2,090 matches
-
deci să privească din alt unghi viața și căpătă credința că singurul mod de a fi liber era acela de a-și cumpăra libertatea mult dorită. Mai întâi trecuse de partea zeloților și deși aceștia nu dispuneau de cine știe ce averi, mânuiau totuși bunuri și bani pe care traiul unui om simplu, bucolic, din provincie, nu le cunoștea. Apoi făcu cunoștință cu marile orașe. Ierusalimul, Ierihonul, Cezareea Palestinei, Tiberias și altele, îl impresionaseră puternic la vremea respectivă. Zeloții cu care se întovărășise
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
care-ți arată și ipocrizia și nepriceperea. Ipocrizia de a potoli foamea cu speculații contabile pe hârtie și incompetența dușmănoasă în materie de economie reală. Ipocrizia de a promite cantități homeopatice, obținute prin jonglerii strict fiscale și nepriceperea de a mânui adevărata pârghie economică de care are nevoie populația pentru a se îndestula. Prin astea, ea te miroase, își dă seama că nu faci decât să-i contrazici interesele sau s-o furi. Și, convingându-se de cancerul social pe care
ÎN ALT FEL DESPRE CÂŞTIGĂTOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367804_a_369133]
-
păstrează aceleași racile și la generația ce se pretinde a-i înlocui pe falimentarii dinainte, electoratul s-a întors spre contracandidatul care a arătat a nu fi robul unor asemenea trucuri de propagandă politică, recunoscând sincer că nu le știe mânui. Și iată că, prin nemulțumirea față de ceea ce a guvernat până acum, acestuia i se ivește șansa de a fi perceput altfel: drept un candidat nepolitic, neprovenind dintre lătrăii cunoscuți, nesofisticat în materie de politicale și precaut față de promisiunile lipsite de
ÎN ALT FEL DESPRE CÂŞTIGĂTOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367804_a_369133]
-
sunt vrednic s-o fac!” Ca din senin, o vâlvătaie se abătuse dinspre vârful negru al bradului bătrân și dăduse iama în haită. Copilul văzuse doar o minge de foc pârlind cozi și labe de lupi, lovind preajma, adevărată măciucă mânuită de un fermecat apărător... Apoi, cu inima spulberându-i-se, picase-n zăpadă, căutând a ocroti în cădere viața mică de sub cojoc... Până la urmă, fusese găsit spre mijlocul zilei de părinții uitând să-l certe, mulțumiți că-l aflaseră, slavă
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
Hodrea, care se ascunde sub masca unui Brand Crișana-Bace Toghiere. Sărărița cu piper și Cujetările lui Bace Toghiere au savoare și dau târcoale vremurilor ,când vorbele în grai se topeau ca pita caldă cu clop.De loc din Sintea, autorul mânuiește plugul din condei de cuvinte și scormonște din cufere, cuvinte dialectale , regionalisme sau argou prin care are planuri mari, acelea de a pune pe tavă tâlcuri sau vorbe de duh. Suntem bucuroși să consemnăm despre astfel de preocupări alături de cei
BACE TOGHIERE , SAREA , CUJETAREA, FLOAREA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367677_a_369006]
-
să nimerim coada! Stai să vezi de ce! Privește betonul rece al lacului, marginea pădurii, face câțiva pași și zice: aici! Trage cu cizma un pătrat imaginar pe cenușiul gheții, ia sticla și se așează pe mal. - Să te văd cum mânuiești toporul, nepoate! Gheaț? Nuuu! Beton? Ăla e moale ca untul! Granit? He, joacă de copii! De zece ori mai dură ca diamantul era suprafața lacului! Sărea toporul de parcă loveam în cauciuc de tractor! Așchiile intrau prin salopetă, blugi și izmene
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
cu tot, am aruncat mănușile și am început să adun, carași cât degetul, mulți, cei mai mulți cât palma iar unii chiar mari, băteau la juma' de kil, “ahaaaa, striga nenea Ionel, iote mustăciosul, pune mâna pe el”, și icnea mai tare, mânuind lopata de parcă atunci construia Universul! Când s-a oprit, curgea apa de pe el ca dintr-o rufă nestoarsă! Adunasem ceva, de-a valma, mari și mici, “lasă că-i separăm acasă”, zice nenea Ionel, ducând sticla la gură și înghițind
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
un relativism practicat retoric. “Când s-a putut însă Petrece totul? În ce anotimp era? Marea? În ce zi era? Galben? Și... la ce ora?” Cheia semantică a Șarpelui Glykon constă în relația sinelui cu tensiunea existențială și Theodor Calcan mânuiește perfect acest echilibru expus în poezie. Foarte fericită ipostaza poetică lucrând acest volum de versuri, foarte inspirată această schimbare la față a poeziei intelectuale moderne. Șarpele Glykon se va regenera într-o formă mentală sau poate chiar fizică, prin împrimăvărare
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
