7,782 matches
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > INTERVIU - VALENTIN - VIETI TRANSFORMATE Autor: Ioan Ciobota Publicat în: Ediția nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului VALENTIN SUNT UN OM FERICIT! Toate poverile care mă apăsau, toată ura, mândria Și dorința de a fi cineva au cĂZUT. Mă simțeam un om bătrân, chiar dacă aveam doar 20 de ani. Nu aveam o imagine bună despre mine și căutam să atrag atenția în exterior, prin îmbrăcaminte și comportament. Vali a absolvit
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_valentin_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
citesc Biblia. A fost o schimbare extraordinară! Toată viața mea a început să capete un rost, să funcționeze, să aibă armonie, să prindă gust și culoare. Dintr-o dată m-am simțit mai tânăr. Toate poverile care mă apăsau, toată ura, mândria și dorința de a fi cineva au început să cadă. Reporter: Domnul Isus Cristos spune: „Trebuie să vă nașteți din nou! Dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în Împărăția lui Dumnezeu”. Valentin
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_valentin_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
a nu se răspândi pe toată fața pământului așa cum li se poruncise. Ba mai mult de atât, utilizau unele încăperi ale turnului pentru a se închina la idoli. Doreau prin acea construcție să își facă un nume, erau plini de mândrie, concepeau viața fără Dumnezeu, tot ceea ce ei făceau nu era decât un act de răzvrătire la adresa cerului. Dar punctul cheie al pasajului este atunci când Dumnezeu se coboară pentru a vedea ce clădeau acei oameni, și constată că construcția și caracterele
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (9) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1496994053.html [Corola-blog/BlogPost/352718_a_354047]
-
necazul lor, pătimim și noi împreuna cu ei? Intrând în Ierusalim, Domnul nostru Iisus Hristos a găsit acolo nu doar viața și reacția curată unor inimi de copii, care se bucurau să-L întâmpine, ci mai ales urâciunea, invidia, răutatea, mândria, lăcomia instalate in cel mai sfânt și sacru loc din Ierusalim. Acum, când vrea să intre în sufletul nostru, cum ÎL primim? Cu inimi curate, cu necăutate, cu bunătate și strigând ca pruncii odinioară: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
Nu poate nimeni singur să se nască! Aici, în Țara asta, românească, Precum o rugăciune-n sihăstrie Mi-a fost dată nașterea să-mi fie, De-aceea toată viața, până mor Acestui „colț de rai” îi sunt dator! Nu e mândrie, tot vă spun mereu, Că sunt român aici cu neamul meu, Când pentru fiecare pe pământ Locul „acela” pururea e sfânt; Nu puteam oriunde să mă nasc, Aici mă simt ca strugurii în teasc, Iubirea mea e mai presus de
NĂSCUT ÎN ROMÂNIA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1451742237.html [Corola-blog/BlogPost/349933_a_351262]
-
acele vremuri , așa cum au fost , fără ca trecerea timpului să fi așternut peste ele praful uitării. Atunci, în vremea copilăriei mele, am cunoscut și oameni care s-au evidențiat prin natura meseriilor și priceperii lor , oameni care au fost și sunt mândria satului. I-am cunoscut și atât. Mie la vremea respectivă, mi se păreau oameni absolut normali. Eu nu le puteam vedea și percepe calitățile lor intelectuale. Din punctul meu de vedere, dacă avea doi ochi, două mâini și două picioare
NICULINA...O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1497137269.html [Corola-blog/BlogPost/376862_a_378191]
-
-s scoși de la legi, E fata Spătarului Șendrea purtată, Spre loc de cumplite fărădelegi. În tainiți de munte-i mânată sub șoapte, Legată-n batjocuri nepoata de Domn, Bandiții o-ncarcă de-ocară în noapte, În vreme ce straja și slugile dorm. Mândria duducăi li-e grea încercare Și hoții pierduți de credința curată, Prăvale copila în hăul cel mare, Iar Crin-armăsarul pornește și-o cată. Dureri străjuiesc de atunci amintirea Domniței pierdute în râpa hidoasă, Doar turnul cu-arame mai mișcă simțirea
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1417501472.html [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
la sfârșitu' anului și s-aveți ce pune pă masă dă sărbători! Ia, vezi, c-acu te sar din schemă! Iftode recunoscu sincer că e un bou și lucrurile intrară în normal. Prin urmare, în toamnă partidul raportă plin de mândrie că a îndeplinit sarcinile trasate de Marele Tovarăș, Iftode și-a cumpărat un briceag pe care l-a atârnat la brâu cu un lănțișor, o nevinovată cochetărie care a convins-o pe Didina să fie totuși mult mai darnică, iar
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412182577.html [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
