1,324 matches
-
inima Prieteniei sufletul se îmbracă cu Lumina dumnezeirii. Credința în Prietenia sfântă te apropie tot mai mult și mai repede de Dumnezeu, înfiindu-te. Nădejdea este bucuria cea mare a Prieteniei. Prin urmare: Credința, Nădejdea și Iubirea sunt chemările Prieteniei mântuitoare ale creștinului ortodox. Prietenia este starea de foc a rugăciunii, a meditației, a iubirii, a mărturisirii. Prietenia este Sacerdotul credinței care oficiază Iubirea în altarul Adevărului dumnezeiesc. Numai Prietenia adevărată trăiește comuniunea și mărturisirea dreptei credințe. Prietenul care trăiește în
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1405556394.html [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
de zile a stat Moise în Muntele Sinai. Patruzeci de zile a postit Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Patruzeci de zile durează postul Crăciunului și postul Paștelui. Este un timp suficient ca să te pregătești pentru marele eveniment ce urmează, eveniment bisericesc, mântuitor. A patruzecea zi după zămislirea pruncului se formează inima. A patruzecea zi după moarte putrezește inima. Noi am rămas la patruzeci de zile într-o formă tradițională, care nu este atât de recomandată. Te împărtășești continuu cu Iisus Hristos, duhovnicește
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
nostru din partea Slavei Sale, căci „pe măsura întristării este și mângâierea” - spune Sfântul Isaac Sirul. (A se vedea și articolul: http://www.ziarullumina.ro/articole;1832;0;67598;0;Vasile Răducă - Suferința-și-grija-față-de-semeni.html). Despre Taina Sfântului Maslu - soluția isbăvitoare și mântuitoare a Bisericii pentru omul aflat în suferință Taina Sfântului Maslu reprezintă, așa cum afirma Paul Evdokimov, "o Taină a trupului". Adresată în special persoanei umane aflate într-o suferință provocată de boli fizice, Taina Sfântului Maslu aduce totodată și o vindecare
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451148.html [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
ne vine tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus Hristos, cu nădejdea învierii și răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este calea pe care au străbătut-o toți cei iubitori de frumusețe spirituală, urmând pilda Mântuitorului nosttru Iisus Hristos: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451148.html [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
cuvântul sau rugăciunea spusă. De aceea este nevoie în rugăciunile noastre spuse cu glas tare sau în taină să fim concentrați la fiecare cuvânt, iar dacă nu reușim, să o repetăm de câte ori este nevoie. Despre rugăciunea rostită fără atenție spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos: '' Mă cinstiți numai cu buzele iar cu inima sunteți departe de Mine.'' Scopul rugăciunii, și al rugăciunii lui Iisus în special, este să ne conducă spre centrul ființei noastre, spre locul unde Dumnezeu este ascuns în noi
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
fel a lui Iezechiel, repere spre Mântuire ! Însă cartea " Dialogul, cu Sfinții de la Apus, Care și-au închinat viața, Slujirii DOMNULUI IISUS ! Sub Foca-Împărat ("Tiranul"!), a 12-a zi din Mărțișor, El s-a mutat în Veșnicie, lângă al său Mântuitor ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Sf.Grigorie Dialogul / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1531, Anul V, 11 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
SF.GRIGORIE DIALOGUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1426093170.html [Corola-blog/BlogPost/344106_a_345435]
-
XV, 10). Această parabolă/pildă, una dintre cele mai frumoase și mai pline de sens și de înțeles, este menită să ne arate chipul adevăratei pocăințe; ce este, în ce constă și cum trebuie făcută spre a fi într-adevăr mântuitoare, pentru a fi „bucuria îngerilor și a oamenilor”, mai întâi a Tatălui Ceresc - pe care-l simbolizează tatăl din această pildă. Este bine venit ca, mai întâi, să arătăm că termenul de pocăință, ca de altfel multe alte cuvinte din
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423141408.html [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
împietrite, așa cum a lovit Moise stânca în pustie, din care a curs apă, și din astfel de inimi curg lacrimile de pocăința care spală întinăciunea păcatului. Dacă n-ar fi harul Botezului în noi n-ar curge nici lacrimile cele mântuitoare ale pocăinței. Harul Sfântului Botez, învăluit în negura păcatelor, se trezește în noi ca dintr-un somn greu, ca dintr-un mormânt, prin lucrarea pocăinței”. Trebuie subliniat faptul că pocăința nu este lucrarea unei clipe, a unui singur moment din
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423141408.html [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
