1,411 matches
-
destul de înclinată și pe care există pietre (roci) relativ rotunde care se rostogolesc ușor la vale; dâmp=deal mic ori ramificație (picior) de deal, pinten mai mare de deal cu pante destul de mari; dărăb=bucată mai mărișoară de pâine ori mălai ruptă cu mâna (are de regulă formă neregulată); dup= bucată de lemn (buștean) cu lungime între 0.35n-3m care ulterior se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru a îmbina (lega) două piese la plug, car, gard fie pentru a consolida provizoriu o piesă ruptă ori slăbită. Se confecționează din ață de tei, curpeni, sfoară de cânepă, metal; giloc=imediat; gesta
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
troacă, se pune din nou la încălzit și operația se repetă preț de 3-10 ore funcție și de ce țesături și starea acestora se pârluie; postavă=troacă mare (vas) din lemn în care de regulă se pregăteste materia pentru pâine ori mălai (produs de panificație oarecum similar cu pâinea nu făina de mălai); pișioruș=tija din lemn, mai rar metal care servește la reglare distanța (ex.adâncime la plug) ori reazem (ex.la ruda carului, tînjală; poncăli= ciondăni ușor fără ceartă; potricală
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
preț de 3-10 ore funcție și de ce țesături și starea acestora se pârluie; postavă=troacă mare (vas) din lemn în care de regulă se pregăteste materia pentru pâine ori mălai (produs de panificație oarecum similar cu pâinea nu făina de mălai); pișioruș=tija din lemn, mai rar metal care servește la reglare distanța (ex.adâncime la plug) ori reazem (ex.la ruda carului, tînjală; poncăli= ciondăni ușor fără ceartă; potricală=preducea=dispozitiv de găurit piele, cauciuc, material textil la opinci, ciur
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
potricală=preducea=dispozitiv de găurit piele, cauciuc, material textil la opinci, ciur de piele, cojoace; porñituri=alunecări de teren de regulă mai mici ca buiturile; prășcilă=șindrilă; peană=floare (model) cusută pe ceva; pcică=pică (cade); pâs=mâncare făcută din mălai (produs copt nu făina) mărunțit bine de regulă prăjit un pic cu ulei ori unsoare care se fierbe apoi în apă îndulcită de regulă cu liptari; pidri=vizavi; palmă=um egală cu distanța de la vârful degetului mare la vârful degetului
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
curea pentru transportul în spate. Străițile servesc în general pentru transport produse în cantități mai mici (sacul săracului) dar mai ales la semănat cu mâna cereale, trifoi,lucernă; scocorâ(a se)=(a se)rățoi; strujauă= bucată (felie) de pâine, slănină, mălai, de regulă mai mică decât dărabul și formă mai regulată . -"cu litera Ș" -șiubăr=ciubăr,=șaf,=vas confecționat din doage cu două urechi găurite pentru transport, de capacitate 30-80l; șină=cină; șcergari=prosop; șcearț=dispozitiv de iluminat în timpul deplasării de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și altii. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colaci, fructe uscate, nuci, alune și alte bunătăți, pregatite de gazdă sau aduse de celelalte femei. Dupa venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a obține drept plată „câte-o gură
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
dulciuri sau bani. Adesea, se rostesc versurile Sorcovei, se recită ultimele versuri din Plugușorul sau se recită alte texte tradiționale sau mai noi. Un astfel de text este cel numit chiar "Semănatul" și care zice: "Să crească păpușoaiele, oarzele, cânepele, mălaiele, grâiele!".
