10,526 matches
-
tămâiat în taina milenară, veacurile Doinelor sortite. Cu spada de foc a cuvăntului înfipt în credință a sfărâmat glodul existenței tenebros, înfiripând zenitul.Luminișul nădejdii s-a-ntrupat în liturghia Învierii. Ai noștri dorm în suflet cu genuna,/ dar măna cui îi mângâie prin vis,/ că-n locul frunții lor de totdeauna /parcă-nfloresc petale de cais?/ Un înger alb-sau liniștea se-aude?/ Se-mbracă-n aur noaptea și-n mister./ Abia sunându-și lanțurile crude/ se-nalță toată temnița la cer
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
bătute-n piroane/ și plângând i-am spus: “Dă-ne, Doamne o fărâmă din slava Ta,/ din resemnarea îndurărilor de pe cruce/ și în ispita disperărilor nu ne duce,/ ca orice hulă/ s-a putem ierta”./ Ne-a privit, ne-a mângâiat și s-a dus,/ așa cum se duce un vis în mister,/ în nențelesuri pornite spre cer,/ și noi am plans, căci totul era plângere/ și înfrângere, Iisus./ Apoi ne-am rugat ca lanțurile reci/ să nun e mai doară/ a
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
la sân și altul agățat de fusta bogată. Nicoleta l-a ridicat în brațe pe cel mai mărișor și mi-a spus serioasă: - Acum nu mai pot sta cu tine, trebuie să îl hrănesc pe cel mic! Mama ei o mângâie pe păr și o sărută pe frunte, întorcându-se în casă cu pruncul de la sân, liniștită că celălalt copil încăpuse pe mâini vrednice. Nu-mi venea să plec așa, pur și simplu. Nicoleta îmi dăruise în puținul timp petrecut cu
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
a plecat, Doar Dragoste. . . Și mai ne-așteaptă cu mult dor, Maria și cu Nicușor Cu Dragoste! Tristeția când m-a căutat, O lacrima, eu am vărsat, Din Dragoste!. Până târziu, m-am tot rugat Și Doamne, TU m-ai mângâiat Cu Dragoste! N-am disperat în acești ani, Tratându-i și pe ,,bolovăni” Cu Dragoste! Și pe scârboși și pe vulgari, Îi pun la punct, am nervii țări Și Dragoste. Când întâlnesc lepădături, Mă scap de ei cu vechi ,,figuri
CU DRAGOSTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_dragoste_ionel_davidiuc_1352229848.html [Corola-blog/BlogPost/351280_a_352609]
-
Mii și mii de fiori. Tu, Pământ fără gânduri, Dar cu pofte ascunse, Hai cu mine să simți Taine rare, nespuse! Haide, vino cu mine Să zburăm printre nori, Să te-aștern dedesubtu-mi, Să te leg cu fiori! Să te mângâi cu fruntea-mi Presărată de stele, Să îți torn în lăuntru-ți Rouă pură din ele! S-alergăm printre nuferi Așezați peste lacuri, Iar dorințe nebune Ne păstreze prin veacuri! Să îți sorb gândul negru Și în el să cobor, Să
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
peste golu-ți Ce de veacuri m-așteaptă, Să mă-ndeși, să te umplu Și să-ți spun: Îmi ești dragă! Brațul meu cel imens, Te va pierde gemut Prin adâncu-mi cel cald Doar de tine știut. Să-ți picur dorințe Mângâiate de timpuri, Eu primul să-ți fiu, Tu să-mi naști anotimpuri. Să te lunec în mine, Să te beau dintre stele, Să mă-mbeți cu dorința-ți, Să mă umpli de vrere. Vreau să tremuri cu mine, Să mă
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
în petale sentimentale. Parfumul ei în univers voi duce, Când viața mă îngroapă în tăcere. Dar spiritul de gardă lângă cruce, Dreptul la eternitate îmi cere. Iar vânt romantic un cântec îngână, Când dorul suspină după iubire. Cu aripi frânte mângâie țărână, Ce-n somnul veșnic duce amintire. ÎN ECHINOCȚIU DE PRIMĂVARĂ Când dor primăvăratic spre tine zboară, Înaripez dorință cu chemare: Vino în Echinocțiu de Primăvară, Iubirea să ți-o fac nemuritoare! Te voi scălda în roua dimineților Și chipul