Ce nevoie avem noi să ne mărturisim păcatele înaintea preotului? Nu pot eu face pocăință și de unul singur? Firește că se poate face pocăință și în acest mod, dar acest fel de pocăință nu este nici completă și nici mântuitoare. Ce s-ar fi ales de fiul risipitor, dacă ar fi rămas numai la tânguirea ce-o făcea de unul singur în țara păcatului? El simte nevoia de a se mărturisi, trebuință care, o știm cu toții, este în firea omului
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423141408.html [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare și slujire, Biserica făcând prezentă, ca activitate mântuitoare, prezența Lui Iisus Hristos în lume și în Istorie. Biserica și Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei este relația Lui Dumnezeu cu semenii și invers. Neavând o istorie a misiunii, nu
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN TRIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_ortodoxa_romana_din_tria_.html [Corola-blog/BlogPost/375341_a_376670]
-
am murit, pentru tine, Nu vreau să simt decât bucurie, Ajută-mi, dușmanul să-mi devină prieten Iar prietenul, înger! Deșărtăciune, dezamăgire și nonsens Am strâns la piept și răni mi-au curs, Sângele meu te-a chemat, Dragostea ta mântuitoare m-a așteptat Să mă elibereze de suferință, prin hâr! Zbuciumul meu te-a îndurerat Plânsul meu te-a întristat Moartea mea sufletească te-a omorât Învierea mea te-a înviat Zâmbetul meu te-a bucurat Am început să simt
RĂSCUMPĂRAT PRIN DRAGOSTE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1463480150.html [Corola-blog/BlogPost/379063_a_380392]
-
leg de-al meu pământ Și-n îngerii ce cad adesea pentru noi, Mi-am regăsit putința de-a nu păși ‘napoi Am învățat lumina, din tainele iubirii Și moartea- am înțeles-o, cum calea fericirii Zidește dintr-un lut mântuitor de viață, Ce nu se prăbușește, din care se învață..., Așa-mi spuse-nțeleptul și mai privi o dată, Făptura-mi neformată și poarta încuiată, Sunt mere scuturate sub al iubirii pom, Mă răsucesc în pântec, visând să mă nasc om
SĂ MĂ NASC OM de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1477778777.html [Corola-blog/BlogPost/381490_a_382819]
-
singuri, încredințându-le învățătura lui înțeleaptă. Într-un mod mult mai radical, El creează pentru ei un nou spațiu de viață. Iar acest spațiu este chiar trupul Său” , Biserica. În spațiul Bisericii, Hristos își extinde prin Duhul Sfânt lucrarea sa mântuitoare în fiecare credincios. „Porțile” prin care pătrunde în creație harul dumnezeiesc mântuitor sunt Sfintele Taine. Participarea la viața liturgică presupune împărtășirea de harul dumnezeiesc prin întâlnirea personală cu Dumnezeu. Prin toate rugăciunile, citirile, rânduielile, slujbele, în centrul cărora se află
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
El creează pentru ei un nou spațiu de viață. Iar acest spațiu este chiar trupul Său” , Biserica. În spațiul Bisericii, Hristos își extinde prin Duhul Sfânt lucrarea sa mântuitoare în fiecare credincios. „Porțile” prin care pătrunde în creație harul dumnezeiesc mântuitor sunt Sfintele Taine. Participarea la viața liturgică presupune împărtășirea de harul dumnezeiesc prin întâlnirea personală cu Dumnezeu. Prin toate rugăciunile, citirile, rânduielile, slujbele, în centrul cărora se află Dumnezeiasca Liturghie, omul este așezat în relație directă cu Dumnezeu, primind puterea
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
omul se împărtășește de harul dumnezeiesc. În afara vieții liturgice, am avea de-a face cu o viață morală, limitată la puterile omenești - deci la cadrele lumii create - care nu ar izvorî din viața dumnezeiască. În schimb, prin Sfintele Taine, lucrarea mântuitoare săvârșită de Hristos în trupul Său se extinde, devine concretă și actuală în timp, prelungind în mod real funcțiile acelui trup și oferind cu adevărat viața lui . Prin urmare, sensul participării la viața liturgică a Bisericii este acela de a
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
Petru Lascău se află în căutarea înfrigurată și patetică a nemuririi. Poetul Petru Lascău știe că nemurirea poate fi atinsă prin opera care rămâne în urmă. Creștinul Petru Lascău are certitudinea că nemurirea se obține în urma credinței și a jertfei mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu. Dacă Hyperion Îi cere Creatorului - „Reia-mi al nemuririi nimb/ Și focul din privire”, prin contrast, Petru Lascăudeclară că are puterea de a renunța, tocmai pentru că în sine, „crește...nemurirea”: „Renunț mereu la tot ce-i
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_univers_poetic_intr_o_iscalitura_semnatura_iubirii_versuri_crestine_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
Domnului a strălucit împrejurul lor, și ei s-au înfricoșat cu frică mare. Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeți. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Iisus Hristos Domnul, în cetatea lui David. Și acesta va fi semnul: Veți găsi un prunc înfășat, culcat în iesle. Și deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulțime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu și zicând: Slavă întru