să simtă creația dincolo de o lucrare unică, frumoasă și emoțională găzduită de o coală de hârtie: „Elevii mei s-au obișnuit să lucreze pe lemn, pe sticlă, ceramică, porțelan, piatră, material textil și pe toate tipurile de hârtie. Știu să mânuiască pensula, creionul, tușul sau cărbunele. Expoziția de măști de carnaval vienez este în primul rând creația elevilor de clasa a VII-a și reunește 100 de creații inedite, atent lucrate în detaliu, realizate pe suport din ghips. Expoziția de mărțișoare
BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ, DRAGOSTEA MEA PENTRU FRUMOS! de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367718_a_369047]
-
aromată. Și-a luat laptopul și, aruncând o ultimă privire în oglindă, ieși grăbit pe ușă. * Ceasul arăta ora 7 și 30 pm. Ar fi trebuit să sosească. Afară se auzeau pocnituri și glasuri tinere de urători însoțite de zurgălăii mânuiți cu dibăcie. Judecatorul își turnă un pahar de whisky. Porni și laptopul. Când era singur avea un sentiment de teamă. De aceea stătea ori cu televizorul deschis, ori cu laptopul, unde găsea tot ce l-ar fi interesat, mai cu
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
de Cehia sau de Silezia, etc.) Trebuiau deci să aibă, cum am zice astăzi, cunoștinte de merceologie. În ceea ce privește limba, pentru ușurarea tranzactiilor ei au folosit, așa cum era și firesc, limba română, instrument comun, înțeles de toți și mai ușor de mânuit. Limba română scrisă a folosit-o mai întâi negustorul și județul orașului Câmpulung, Neacșu, prin scrisoarea din anul 1521. Tot acest instrument - scrisul in limba română - l-au întebuințat și negustorii rucăreni care făceau negoț cu Brașovul în secolul al
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
ce ne impresionează. Scriitoarea scrie cum respiră. Este autoarea unui tip singular de tablete”.- (Artur Silveștri ,din volumul Mărturisire de credință literară, și preluat în Răsunetul, Bistrița) - ,,Tablete nu pot scrie decât cei care au în ei talentul de a mânui cuvântul și Melania Cuc are acest talent” ( Constantin Cubleșan, la lansarea volumului Tablete contra disperării, cu revenire în Răsunetul -Bistrița) - ,,Textele Melaniei Cuc sunt mai greu de încadrat literar, fiind poeme în proza prin lirism subiectivism și structura metaforica a
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
scrierilor, de posibilitățile inepuizabile ale prozatoarei în exploatarea registrului simbolic, ideile, frazele fiind tăiate brusc (de multe ori), creând o altă realitate, abia perceptibilă pentru cititorul neavizat. Subtilitățile intertextuale dau savoarea și profunzimea întregului volum. Autoarea încearcă o „strategie semiotică”, mânuind cu rafinament narațiunea, întâmplările și raporturile tensionate dintre acestea. Proza d-nei Mirela-Ioana Borchin are, ca fundament, spațiul și timpul. Spațiul-timp își face intrarea pe scena lumii ca un univers -bloc, unde nu există nici loc, nici timp, ci evenimente”. (Valentina
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
uneori întortocheate, pline de piedici inutile. O legislație greoaie, care, din nefericire, trebuie respectată așa cum este ea concepută, chiar dacă, de multe ori, se pierde timp important pentru rezolvarea unor cazuri. Domnul Marian MALCIU se simte, cumva, în elementul său și mânuiește cu dibăcie personajele - cadre de poliție, simpli agenți ori comisari - trasându-le sarcini, responsabilizându-i, dovedindu-i buni profesioniști și buni cunoscători ai meseriei ( comisarul Grosu, comisarul Olaru) sau lichele ce-și calcă în picioare jurământul depus, trădând haina pe
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
în pielea unui personaj pe care trebuie să-l interpretezi tot restul vieții” În romanul scriitorului Marian MALCIU, legătura dintre trecut și prezent este un liant definitoriu pentru personajele sale, pentru personalitatea acestora. Domnia sa dovedește o adevărată abilitate în a mânui destinele personajelor sale, viețile acestora, dar vom observa că și sentimentele ce le trăiesc acestea, prin specularea antecedentelor fiecărora dintre ele, sunt la fel de abil folosite. Ca și în romanul „Ispita”, autorul își supune personajele feminine, în special, unor momente sensibile
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
la Cabinetul de Medicină de familie a dr. Cristian Ionașcu, din orașul Buhuși, la care martirii seringilor vin cu drag și de bună voie, pentru că nu-i așteaptă o traumă de la micul și subțirele, dar marele fioros ac, pentru că asistenta îl mânuiește ușor, ca o pană, Ana-Cornelia Floareș este un om pentru oameni! Unii îi cer să vadă seringa, căci li se spune să preseze locul cu vata, pe când ei așteaptă încă să-i străpungă vârful seringii. E o doamnă asistentă, cu
ASISTENTA ANA-CORNELIA FLOAREŞ. OMENIA, UN DAT ŞI DEOPOTRIVĂ CONDIŢIA CADRULUI MEDICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363753_a_365082]
-