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
Colții rupând carnea minciunii / Scriu cu noroi pe treptele lumii. / Înfing în ape drumul de solzi, / Sfâșiindu-se gândul cu rană de colți, / Durându-mă ochiul de mai dinafară, / Val peste val, se-ntrupează iar fiară / Totuși scriu cum aș mângâia piatra din nori, / Când astăzi se scrie pe duruitori, / Pe pietre-aruncate și pe tâmple fierbinți, / Adorabilă fiară, să nu mă mai vinzi / Stelei duble și fără noroace / Ca balaur pe ochi să se-nșface. / Port în mine carapace verzuie / Și
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
brațe, îi culesesem flori și-o împodobisem ca pe-o zână și pluteam cu ea pe valea Bucovului, prin poienițele de pe malul râului, într-o nespusă fericire; o sărutam și-o strângeam la piept și ea mă săruta și-mi mângâia cu mâinile ei fața mea de copil. Trupul ei cald se lipise de mine și dulcele ei alint mă făcuse să mă simt în al noulea cer; senzații negustate mă stăpâneau și mă amețeau ca pe un nebun exaltat de
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
aceea, dinspre mare se auzea un cânt suav. Am ieșit din casă urmând ca hipnotizată sursa melodiei ce venea dinspre stânca sălbatică. Susurul venea dinspre statuia care părea că se unduie în bătaia vântului. M-am cățărat până la ea, am mângâiat-o, trupul era cald, inima bătându-i puternic, mai să-i spargă pieptul de marmură. Am crezut că visez, dar totul era real. Femeia-statuie mi-a vorbit împărtășindu-mi taina ei. Mi-a spus că este Sonia cea împietrită de
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marmura_vie_floarea_carbune_1328100050.html [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CÂND GÂNDUL... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Când gândul mai zvâcnește-n al meu suflet, mi-atinge buzele-nsetate, căutând, șoaptele ce îmi mângâie în cuget, păcatul dulce ce mă chinuie adânc. Degetele îți ating păru-n joacă, și în șuvițe lungi, cosițe despletesc, tremur de fiori, clipa mă dezbracă, dorințe nude și săruturi te-nblânzesc. Va geme-n mine setea, de iubire și șoapte
CÂND GÂNDUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1432019743.html [Corola-blog/BlogPost/362978_a_364307]
-
de soare. Totul căpătă un farmec aparte atunci când se lăsă seara. Porniră spre aleea de unde veniră, ca Pasărea de Foc să reapară din văzduh, ducându-i la capătul Porții Stelare. Cu lacrimi în ochi, Shanti Ramya îl îmbrățișă strâns, îi mângâie chipul și-l sărută, redându-i gustul tuturor primăverilor, acel dor nedeslușit după care tânjea. - Ne vom reîntâlni, nu plânge, nu te-ntrista! Hai, zâmbește, Chanchala Sarvaga! Știi doar că ți-am văzut frica, te-am înțeles și te-am
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1462369992.html [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
să alerg licurici prin ierburi Și greier am să fiu în odaia noastră de nuntă. Am să cânt până când te vei despărți De toate frunzele, de toate rădăcinile Până când te vei așeza pasăre pe umărul meu. Atunci am să te mângâi pe creștet , Tu te vei preface în femeie și ne vom iubi O mie de vieti și o mie de renașteri Doar tu și cu mine ; N-am să număr de câte ori voi pătrunde În adâncul trupului tău să curat izvorul
POEM VESEL... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poem_vesel_.html [Corola-blog/BlogPost/348629_a_349958]
-
