corală, inclusiv cantatele de J. S. Bach s au Philipp Georg Telemann (1681-1767), este acompaniată instrumental, mai puțin muzica luterană modernă. De asemenea Bisericile Luterane găzduiesc programe de muzică protestantă, cântată vocal și instrumental, în cadrul unor seri intitulate Concerte de prânz cu muzică clasică, desfășurate în fiecare lună. Eforturile lui Olivier Messiaen de a aduce meditația creștină în sălile de concert nu era ceva nou
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
care deserveau zona. Nu că ar fi o zonă care necesită asigurarea multor servicii. Într-un astfel de cartier nu sunt bani și, din această cauză, o afacere este la fel de sănătoasă ca și scândurile de stejar din pardoseala unei catedrale luterane. Într-un asfel de mic magazin am intrat, la un cămătar, ignorând Steaua lui David vopsită mare pe obloanele din lemn care protejau vitrina, ca să nu fie spartă. Un clinchet de clopoțel Îmi anunță intrarea. Privat astfel de două ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
1788 (du Rèau, 1995, 39). Cunoscând în chip admirabil problemele politice ale continentului european, marele om de stat francez caută să le soluționeze prin formule de tip federal. El imaginează realizarea unui echilibru între state și între confesiunile religioase (catolică, luterană, calvină), pentru a asigura pacea și securitatea Europei. De asemenea, se înființa și un Consiliu general al Europei, care-și stabilea anual reședința într-un oraș din centrul continentului, urmând să fie compus din patruzeci de reprezentanți ai statelor, aleși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
-n rubrica de azi tot despre bucuriile muzicii, chit c-aș fi avut motive gârlă. Căci în ultima vreme muzica i-a făcut pe timișeni să iasă din bârloguri și să umple sălile de concerte, opera, domurile catolice, o biserică luterană, o sinagogă, dar și cluburile, cafenelele, terasele, galeriile de artă, parcurile, piețele, strada. Aș fi vrut să povestesc despre cum s-au întors acasă doi mari muzicieni, unul la Lugoj, altul la Timișoara, unde s-au născut acum 82 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]