1,406 matches
-
este definită de acel “Peștele de la cap se împute, se rupe de la mijloc și se mănâncă de la coadă”. În anul 2008, după alegerea lui Barack Obama ca președinte al Statelor Unite, Michelle Obama mărturisea că era pentru prima oară când era mândră de țara ei. Dar înainte de a fi ales președinte, Barack Obama fusese ales membru în Congres și se mândrea cu patriotismul dovedit în munca depusă ca membru al Veterans Affairs Committee. Întrebat de ce, spre deosebire de ceilalți membrii ai Congresului, nu poartă
Arderea steagului și țara care își pune singură ștreangul de gât () [Corola-blog/BlogPost/338111_a_339440]
-
Are părul roșcat și poartă o pelerină roz. Nu cred că are mai mult de 6 ani. E coadă la Café Nero, dar nu ne deranjează, că ne mai încălzim. Privesc prin fereastră și reușesc să descifrez câteva dintre mesaje: „Mândră de români!” „Nu sunt de acord cu crima, cu minciuna, cu bătaia de joc!” „Justiție, nu corupție!” „Stat drept” Mama mi-a zis acum câteva zile: - Mamă, voi ați plecat... De ce te mai consumi? - Pai dacă țara din care provin
Din Cambridge, am strâns în brațe toată România! Noi le vorbim românește, copiii ne răspund în engleză, dar dacă îi întrebi ce naționalitate au, spun răspicat că-s români () [Corola-blog/BlogPost/338151_a_339480]
-
cu ele la cuptor. Când gătești cu ouă românești, venite direct de la gâinile care cresc în curtea cuiva, prăjiturile au gust divin. FOTO: Cornel Putan/Inquam Photos Nu am să uit niciodată cum am gustat trei ouă diferite în satul Mândra din Transilvania, unde am petrecut câteva zile cu Alina Zara Prunean și familia ei. Mama ei s-a dus să aducă ouă proaspete și am putut să le încerc pe toate. A fost ca o reamintire a felului în care
Ouăle românești de Paște sunt divine. Dar când merg prin supermarketurile din București am o mare frustrare () [Corola-blog/BlogPost/337719_a_339048]
-
închideți-mă! Îmi spuneam toate acestea într-un zâmbet ce părea a nu se mai termina. Am aruncat valorosul stilou primit cadou de la nimeni altul decât prim-ministrul Franței, Dominique de Villepin, sau pe numele întreg, și pe care sunt mândra că am reușit să îl rețin... Dominique Marie François Rene Galouzeau de Villepin! Mi-am aprins o țigară, iar primul meu gând a fost... întrebare. Oare tatăl domnului prim-ministru a avut ceva în comun cu tatăl lui Nicolae Ceaușescu
PRIVIND CU NOSTALGIE, TINEREŢEA, COMUNISMUL... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344228_a_345557]
-
fiind considerat unul dintre cei mai buni miniștri ai guvernului Năstase. În decembrie 2006, în cursa pentru președinția PSD, Mircea Geoană îl surclasează pe Sorin Oprescu și obține din nou, poziția supremă în partid. Mircea Geoană: "România trebuie să fie mândră de românii din străinătate" - Cum vedeți evoluția crizei economice mondiale și modul în care aceasta va afecta România? - Există deja unele semnale ce indică revigorarea economiilor puternice, SUA și statele dezvoltate din Europa fiind în această situație. Economia românească este
CUM SE VEDE ROMANIA DE LA WASHINGTON? INTERVIU CU MIRCEA GEOANA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344295_a_345624]
-
celor mai buni 100 de tineri cercetători din SUA. La fel ca Rada sunt mii de români care obțin performanțe la Microsoft, la NASA și alte companii de prestigiu. România trebuie să îi respecte pe acești oameni și să fie mândră de ei, pentru că merită. - Cum credeți că ar putea fi consolidate legăturile dintre aceștia și cei din țara mamă? - Semnalul pentru apropierea statului de românii din străinătate vine de la cel mai înalt nivel. Președintele României dă tonul inclusiv în relațiile
CUM SE VEDE ROMANIA DE LA WASHINGTON? INTERVIU CU MIRCEA GEOANA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344295_a_345624]
-
obiceiurile - așa cum le-au moștenit de la părinții și moșii lor. Despre aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
obiceiurile - așa cum le-au moștenit de la părinții și moșii lor. Despre aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