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
de închinăciune Mântuitorului Hristos. Luca amintește în capitolul al doilea din Evanghelia sa că în ținutul Bethleemului erau păstori care făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. La aceștia a venit îngerul, spunându-le: „Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos-Domnul, în cetatea lui David", dându-le și semne pentru a-L recunoaște: „Veți găsi un prunc înfășat, culcat în iesle" (Luca 2,12). După primirea acestor cuvinte, păstorii au văzut mulțime de îngerii lăudând pe Dumnezeu, iar
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea mântuitoare a Nașterii Domnului pentru neamul omenesc și arată că fiind în trup, adică circumscris de acesta, Dumnezeu Cuvântul le cuprinde în Sine pe toate. Pentru că, așa cum este în afară de toate după ființă, dar este în toată zidirea prin puterile Lui, tot
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Domnului a strălucit împrejurul lor, și ei s-au înfricoșat cu frică mare. Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeți! Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi S-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David" (Luca 2, 8-11). Păstorii, oameni simpli și curați sufletește, au ajuns să-L vadă și să se închine Pruncului înaintea magilor, ca o ilustrare a faptului că la Dumnezeu se ajunge mai
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
ale Capului ei, Iisus Hristos. „Aceasta înseamnă că pe cât de sacramentală este Biserica, pe atât de eclesiologice sunt Tainele” (p. 14). Viața duhovnicească este „viață în Hristos” și se realizează prin conștientizarea tot mai deplină a vieții sacramentale. Prin harul mântuitor pe care îl împărtășesc Sfintele Taine, ele ne nasc și ne întăresc în viața cea nouă în Iisus Hristos, unindu-ne tot mai desăvârșit cu El. Prin Sfintele Taine devenim fii ai trupului bisericesc, cu posibilitatea și șansa urcării noastre
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1439197644.html [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
Principatelor de la 1859: „Dorințele românilor, pe care ei [revoluționarii de la 1848, aflați în pribegie-n.a.] nu se oboseau a le repeta la fiecare prilej, culminau în una mai cu seamă, care cuprindea pe toate celelalte: unirea principatelor. Această idee mântuitoare s-a îndeplinit în urma războiului de la 1853...” Pretextul acestui conflict s-a născut din neînțelegerile apărute între călugării catolici și cei ortodocși, în zona Ierusalimului, care-și disputau întâietatea folosirii locurilor din vecinătatea Sfântului Mormânt. Pe fondul acesta, Imperiul Țarist
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
pe o sumă a virtuților, ea constând în (și fiind realizată în același timp de) tensiunea continuă a creștinului în cunoașterea lui Dumnezeu. Aceasta presupune înainte de toate un act de dreptate făcută lui Dumnezeu, recunoscându-L ca Tată creator, Fiu mântuitor, Duh sfințitor, izvor a toată existența, dar și prieten al fiecăruia din noi. Apoi, tensiunea aceasta este sporită de încrederea pe care i-o acordăm tocmai știindu-L "filantrop, generos, iertător, de unde se implică și fidelitatea noastră față de acest Prieten
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Piroșca debutează editorial cu placheta Cu fața la cruce. Era poezie scrisă de-a lungul anilor, dar schimbată și regenerată astfel încât să reflecte o mare modificare ce se petrecuse la nivelul sufletului său - întoarcerea cu fața către Hristos și către crucea Sa mântuitoare. Până în prezent, poetul a publicat șase volume de poezie și are în pregătire încă patru. “Roagă-te definitiv” “De obicei, scriu ca o exprimare a întregii mele vieți. Ca o reîntoarcere către frumos și sensibil a tot ceea ce Dumnezeu a
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_trecerea_prin_icoana_poezii_de_ionatan_pirosca_despre_izvorul_adevaratei_iubiri.html [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
era/toate aceste cadavre călăritoare.” În continuare, asistăm la o stare de grație absolută, într-o lirică meditativă, în versuri în care sacrul se transformă într-o manifestare a iubirii jertfitoare. Comuniunea dintre om și Dumnezeu se realizează prin intermediul sacrificiului mântuitor, laborios exprimată în stihuri bogate și sensibile. „așa s-a frânt El în bucăți pentru ca eu și tu/așa a curs El în potir pentru ca eu și tu/ca frângerile și curgerea lumii eu și tu/noi pentru ca pâinea ca
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_trecerea_prin_icoana_poezii_de_ionatan_pirosca_despre_izvorul_adevaratei_iubiri.html [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]