era nici pe departe tânărul neexperimentat pe care ni-l descriu memoriile Lidiei Stăniloae, ci un om al cărui discernământ ajunsese la maturitate. Ne-o dovedesc, printre altele, însemnările din acea perioadă: „Ispita sfințeniei este cea mai rafinată capcană a mândriei ... de aceea sfinții adevărați sunt cei ce nu știu că sunt sfinți, ce țin morțiș că-s păcătoși” ... „O sfințenie conștientă ar putea cădea ca fulgerul în ispita sfințeniei”. „Mântuirea se lucrează numai pe ruinele egoismului”... „Mândria singură, chiar sub
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
rafinată capcană a mândriei ... de aceea sfinții adevărați sunt cei ce nu știu că sunt sfinți, ce țin morțiș că-s păcătoși” ... „O sfințenie conștientă ar putea cădea ca fulgerul în ispita sfințeniei”. „Mântuirea se lucrează numai pe ruinele egoismului”... „Mândria singură, chiar sub cea mai subțire formă a sa, cum e părerea de sine, dacă nu e tăiată din rădăcini este în stare să risipească din suflet toată viața după duh. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
se lucrează numai pe ruinele egoismului”... „Mândria singură, chiar sub cea mai subțire formă a sa, cum e părerea de sine, dacă nu e tăiată din rădăcini este în stare să risipească din suflet toată viața după duh. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun, să știi că ești nebun și să aștepți ocara ca să te curățești”. Lucru regretabil, scrierile Părintelui i se par autoarei niște „compuneri minore”, care „n-au atras niciodată atenția, nici a specialiștilor
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
este de mirare, că la Vocea României, se cântă mai ales în engleză, (aproximativ corectă), deși în emisiuni similare din străinătate se folosește limba națională ! Ce concluzie se poate extrage din acest mic eseu ? Dacă nici elita intelectuală, nu are mândrie/demnitate națională, atunci, să nu ne mirăm că pușcăriașii scriu de zor ....lucrări științifice, iar politicienii devin doctori în științe (Ph. D. ). Oare are dreptate profesorul Lucian Boia, când a scris De ce este România altfel ? (Ed. Humanitas, 2012)
MÂNDRIE NAȚIONALĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1453277273.html [Corola-blog/BlogPost/371057_a_372386]
-
lemn, frumos executate. Fiecare butoiaș avea atașată cu un lănțișor o cană de tablă!!! L-am întrebat pe inerlocutorul meu care este rostul acestor butoiașe și a lănțișorului cu cană. Atunci, tovul șef (de secție, desigur!) mi-a explicat cu mândrie că „minunăția” este invenția lui „proprie și personală” și că aduce mare economie întreprinderii! A continuat să-mi explice pe îndelete în ce constă această economie... despre care bineînțeles eram foarte curios. M-a privit în ochi și mi-a
BANCA AMINTIRILOR (1) – PUNGA CU ARDEI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1409053769.html [Corola-blog/BlogPost/368189_a_369518]
-
poftele abundenței. Pe fiece zi trecătoare, Meteorii se afundă-n vicii amare, Stingându-le divina lumină, Care-i lasă-n întunecimea meschină. Învățătura satanică devine lege Și suflarea muribundă alege, Să-și risipească traiu-n păcate, Ca un sălbatic fără moralitate. Mândria, invidia, îmbuibarea... Aduc mari agonii peste toată omenirea, Care se apropie de groaznicul sfârșit, Unde astrele mor negreșit. Sufletelor, nu vă depărtați de la credința creștină! Plecați de lângă ispita haină, Care mințile vi le adumbrește-n răutate Și permanent vă amăgește
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
întărâte și să spună totu din casă, drept pentru care clienții îndrugau vrute și nevrute, spuneau mai ales ce nu puteau face, cum se întâmplă. - Și nu era nimeni să-i taie cheful? slobozi Panacoadă, mai mult să-i trezească lu' Niță mândria autorității, nu c-ar fost un terchea-berchea al bodegii - cu toate că se tachinau grozav pe treaba asta iar tărăboiul căpăta uneori o turnură la „rizic” - ci pentru că vorba lui era bine cântărită și apreciată chiar și de minți hulitoare și tulburi
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
rochie vaporoasă din mătase împodobită cu pietre nestemate mai valoroasă ca o căruță cu lingouri de aur! Așa vei fi mai aproape de neamul nostru! E normal să strălucești ca o stea, doar ești soția descendentului lui Dracula! - zise Contele cu mândrie. După vreo două ore de conversație contele își îmbrățișă nepotul și nepoata, se urcă pe capra caleștii de aur și strigă: - Dii, căluții mei! Dispăru pe poarta conacului pierzându-se ca o nălucă în noapte. Peste numai trei săptămâni, Contele
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429298910.html [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
râdă mai tare decât restul mulțimii: -- Munteni nebuni! Asta era prea de tot! Poate că eram dintr-un clan de munteni, dar, cu siguranță, nu eram nebuni și nici nu ne mâncam între noi ca barbarii. Am ridicat capul cu mândrie, așteptând să înceteze toată mascarada. Tot căpetenia fu aceea care îi puse capăt: -- Și unde credeați că veți găsi tovarăși? Majoritatea clanurilor au fost distruse. Am informații că, până în câmpie au fost vânate toate sufletele. Dacă e să fim sinceri