-mi las ziua liberă. Am traversat cu pasul grăbit drumul de la autobuz până în dreptul clădirii magazinului Hamashbir să o caut din ochii. Ce dezamăgire! Cutia violoncelului nu mai era și, în picioare, o violonistă, măruntă și maiestoasă prin felul cum mânuia arcușul pe vioara sprijinită sub bărbie, interpreta un cântec israelian a lui Arik Einstein, „Pe drumul spre gimnaziu”. După câțiva pași, însă, a zvâcnit bucuria în mine: uite-o, celista de ieri. Același obraz alb, mat și ridat, părul învolburat
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
turc, am trei copii cu o nevastă creștină. Tresărisem. „Cu atâta mixtură se poate supraviețui întro familie unită” și-l urmăream pe furiș: bărbat tânăr, înalt cu părul și ochii negri, sârguincios, conștiincios în munca lui și iute în mișcări. Mânuia sculele în ritmul muzicii și din mișcările lui am înțeles că omul e satisfăcut în viața de acasă. Rareori întâlnești în zilele noastre omul mulțumit de viața lui ... și gândurile-mi zboară înapoia timpului, câteva secole în urmă și mă
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
Grupul nostru făcuse ochișori și de pe punte admira răsăritul. Când razele de soare au devenit sensibile s-au aruncat toți în apa foarte răcoroasă în loc de duș al dimineții. Normal, pijamalele rămăseseră pe punte. Uzi leoarcă au făcut gimnastica de dimineață mânuind vela spre a capta vântul după ridicarea ancorei. Ciripeau voios cu toții. Ziua începuse cu bine și sperau să se termine tot așa. Vântul era destul de șugubăț încât au cam tras de sfori, i-a dus însă repede la debarcader. Pe la
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
cor Ionel și Anica apoi au savurat corul care le ura „Și vouă”. Și s-au pus pe taclale până s-a inserat bine Epilog Ionel putea duce acasă jucăria nestricată. Doar că nu mai era jucăria mămicii. Altcineva îi mânuia sforile. Seara, Anica și-a pupat mămica și i-a confiat - Am cunoscut-o pe surioara mea geamănă. Semănăm leit, în toate. Abia acum înțeleg de ce te-ai purtat așa cu mine. - Bănuiam că o să se întâmple odată și odată
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
mai mult de gura luptătorilor, că de altfel moșu’ era de o zgârcenie proverbială. Apoi puseră mâna pe arme. Bâlbu, că era mai mic, o furcă, Chiompu o țepușă, iar Bălău luă toporul, fiind el vestit pentru măiestria cu care mânuia această armă de tradiție pe la nunți, cumetrii, sau la balurile de joi. Ieșiră în curte cu piepturile dezgolite așa cum se cere într-o înfruntare cinstită. Înțelept, ca totdeauna ăl’ bătrânu’ ieși și el, dar numai după ce puse mâna pe altă
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
sorbea zdravăn. Monstrul păru a pricepe că era depășit de inteligența celor trei, plus unul. Se repezi orbește la atac! Atât i-a fost! Furca, acest simbol al luptei de veacuri a mândrului țăran, pentru dreptate, sau pentru jaf, strașnic mânuită de agerul Bâlbu se înfipse în pieptul păros. Aproape instantaneu, coastele îi fură penetrate de țepușa destoinicului Chiompu. Astfel, imobilizată fiind, loviturile de topor ale lui Bălău (va fi numit, în scurt timp de la această luptă: cel viteaz) începură să
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
cât bine mi-a făcut mie scrierea lui”. Desigur, cartea lui Andrei Pleșu se adresează, cum s-a spus, „degustătorilor de stil rafinat, melomanilor livrești, care vor ritmul unei fraze de rasă, și filozofilor care vor să învețe cum poți mânui nuanțe contrare fără a te încurca în capcana lor” (Sorin Lavric), oferind nu doar o lectură adecvată a pildelor biblice, ci și o mărturie a modului în care metabolismul cultural al autorului s-a raportat la aceste texte. Pildele lui
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
dătătoare de consolare și mîngâiere, vor da peste analiza severă a unor etimologii sofisticate. Simplu spus, volumul se adresează degustătorilor de stil rafinat, melomanilor livrești care vor ritmul unei fraze de rasă, și filosofilor care vor să învețe cum poți mânui nuanțe contrare fără a te încurca în capcana lor. În contra filantropiei evanghelice, Andrei Pleșu nu scrie pentru toți și în nici un caz pentru oricine. (Sorin Lavric - http://www.romlit.ro/receptivitatea pericopelor) Mai bine zis, este un volum oarecum în răspăr
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
săpând în grădină sau adunând lemne din pădure, fie împingând roaba plină cu pietriș sau nisip, cot la cot cu muncitorii plătiți ce lucrau la construcțiile din incinta mănăstirii. Adeseori a fost văzut spărgând pinteni de piatră din munte sau mânuind barosul, cu toate că nu era prea robust. În ultimul an al vieții sale, Părintele Dometie Manolache a slăbit și s-a șubrezit mult, ca urmare a necontenitelor osteneli făcute fără cruțare. Drumurile obositoare, postul, neodihna, slujbele fără nici un ajutor, cântarea plină
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]