călătoare Cu un parfum zemos de fructe coapte Și cu aromă blândă de sofisticare? Hai, să-ncercăm un anotimp fără cuvinte, Să ne chemăm zburdând copilărește cu vântul prin livezi, Să ne-mbătăm de mustul boabelor luminii Și să ne mângâiem cu gândul brazilor de-a pururi verzi! De ce-am avea nevoie de cuvinte Când sufletele își găsesc limbaj universal atât de bine Învăluite-n valurile colorate și-nspumate A minunatei toamne care vine? Referință Bibliografică: ANOTIMP FĂRĂ CUVINTE / Mihaela
ANOTIMP FĂRĂ CUVINTE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1441699344.html [Corola-blog/BlogPost/374764_a_376093]
-
înger păzitor care să-ți dezmărginească-n taină orice zbor. Noaptea mi-aș rupe inima în mii de torțe să-ți fie căutarea înspre mine lină, să mă găsești pe orice drum doar în lumină. Cu toate diminețile mele te-aș mângâia, iar clipele dacă ți-ar fi de plumb, le-aș legăna cu viața mea. Scara Eram pe scara aceea spre cer amândoi hipnotizați de lună și de dor. „Mi-e din ce în ce mai greu, iubito”, îmi spuneai cu ochii arzând de teama
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
scrii grăbit. am învățat să tac în clipe ca asta. mă așez lângă tine cuminte și aștept. tacticos, lași deoparte creionul, tăblița de lemn. te ridici brusc și așezi hârtia pe masă. ai mâini de pianist. palmele fine știu să mângâie clapele sufletului. te apropii de mine și-mi săruți fruntea. râzi. ai tu mereu un motiv să râzi. mi-a spus mama că ai plâns. - da, Gabi, am plâns. nu comentezi. mă iei în brațe. tăcem. de câte ori oboseala devine insuportabilă
FRATELE MEU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 by http://confluente.ro/Fratele_meu_anne_marie_bejliu_1337700550.html [Corola-blog/BlogPost/358229_a_359558]
-
face bine o fac fără nici o rezervă. Pentru că sunt pasionată de această lume a cuvintelor m-am gândit să aduc un elogiu celor care fac în așa fel încât cuvintele lor iau aspect de aripi:aripi ce zboară, aripi ce mângâie, aripi. Consider că orice pasiune merită atenție și respect, orice om este un creator continuând opera marelui Creator. Indiferent de pasiunile avute să încercăm atât cât putem să facem din ele adevărate ,,oaze’’de încântare sufletească,pentru noi dar și
DARUL DE A SCRIE ESTE ,,TALANTUL’’ MAREŢ PRIMIT DE LA DIVINITATE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1443465497.html [Corola-blog/BlogPost/363342_a_364671]
-
parcă a raiului ferestre Privind în tihnă viața cu dragoste și dor. În orizont un vultur plutind în libertate Își unduie aripile prin raze și prin nori Cutezător se-avântă plin de seninătate Călătorind aidoma ca zvonul unui dor. Mă mângâie eternul și calc pe efemer Aripile credinței mă-nalță sus pe munte Unde eternitatea îmi dă un sacru țel Nemăsurând trăirea în ore și minute. Baia Mare, 15 august 2015 M-am întrebat M-am întrebat iubite... De ce atâtea frunze veștede
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
Mă zmulgi din rădăcină, Ne-ntindem aripile spre libertate, Le-mpreunăm și cruce facem din noi, În zborurile toate. Spre nemurire vreau să zbor cu tine Și stelele în plete ni s-anine. Sub candelabrul nopții luminos, Aripi ocrotitoare mă mângâie duios. Celeste lumini ne-nconjoare în zii, Alăturea de mine aș vrea mereu să fii. Adriana Tomoni, Deva Referință Bibliografică: Aviatorilor / Adriana Tomoni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1121, Anul IV, 25 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