Semănatul (etnografie) () [Corola-website/Science/328435_a_329764]
-
caz, marea lor majoritate se găsește numai în dialectele limbii maghiare din România. În limba comună din Ungaria sunt numai în jur de zece: "áfonya" < „afină”, "ficsúr" (cu sensul de „tânăr spilcuit”) < „fecior”, "furulya" < „fluier” (instrumentul muzical), "málé" „(prăjitură de) mălai; nătăfleț” < „mălai”, "mokány" (cu sensul „înfipt, încăpățânat”) < „mocan”, "pakura" < „păcură”, "palacsinta" (cu sensul de „clătită”) < „plăcintă”, "tokány" < „tocană”. Primele cuvinte englezești intră în maghiară la începutul secolului al XIX-lea, când Anglia este luată ca model de aristocrații reformiști ai
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
lor majoritate se găsește numai în dialectele limbii maghiare din România. În limba comună din Ungaria sunt numai în jur de zece: "áfonya" < „afină”, "ficsúr" (cu sensul de „tânăr spilcuit”) < „fecior”, "furulya" < „fluier” (instrumentul muzical), "málé" „(prăjitură de) mălai; nătăfleț” < „mălai”, "mokány" (cu sensul „înfipt, încăpățânat”) < „mocan”, "pakura" < „păcură”, "palacsinta" (cu sensul de „clătită”) < „plăcintă”, "tokány" < „tocană”. Primele cuvinte englezești intră în maghiară la începutul secolului al XIX-lea, când Anglia este luată ca model de aristocrații reformiști ai epocii. Pe la mijlocul
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
cu Bătrânul, strada întreagă au măturat. Circ și circ! Pâine, ca pe vremea împăraților, la Roma, nu a existat. Pe la noi, e foamete! Vremurile s-au mai schimbat. Vorba lui Sorescu, ți-l aduci aminte, poetul tinereții noastre? ,,Astăzi, nici mălaiul nu mai este așa cum îl făcea...” (...) și avea dreptate! Conotațiile mălaiului s-au schimbat. Ba în mită, ba în șpagă... După ăștia cu nasu-n vânt, mălaiul cică ar fi comision, adică, mă înțelegi, tot un fel de păsat, dar cu
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
pe vremea împăraților, la Roma, nu a existat. Pe la noi, e foamete! Vremurile s-au mai schimbat. Vorba lui Sorescu, ți-l aduci aminte, poetul tinereții noastre? ,,Astăzi, nici mălaiul nu mai este așa cum îl făcea...” (...) și avea dreptate! Conotațiile mălaiului s-au schimbat. Ba în mită, ba în șpagă... După ăștia cu nasu-n vânt, mălaiul cică ar fi comision, adică, mă înțelegi, tot un fel de păsat, dar cu miere și arome amestecat! Chestiuni de limbaj și interpretare. Vreme și
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
mai schimbat. Vorba lui Sorescu, ți-l aduci aminte, poetul tinereții noastre? ,,Astăzi, nici mălaiul nu mai este așa cum îl făcea...” (...) și avea dreptate! Conotațiile mălaiului s-au schimbat. Ba în mită, ba în șpagă... După ăștia cu nasu-n vânt, mălaiul cică ar fi comision, adică, mă înțelegi, tot un fel de păsat, dar cu miere și arome amestecat! Chestiuni de limbaj și interpretare. Vreme și vremuri! Draga mea, cu sau fără vrerea mea, gândurile mi-au dat iarăși buzna la
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile. Flora arboricolă este alcătuită în cea mai mare parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante; printre care: mălaiul cucului ("Luzula campestris", "Luzula luzuloides"), urzica moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), o specie de alior ("Euphorbia amygdaloides") sau rogoz (din specia: "Carex sylvatica").
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
Orz - 6 000-7 000 de lei/kg l Ovăz - 7 000-8 000 de lei/kg l Soia - 10 000-15 000 de lei/kg l Tarate - 6 500-7 000 de lei/kg l Făină albă - 10 000 de lei/kg l Mălai - 10 000 de lei/kg l Gris - 12 000 de lei/kg.