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1423294628.html [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
cu bucurie de membrii comunității. Domnia Sa a scris și o poezie intitulată “Limba română”, recitată cu emoție de Ștefan Nicolae, unul din copilașii prezenți, al cărei final suna ca un îndemn de suflet adresat tuturor românilor: “Să o scriem cu mândrie / S-o rostim cu bucurie / La mulți ani, doamnă bătrână!/ La mulți ani, limbă română!” Ambasada României s-a adresat celor prezenți prin reprezentantul său, domnul Consul Valentin Ciprian Muntean, care a vorbit despre importanța păstrării valorilor culturale românești în
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ziarul_ro_mania_romanii_din_ziarul_ro_mania_cipru_1378081090.html [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din lume și praful s-a ales de el, nici măcar limba nu i se mai cunoaște. Am făcut parte dintr-o Românie de trei ori mai mare decât Dacia (care purta cu mândrie numele România încă din secolul IV d.Hr.) și vicistiudinile istoriei au sfărâmat-o definitiv... Toată lumea e de acord că dacii se aflau pe pământul nostru cu cel puțin o mie de ani înainte de Hristos și, cu toate acetea, am
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
destul de liniștit în țara lor, legați fiind de familie și anumite proprietăți; alții care caută preocupări excentrice și atunci când le găsesc, fără a gândi prea mult, își văd salvarea înrolându-se în formațiuni distrugătoare, supraevaluându-și propria persoană cu o mândrie patologică, nevrotică. Se văd eroi, își sacrifică viața pentru scopul descoperit - cel al răului în lume, al distrugerii. Amintesc spusele scriitorului francez Honoré de Balzac: „Răutatea calculată este cea mai ascuțită dintre toate răutățile”. Și alții - mulți de altfel - cu
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1411757640.html [Corola-blog/BlogPost/368420_a_369749]
-
Pașii ni se pierd prin purpura subțire și nici legendele nu au adăpostire. Din icoane-am scos și am vândut, pe Iisus de lance străbătut, și nu pentru o mână de arginți, în plină noapte, ca Iscariotul. Ci doar pentru mândria îmbujorată, a proastei noastre minți, în care germinează sărăcii ereditare și durerile cuminți. Sub un amurg gălbui-bizar, nestăvilit, Se stinge ochiu-n Universul Părăsit. 16/04/11 N.B. E FOARTE NECESAR CA AUTORUL SĂ POATĂ ARANJA POSTAREA ÎNAINTE DE PUBLICARE. Referință Bibliografică
AI NIMĂNUI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 by http://confluente.ro/Ai_nimanui_stelian_platon_1335981647.html [Corola-blog/BlogPost/356844_a_358173]
-
III, să zicem, și, în funcție de ce spunea Ceaușescu, îți dai seama că îi știam cuvîntările, îi spuneam: „Pregătește cinciu`”. Și cinciu`, el știa, și le zicea la vreo doi-trei, de lîngă el, secretari de partid: „Ceaușescu, România, stima noastră și mîndria”. Și atunci începeau toți, și trebuia să iasă clocotu` ăla, dacă nu ieșea, intrau transmisioniștii... - Și ce făceau? - În cazul în care oamenii nu strigau - puteau să amuțească toți, să fie o bombă atomică - atunci ei băgau tare prin difuzoare
De cealaltă parte a baricadei by https://republica.ro/republic-de-cealalta-parte-a-baricadei [Corola-blog/BlogPost/339003_a_340332]
-
numele pedagogului și scriitorului prof. Teodor Neș și, nu în ultimulrând, denumirea singurului colegiu național din municipiul Salonta care este cunoscut astăzi sub emblema Colegiul Național Teodor Neș. Aceste confirmări ale marii personalități Teodor Neș întăresc spiritul național și amplifică mândria patriotică a românilor din micul târg de pe frontiera de vest a României, Salonta, unde profesorul are ridicat, în centrul orașului, un monument omagial care, alături de bustului lui Avram Iancu, reprezintă singurele repere de recunoaștere istorică și culturală ale ființei naționale
PĂRINTELE DOCIMOLOGIEI ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_petrache_1402557450.html [Corola-blog/BlogPost/349805_a_351134]
-
din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: „Am fo și o si”. La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din sud, să port o lungă
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
cînd îți strigă pe la poartă Votați cu noi, cu noi e bine; Totuși TU vreai să te ridici Să ai și ce mînca și mîine. Iar cetățenii laolaltă Batjocoriți dealor prostie, Se tot ademenesc cu gloata Crezînd în adevărata lor mîndrie. De-ați ști cum urlă lupul noaptea Vă veți mira de-a lui tenor, Căci totuși urlă a DURERE Căci îl tot doare al său popor. De observăm cumva o ghindă Ce cade jos de pe Stejar, Nu vă mirați, căci
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]