AVIATORILOR de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Aviatorilor_adriana_tomoni_1390650595.html [Corola-blog/BlogPost/359899_a_361228]
-
ca ași fi avut atâta timp să vorbeasc cu Bunelu, nu să mă duc mereu pe ulițele Tohatinului,la joaca !...Sau cu gândul la Orașul Mare cum numea ea Chșinăul.... Să fi stat la povești cu el,să-i fi mângâiat eu obrazul brăzdat de cutele vieții și să-i fi șters eu lacrima cu șervetul... “Mă arde tare dorul de satul meu și de casă cu cerdac.Acu, după atâția ani n-o mai fi așa,.. sau n-o mai
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476506410.html [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
Și să-i vorbiți, vă rog, frumos! Să-i cerem, în genunchi, iertare, Că prea au dușmănit-o toți Și am uitat că-i sărbătoare Și nu mai suntem patrioți! Luați, români, în brațe țara! Și chipul să i-l mângâiați, Iar când va intona fanfara Nu vă sfiiți să lăcrimați... Să-i cereți, în genunchi, iertare, Că n-ați avut grijă de ea; Degeaba mai avem hotare, Dacă ne calcă cine vrea! Referință Bibliografică: Luați, români, în brațe țara! George
LUAŢI, ROMÂNI, ÎN BRAŢE ŢARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Luati_romani_in_palme_ta_george_safir_1385912086.html [Corola-blog/BlogPost/344505_a_345834]
-
Lângă el un măr bătrân Somnoros și-ntinde ramul. E țâfnos că-l prinde anul Nesăpat la rădăcini. Soarele-i atinge blând, Mugurașii le-ncălzește. Tulburat de-atâta soare, Zărzărelul se trezește. „Nene măr, văzut-ai poate Cin ne-a mângâiat pe spate? C-am simțit îmbrățișarea Mamei mele, primăvara.” Mărul nu privi defel Către micul zărzărel. Spuse răsucindu-și creanga: „I-auzi? Cică..primăvara?! Și se-ntoarse-n amorțire Supărat pentru trezire. „Nici tu floare, nici albină, Și el simte
VINE PRIMĂVARA? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1486632032.html [Corola-blog/BlogPost/383397_a_384726]
-
mai ales sânii săi rotunzi, bine reliefați în cupa sutienului întotdeauna luat parcă cu un număr mai mic, să-i scoată senzualitatea în evidență, atrăgând ca un magnet privirile bărbaților ce-o întâlnesc. Am avut fericirea în râpă să-i mângâi darurile naturale, fără să-mi fi propus asta. Acum când îi privesc sânii cu adevărat, sunt înnebunit, vreau să-i simt sfârcurile între buzele mele însetate după asemenea delicatese.” Câte asemenea trufandale îi mototoliseră în timp lenjeria patului din garsoniera
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
la un moment dat făcându-și vânt cu mâinile ca și când s-ar răcori, nu ți se pare că aici este prea cald? Ce zici? Nu-i mai plăcut acum pe malul mării? Să simți răcoarea nopții, cum te răsfață briza mângâindu-ți trupul înfierbântat de tinerețe și... știi tu..., să asculți țipătul pescărușilor ca pe o chemare? - Da, mi se pare și mie cald și desigur că pe malul mării este mult mai răcoare ca aici, oricât de bine ar funcționa
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
înfipse peste cea a agresorului, apăsând-o și mai tare peste muncelul de la îmbinarea pulpelor. O făcea inconștient, din dorința de a simți și mai profundă această presiune. Simți cum pe sub bikini a apărut un intrus care începu să-i mângâie nemilos de dulce mugurelul ce a stat atâția ani cuminte, devenind dintr-o dată nervos din cale afară. Strânse picioarele fără să vrea și apoi le desfăcu cu repeziciune din nou. Dispăruse farmecul acelei mișcări continue care făcea să-i alerge
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]