Agenda2003-25-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281150_a_282479]
-
l Porumb - 6500 - 7 000 de lei/kg l Orz - 7 000 de lei/kg l Ovăz - 7 000 lei/kg l Soia - 10 000 - 15 000 de lei/kg l Tarate - 7 000 - 8 000 de lei/kg l Mălai - 8 000 - 12 000 de lei/kg l Făină albă - 12 000 de lei/kg l Gris - 15 000 de lei/kg. l Semințe de lucerna - 100 000 de lei/kg l Semințe pentru gazon - 100 000 - 120 000 de
Agenda2003-43-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281628_a_282957]
-
ce vor avea nenorocirea de a trăi vor invidia repaosul celor din mormânt. Crezi oare, cititorule, că acea sarcină de un sfert de miliard de datorie directă, încărcată alaltăieri în spatele a sute de mii de oameni cari n-au nici mălaiul trebuincios hranei lor de toate zilele, crezi că acea sarcină e singura care li se va impune? Dar câteva zile vor trece numai și ne vom pomeni cu împrumuturi de zeci de milioane pentru Ploiești - Predeal, pentru Mărășești - Buzău, zeci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de meserie și meșteșug în țara noastră, reducîndu-se astfel totalitatea populației noastre, fie din orașe, fie din sate, la tristul rol de ilot producător de grâu pentru străinătate, o totalitate care ea însăși nu se hrănește cu grâu și cu mălai. E evi dent, și pe toată scara societății se observă, că rasa română în genere decade, că ajunge la disselecțiune, la maimuțire. {EminescuOpX 394} Aducă-și cineva aminte de ce erau Bucureștii în zilele lui Vodă Cuza: un oraș românesc. Ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu puteam ieși și trebuia să mai bem și apa aia murdară. Și ne trimiteau, Într-un ciubăr mare, de la Moghilev, mazăre furajeră. Trebuia să mâncăm, fiindcă altceva nu aveam. A fost o diaree... Mai veneau țăranii, aveau cești de mălai și ne Înțelegeam: dădeam o cămașă, ceva, iar țăranul, neavând nimic, lua și el și luam și noi ce ne dădea. Din cauza mazării furajere și din cauza apei, 90% s-au Îmbolnăvit - toată familia noastră s-a Îmbolnăvit. Medici nu existau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
stat până au venit rușii și ne-au eliberat. Am stat doi ani. Tatăl meu s-a dus să schimbe o haină, că n-aveam ce mânca. Mâncam așa: două linguri - dar nu linguri mari, cu care mănânci supă - de mălai Într-o oală de cinci litri, băgam pentru fiecare om câte două linguri, deci pentru mine, pentru fratele meu, pentru tata ș.a.m.d. și asta când făceam un foc pe două cărămizi și se fierbea această supă și asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
eram și asta mâncam de două ori pe zi - și dimineața, și seara. Necazurile au fost că a venit iarna, o nenorocire: iarna din ’42 a fost groaznică. Și tatăl meu a zis: „Mă duc să caut ceva făină de mălai, ceva cartofi” - „Domnule, tu unde te duci?”, l-a Întrebat. „Dacă stau eu, murim toți, că n-avem ce mânca. Dacă mi se Întâmplă ceva, mi se Întâmplă, că n-am ce face.” Și a luat haina cu el și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
casă. Și așa, vreo trei luni am mers până am ajuns acasă. Numai pe jos ați mers? Pe jos. Împreună cu mama și cu fratele? Cu fratele și cu mama, da. Mătușă-mea a murit acolo. Nemâncând altceva decât făină de mălai și câte un cartof au Început să ne cadă dinții. Din cauza lipsei de vitamine. Vă amintiți cazuri ieșite din comun, Întâmplări pe care nu le puteți uita? Asta pot să vă spun. La Atachi era multă lume, dar Îi așteptau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și cu mine lucram pentru femeile ucrainene. Eu am Învățat să torc lâna. Deci eu torceam lâna, iar sora mea tricota diverse obiecte. Lucram zile Întregi până noaptea târziu - noaptea lucram la un opaiț. Ca plată pentru aceasta primeam cartofi, mălai sau o pâine. Familia noastră a rezistat, În sensul că tatăl meu a fost un foarte bun tată de familie, un om voinic, harnic și el a făcut orice. La un moment dat.... Când am venit, ne-au dus cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am intrat oarecum peste ei... — În prima perioadă cum vă găseați de mâncare? Vă spun, noi am luat câteva lucruri de valoare - le vindeam și cumpăram strictul necesar, adică să nu murim de foame... Cumpăram pâine, dar mai puțină, cumpăram mălai sau făină de grâu din care făceam mămăligă, uneori se cumpăra puțin lapte, câteodată puțină brânză, depinde cum reușeam să vindem câte o cârpă din aia... Dar aceste lucruri cred că nu v-au ajuns prea mult timp? — Au ajuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fost luat la muncă forțată, În afara ghetoului, după ce m-am refăcut... Se construia un pod peste Nistru, Între Atachi și Moghilev, și țin minte că acolo Îți dădea și ceva de mâncare: apă fiartă În care erau presărate fire de mălai - fire, nu așa... Asta era mâncarea și nu știu de ce lumea Îi spunea gir sau cir... La munci forțate mergea și mama dumneavoastră? Nu, mama nu, numai bărbații. Cum să vă spun, era cum te prindea, ca și cum ai fi prins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]