ciocoi cu ochii injectați și burțile cimpoi; plescăie apoi un vis ce îl susține că mâine îmbuibatul roșu iară vine înduioșat, în cartier la ei; de dragul națiunii aduce un kil de zahăr și suprema mângâiere - un litru de ulei. Ce mândră este țara în era de reforme! N-avem obligații sau griji sub alte forme. Umili și fericiți colcăim pe dale când din Primărie ies aburi de sarmale; cu gușa peste guler și gravi de la pupitru, de sărbători ne dau zile
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
Oricărui nevoiaș care-i ieșea în cale, Îi întindea o mână și îl strângea la piept! Iar eu, ție, Doamne, îți mulțumesc din suflet, Că m-ai binecuvântat cu un tată că el De care-ntotdeauna am fost atât de mândră ! Dac-aș putea, eu , astăzi, Doamne, înc-odată, Să i-o pot spune-n față și-n brațe să-l mai strâng! Fie-i amintirea binecuvintată ! În amintirea tatălui meu, avocatul DAVID (DĂDU) ROSENKRANZ din București, România. Scris în preajma comemorării a
REQUIEM PENTRU TATĂL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343947_a_345276]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CHEMAREA MUNTELUI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Veniți la Târgul Muntelui în zori, Când soarele din tulnic dă năvală, Veniți, voi fete mândre și feciori, Acolo sus, sub cer de catedrală. Când aurul mai curge din poveste Tot murmurând prin cele cinci izvoare, Veniți la Târg cu lăzile de zestre, La Crucea Iancului, cea iertătoare Și Numelui cel Sfânt binețe dați-i, E
CHEMAREA MUNTELUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344006_a_345335]
-
un măgar”. * * * * * * * * * * * Vreți să știți ce s-a-ntâmplat? Coana Stanca mi-a uitat Să mai coboare prin sat... Proverbul mi la-a-nvățat. Morala: În ziua de Dragobete... Sărută, neică, la fete! Că poți găsi una bună Să vină mândra la stână Referință Bibliografică: În ziua de DRAGOBETE, după fete / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1151, Anul IV, 24 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎN ZIUA DE DRAGOBETE, DUPĂ FETE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343503_a_344832]
-
încât se-ntreba de nu era în tărâm de poveste. Și-n vreme ce se simțea fericit că trăia, că putea să se bucure de minunățiile firii, zări apropiindu-se pe cărare o fată. Și ea-i păru grozav de mândră! Era-naltă și se-unduia în mers. Păru-i cânepiu era strâns în două cozi ne-mpletite ce-nconjurau un chip îngeresc, înălțat pe-un gât subțire, adevărat lujer... Ochii negri, care te pătrundeau ca niște săgeți, păreau să caute ceva
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
ușoară decât pare Ș totuși mă-ntreb în a mea nechibzuită reflectare: De ce mulți părinți se leapădă de-ale lor odrasle? De ce mulți oameni se comportă ca niște animale? De ce nu dispare odata dragostea din interes? De ce inimile multora sunt mândre ca a lui Ares? Imnul Unirii Când a făurit Părintele nostru lumea, A rânduit ca semințiile cele multe Să stăpânească peste tot văzduhul, Să dăinuiască să crească, să-nflorească Și să preaslăvească slova cerească. Auzit-am o poveste lungă mai
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
atingerii absolutului. Noaptea sumbră mă privește Și-mi arată slava celestului, Ce mi se deslușește-n fața ochilor - O hartă a necunocutului neant Care se trezește-n mine Și nu-mi mai dă pace. Pe umărul lui Uranus privesc Și mândra stea o zăresc, Luminând ca un luceafăr sfânt Și fredonez doina lacului, Ce-n veci va dăinui, Iar pământul o va aminti, Ca pe o divină stea a poeziei. Terapie prin poezie și proză Când nu mai e sete de
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
nivel” de învățământ - ne referim la muzică barocă sau world music, cântare bizantină sau modern-abstractă. Au fost soluții ale reușitei, împlinite cu gândul la tinerii cântăreți. Absolvenții săi își construiesc astăzi cariera, doctoranzii și-au terminat și publicat tezele. Ce mândră ar fi fost astăzi profesoara universitară Ada Burlui! Armonia în viață și în creația interpretativă a fost o însușire decisivă a profilul său. Am perceput existența unui echilibru al contrariilor, între patos, vehemență, siguranță - distincție, eleganță, aristocrație -, bunătate, sensibilitate, sentimentalism
UNEORI ÎNGERII IAU CHIP DE OM DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343091_a_344420]
-
