4,910 matches
-
cel mai bun prieten al meu, avea senzația că l-am trădat. Își ridică ochii spre interlocutorul lui, ca și cum, în acest fel, ar fi putut să-l înțeleagă mai bine. Eu visez la Maiana, adaugă. Dar nu vreau să se mărite cu mine doar pentru că am avut norocul să găsesc un Soare care Cântă. N-ar fi corect. Făcu o nouă pauză și continuă mai liniștit: În câteva zile o să avem de luptat și n-aș vrea ca Tapú și Chimé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de gol. O boare de Chanel Nr. 5 de asemenea. Orice detaliu dintr-un milion te-ar putea da de gol. Au devenit ceea ce Inky numește „vagabonzi navetiști”. Zice: — Acuma? Acuma-l iubesc, îl iubesc de parcă nu m-aș fi măritat cu el. Pe stradă se simt ca niște pionieri care încep o nouă viață în sălbăticie. Însă în loc urși sau lup - Inky ridică din umeri și spune - trebuie să se ferească de traficanții de droguri și de gangsterii care trag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
toate împânzite de plasele cenușii ale păianjenilor. Doamna Clark spune: — Câteodată parcă ne petrecem prima jumătate a vieții căutând un dezastru. Și privește în jos la pieptul ei care iese drept în afară, o privire aproape imposibilă din cauza buzelor ei mărite artificial. Cât suntem tineri, spune ea, vrem ceva care să ne încetinească și să ne țină în loc îndeajuns ca să putem arunca o privire sub suprafața lumii. Dezastrul poate fi un accident de mașină sau un război. Care să ne facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mai multe încăperi. În tinerețe, bunica, femeie văduvă cu trei copii, se retrăsese într-o singură cameră iar pe celelalte le închiriase, pentru a câștiga un ban în plus pe lângă salariul mic de funcționară. Cu timpul, pe măsură ce fetele s-au măritat, casa a fost împărțită în mici apartamente. Cele care au avut norocul să nu-și piardă bărbatul și-au îmbunătățit locuința cu o cameră de baie și o bucătărie. Numai curtea a rămas comună și locul de joacă al copiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ceea ce ea încerca să pună în ordine. Nepoții o înconjurară și-o asaltară cu întrebări. Ce se întâmplă? De ce e toată lumea atât de agitată? Vecina Scarlat și-a ornat curtea cu hârtie colorată și a umplut-o de mese. Își mărită fata. În seara asta e nunta și pentru că o face acasă veți avea ocazia să vedeți mireasa. Copiii bătură din palme și scoaseră urale de bucurie deși, în fapt, nu prea știau la ce să se aștepte. Spre seară, Luana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
care o stârnea, pentru că tot ceea ce făcea era pornit din inimă. De câte ori mama o lua la serviciu, colegii o plimbau dintr-un birou în altul și-o rugau să cânte. Știa întreg repertoriul lui Mihai Constantinescu și visa să se mărite cu el când va fi mare. Fredona melodiile în vogă dar toți preferau unul și același cântec, "Coana Chirița", pe care Luana nu-și mai amintea de unde-l învățase și căruia îi dădea o interpretare unică, din ce în ce mai reușită o dată cu maturizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Atunci, pe neașteptate, zgomotul pieri brusc și casa încetă să mai joace din temelie. Sanda ieși și ea afară, echipată în capot și papuci de casă. Își luă copilul în brațe. Tare aș vrea să întâlnești un băiat ca Renar. Mărită-te cu un astfel de bărbat și pot muri liniștită. Peste noapte, disputele gălăgioase dintre Renar și Luana dispărură, competiția transformându-se într-o acceptare plină de admirație a posibilităților celuilalt. La jocul de memorie, Renar se declara impresionat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Deși prima impresie fu hotărâtoare, Sanda ceru unele informații. Ce sunt părinții tăi? Tata a murit acum cinci ani iar mama e casnică, n-a avut serviciu niciodată. Și din ce trăiește? Din pensia tatii. Sanda visase, întotdeauna, să-și mărite fata cu un doctor sau inginer, oameni cu bani și titulatură de "om titrat". Tu ce ești, psiholog? Da. Ești doctor, nu? Nu. Sunt psiholog. Și ce ți se va scrie pe ușă? Ștefan rămase perplex. Nu înțeleg... Luana se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ești, psiholog? Da. Ești doctor, nu? Nu. Sunt psiholog. Și ce ți se va scrie pe ușă? Ștefan rămase perplex. Nu înțeleg... Luana se foi enervată, știind unde bate maică-sa. O învățase, de mic copil, că trebuie să se mărite cu un bărbat cu facultate, posesor al unei pregătiri care să-i permită adăugarea acelui indicativ sonor, "ing." sau "dr." atunci când își spune numele, îl scrie pe hârtie sau chiar pe ușa de la intrarea în casă. Sanda îi explică cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Dumnezeu, femeie! Îi dezveli trupul gol, amețitor. O privi în ochi pierdut. Când te-am luat de nevastă am știut ce fac, Luana. Tu ai știut? Se lipi de ea, scâncind: Tu ai știut, Luana? Nu putea spune de ce se măritase cu el. Îl iubea, el o dorise. Orice fată visează la rochia de mireasă. Ștefan se pierdu în brațele ei și Luana arătă, prin fapte, ceea ce nu știa să spună în cuvinte. * * * Pe doamna Bumbescu o cunoscu la aniversarea zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
catastrofală: țață de cartier. Întorși acasă, fata își descărcă sacul de impresii negative și ciuda împotriva cursului pe care-l luase profesia soțului ei. Ștefan, bărbatul meu e psiholog. Are facultate, pricepi? Cum, naiba, de m-am trezit dintr-o dată măritată cu un șofer? Ești șofer de taxi la "BOBO" S.R.L. Tu auzi cum sună? Escu râdea, o mângâia și-o ruga să nu-și bată capul cu astfel de nimicuri, tot ce făcea era pentru ea, să nu-i lipsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
a-și umple vremea după plac. Cu timpul, Crina Țâru se dovedi a fi o femeie obositoare și pretențioasă și, mai mult de-atât, începu să-l agaseze cu avansurile fără perdea pe care i le făcea. Madam Țâru se măritase, din interes, cu un inginer, mult mai în vârstă decât ea. Căsnicia lor se desfășura pe planuri diferite, cei doi trăind separat de câțiva ani. Escu se străduia să pună pe picioare o afacere pe cont propriu și să scape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mâna spre valizele deschise. Astea ce trebuie să-mi arate, că mă părăsești? Era îmbrăcat în cămașă de mătase, culoarea coniacului și pantalon de vară bej. Părul negru, cu o lucire aparte, gura senzuală, aceeași frumusețe și eleganță unică... Se măritase cu el ca să-l posede, să se bucure de puterea și de bărbăția lui. Ștefan își încleștă mâinile de brațele fotoliului. Ce diavol intrase în mintea ei ca să-l distrugă, să-i dea viața peste cap? Răcni: Vorbește! Femeia căzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
spre gară, lăsându-l pe Ștefan în fața tribunalului incapabil să se miște. Familia a primit-o cu răceală, într-o tăcere plină de reproșuri și dezaprobare. Mătușa Vanda nu putea pricepe cum, în timp ce altele ar fi dat orice să se mărite, răsfățata blondă renunța la un soț dotat cu toate calitățile. Altădată conciliantă sau nepăsătoare la acțiunile celorlalți, mătușa Anda o sfida cu o privire glacială, aruncată peste nasul ridicat a superioritate. Sanda, intrată în gura târgului și judecată de lipsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
sortise Dumnezeu. Se iubeau din toată inima, fără doar și poate, iar dragostea lor era una de suflet, o îngemănare de spirit și credință care le aducea convingerea că, deși el se afla la prima relație iar ea mai fusese măritată, vor ști să-și fie fideli și aproape, indiferent de încercările prin care vor trece, numai că, după o zi de iubire profundă și pasională, el se întrista deodată și ea se chinuia zadarnic să-l facă să vorbească despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
care i-l făceau. O conduse pe Sanda la gară și mama îi mângâie părul, abătută. Bărbatul ăsta îți va frânge inima, draga mea. Nu e potrivit pentru tine. Fata încercă s-o împace. Nu-mi spuneai tu să mă mărit cu un om titrat, cu un inginer? Femeia dădu din cap, disperată. Ăsta nu e inginer. E nebun. Doctorița de la circă le întunecă și mai mult speranțele, recomandând gravidei să renunțe la o sarcină lipsită de șansa de-a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