lăsat. Anii grei de suferință, nici acum nu i-am uitat, Te-am purtat adînc în suflet, mare dulce a mea povară, Și trăiam doar cu speranță ca-n curînd să te văd iară. De-ai veni-napoi la mine, mîndră mea crăiasa, Universului cu stele, lumii mele și chiar morții vei fi împărăteasa. Printre miile de astre ... tu, cea mai frumoasă stea, Și-n palate de crystal, tu să fii iubita mea. Ne-om iubi, dulce himera, si in fantastică
CRAIASA DE CRISTAL de ADRIAN GRIGORAŞ în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343537_a_344866]
-
Părinte! Stai părinte! Nu iei tilifonul meu? Mi l-o trimăs băiatul, dar nu poci vorovi. Poate prinzi colo sus, la țintirim, un semnal pentru mine de la “mândra”, că eu tot îi cânt dar ea pace să m-audă: “vino mândră de mă ie și mă du la baba me”... Stăm în drum așteptând să vină să ne aducă “tilifonul”. Peste drum, dincolo de gard, se zărește o basma și doi ochi curioși. Sigur asta e vecina, lelea Varvara. - Tulai părinte! Am
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
20.04.2014 2 16,33 9% A21 A33 B11; B41; B42; B43 8 Localitatea Pitești, Jud. Argeș istorică Pluvială; Barare artificială – Infrastructură de apărare 04.05.2014 2 7,6 20% A24 A33 B11; B12; B42; B44 9 r. Vedea – av. loc. Vineți – am. loc. Mândra istorică Fluvială 28.07.2014 2 71,11 1-5% A21 A33 B12; B22; B41; B42; B43 10 r. Vedița – av. loc. Chițani istorică Fluvială 28.07.2014 1 30,42 1-5% A21; A23 A33; A38 B12; B23; B31; B41; B42; B43; B44 11 r. Plapcea – av.
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
slană Da nu face pe nebunul. -Uite, facem o prinsoare Am la stână un măgar Și mai punem și țurcana Iar tu-mi dai un armăsar. -Nu pot, bade Toderica Să mă lepăd de-armăsar Apoi cum mai merg la mândre? Ăsta mâncă numai jar. -Măi... Vasile ține iapa, Eu țin țurca și măgarul, Hai colea să bem pălinca, Da-mi dai, frate, armăsarul. Dup-o dușcă de palincă Vasilică s-a-mbatat... Lasă iapa și-armăsarul La Bădița-n grajd, în sat
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SÂNZIENE-N MÂNDRE II Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fată dragă, pune-ți ie, Și cinstește-o prin purtare, Nu-i un moft, e-o datorie Și o clipă de-nchinare. Au purtat-o
SÂNZIENE-N MÂNDRE II de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377587_a_378916]
-
haina luminii Porți icoana unui neam. Prețuiește-o! Este sacră! Și în strai de sărbătoare Tu colindă lumea toată, Dă de veste la hotare Că româncele-s frumoase Și c-am fost și vom mai fi, Sânzâiene luminoase Îmbrăcate-n mândre ii. 24 Iunie - Ziua Universala a Iei In imagine este Smaranda Brăescu, (21 mai 1897 Hănțești - 2 februarie 1948, Cluj) a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu
SÂNZIENE-N MÂNDRE II de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377587_a_378916]
-
Brăescu, (21 mai 1897 Hănțești - 2 februarie 1948, Cluj) a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA). Referință Bibliografică: Sânziene-n mândre ii / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1633, Anul V, 21 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angelina Nădejde : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SÂNZIENE-N MÂNDRE II de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377587_a_378916]
-
spre spital. Nicolae era student la Agronomie și mai avea în față încă doi ani buni de studii, iar moartea mamei l-a răvășit, i-a dat peste cap întreaga existență. O iubea tare mult, iar ea era nespus de mândră de el și mereu găsea o modalitate să strângă vreun bănuț pe ascuns și să-i trimită ca să nu ducă lipsă de nimic. - va urma Referință Bibliografică: D E S T I N E - ep.2 - / Luchy Lucia : Confluențe Literare
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378305_a_379634]
-
ai adus-o în locul ăsta infect ca și tine pe Mariana mea, mai trebuia să o și legi în halul ăsta! Băi javră penală, ce ești! Între timp, doamna Mariana se dezmeticise și realiza ce se întâmplă. Era așa de mândră de soțul ei că venise să o scape de acolo. Strigă la soțul ei și la comisar: -Ticăă! Comisare! Lăsați-l în pace, că-l omorâți aci și nu merită să deveniți niște criminali, și uitându-se spre sacii de
RĂPIREA (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378447_a_379776]