albeața zăpezii proaspăt căzute, pe care nu-l putea uita, nu-și dori să tacă și să plece fără să privească înapoi. Ești lumina ochilor mei, doamnă Noia. N-am să renunț la tine, indiferent cu câți bărbați te vei mărita până să te întorci la mine. Fetiței i-au spus Aniela, au botezat-o în religia catolică și Luana a regăsit, în sfântul sălaș, frumusețea și pacea așezământului de care se înstrăinase. I s-a rupt sufletul la gândul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
din decor nu le-ai cunoscut! Nimeni nu te poate iubi mai mult decât tu însăți. Nici măcar eu... Mi-ai distrus viața, m-ai făcut să sufăr cum nici n-am visat vreodată, mi-ai închis orice portiță spre tine măritându-te, mult prea curând de la despărțirea noastră, cu primul care ți-a ieșit în cale... M-ai înșelat, Luana! Nu-și propusese să-i spună asta dar, în timp ce vorbea, îi văzu lumina din ochi, acea sclipire fermecătoare plină de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
noi, zicea Karl, ajuns bogat și vestit n-a mai vrut să știe de sărmana lui mamă. A aflat și de frumoasa Lara Djonggrang, preschimbată de pizmașul Bandung În statuie de piatră, după ce, printr-un șiretlic, izbutise să nu se mărite cu el. Pe când Karl Îi citea povești, Adam privea cum se retrag apele la reflux, când marea abia unduiește, iar prin recifuri rămân doar băltoace. Îi plăcuseră poveștile, și le amintește pe fiecare În parte până și-n ziua de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
s-ar părea, Karl e Încă aici, În Indonezia, a continuat ea. La Început l-au ținut Împreună cu agricultorii și pescarii comuniști din insule. știi cum sunt, niște bădărani. Intră În panică de cum văd un european, ori Încearcă să-și mărite fata cu el, ori Îl bagă la pușcărie. Apoi a fost mutat la Surubaya, iar după asta urma devine neclară. Au plecat câteva avioane cu repatriați din Java de Est, dar Bill n-a dat de el pe nici una dintre
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
părea să le cunoască, deși erau atât de transformate, Încât nu putea fi sigur că sunt aceleași. Era unul despre un pescar și despre un pescăruș. Pescarul era Îndrăgostit de fata unui fermier bogat, care n-o lăsa să se mărite cu el pentru că era prea sărac. În fiecare zi pescarul Îi destăinuia pescăru șului tot ce avea el pe inimă, iar pescărușul Îl sfătuia. ÎI cânta și-i spunea: Nicicând să nu Îți pierzi Încrederea-n iubire, pentru că iubirea se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
neamul lui se trăgea din Laconia, dar că părinții lui fuseseră mai degrabă taciturni și morocănoși decât laconici, că, plecând la bătălia de unde n avea să se mai Întoarcă, Leonidas, un mare laconian, și-a sfătuit soția cu vorbe simple: „Mărită-te cu un om bun și adu pe lume copii buni“. Putea să-l Întrebe orice pe Michael că și primea răspunsul: — Ai cumva idee de o poezie de -a lui Victor Hugo unde-i vorba de-o gărgăriță și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
te teme, a zâmbit Mick. Ai să te lăfăi În splendoarea tro picală a nu știu cărui palat din Jakarta când o să-ți bat eu la ușă. — și dacă nu? El Își ridicase gulerul hainei și Își Încrucișase brațele Împotriva frigului. — Atunci mărită-te cu un om bun și adu pe lume copii buni. 24 — Aaaau, s-a strâmbat Adam și a tresărit la atingerea ei. Îmi pare rău, a zis Z și și-a retras mâna. și-a băgat apoi două degete
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
când în când de încordare de parcă i-ar fi trebuit forță ca să caligrafieze. De aceea nici acum nu se obosise să scrie prea mult. Era precisă și sobră: Am plecat pentru că știam că n-o să-mi dați voie să mă mărit așa de tânără. Poate fac bine, poate nu, dar dacă nu încerc nu știu dacă fac bine sau nu. Să nu vă supărați prea tare. N-am să vă fac de râs, Elena. Spune cu cine? Întrebase bărbatul și, așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mai departe, mai departe? se întrebă Carmina. Fana? întrerupse Sidonia tăcerea și roti țigara în suportul de alamă ca să-i curețe bine scrumul, își îngustă și mai mult ochii și mănunchiul de riduri să mută în jurul orbitelor, Fana s-a măritat, îi comunică sec și își flutură mâna a dispreț. Nu știu, nu mă întreba ce face sau ce este cu copchila asta. Își cuprinse brațele cu mâinile, se cocârjă în scaun, se legănă de câteva ori făcând să oscileze papucul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]