545 matches
-
lor și zis, Îngerul, noaptea în vis. Iara Irod împărat Văzând ca s-a înșelat Foarte rău s-a necăjit, Oaste mare a pornit, Și-n Vitleem a intrat, Mulți coconi mici a tăiat. Pân' la paistrezece mii, Tot prunci mărunței, copii De doi ani și mai jos Ca să taie pe Cristos. O, tiranul crud Irod! Muri-n blestem de norod, Nefiind el bucuros De nașterea lui Cristos. Trei crai de la răsărit Trei crai de la răsărit Tot după stele-au pornit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
frison. Plouă cu excomunicări fratricide - Viorel Padina nu mai este un poet excepțional, căci, cam slobod la gură, s-a pus rău cu „centrul”. Opera nu prea mai contează. Dacă nu ești declarat postmodernist, ai pus-o de mămăliga. Așadar, „mărunței” ca Philippide, Emil Botta, Stamatu, Doinaș, Stelaru, Caraion s-au chinuit degeaba. Înainte de a se căuta de talent, unii se duc la notarul de postmodernism și la felcerul de zecism. Cu patalamalele la mână, preiau frâiele armăsarului literar. După ce unui
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Leslie. Spre marea lui surpriză, descoperă o locuință somptuoasă, de "o eleganță năucitoare". Era limpede că părinții lui Leslie erau foarte înstăriți, iar lui Stingo îi trece fără să vrea prin minte "imaginea fugară a căsătoriei". Minnie, o servitoare negresă mărunțică, îl întâmpină cu căldură, iar peste puțin timp își face apariția și zeița sa, cu chipul înflăcărat și arătând superb în rochia de jerseu negru care i se mula pe trup. Celor doi porumbei li se alătură curând părinții fetei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se salută, vociferează. În cinci minute, Bruno este nevoit să le explice cine suntem, ce căutăm și care cetățean al Florenței l-a trimis să mănînce canelotti la Gastonne. Suntem adoptați îndată, înglobați în acea adunare mîncăcioasă și guralivă. Gastonne, mărunțel și rotofei, împreună cu o femeiușcă dolofană cu ochi ca mura, iute ca o sfîrlează și care ciripește într-una, abia dovedesc să mulțumească pe toată lumea. Cînd nu pot răzbi, aruncă o vorbă, o glumă, un zîmbet și lumea așteaptă, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
unul înalt și vînjos, celălalt mărunt și suplu ca o nevăstuică. Instrumentiștii se însuflețesc. Melodia capătă o cadență din ce în ce mai rapidă, în ritmul căreia cei doi încep să se miște cu o rapiditate excepțională. Nu ne este greu să remarcăm că mărunțelul este mai bun dansator decît tovarășul său și că intră în dans ca-n transă. Ceva îmi amintește de călușarii noștri. Batem din palme entuzismați și asta aduce un surplus de energie artiștilor improvizați. Dar dansatorul cel înalt abandonează repede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
mai bun dansator decît tovarășul său și că intră în dans ca-n transă. Ceva îmi amintește de călușarii noștri. Batem din palme entuzismați și asta aduce un surplus de energie artiștilor improvizați. Dar dansatorul cel înalt abandonează repede, în timp ce mărunțelul continuă un dans cu adevărat sălbatec, epuizant, fără a da cel mai mic semn de oboseală. Privește triumfător spre băncile acum aproape în întregime ocupate, constatînd că nu mai are rival. Dar tocmai atunci își face loc printre bănci un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
costumul impecabil care culmea! își păstrează linia, se poate urmări fiecare tresăltare a mușchilor alungiți ca ai unei feline, mișcînd uneori șerpuit, alteori în ritm diabolic, după cum palmele muzicanților lovesc în lemnul instrumentelor sau degetele lor smulg coardelor gemete prelungi. Mărunțelul încearcă să susțină concurența, ceea ce face ca noi, spectatorii, să nu avem decît de cîștigat. Aplaudăm, strigăm, plini de bucuria pe care noi popor al sîrbelor îndrăcite și al horelor domoale, al Ciulendrei și al Doinei o simțim în fața dansului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
al horelor domoale, al Ciulendrei și al Doinei o simțim în fața dansului acestui popor îndepărtat. Ne potolim cu greu și doar pentru că cineva ne atrage atenția că este aproape miezul nopții și că suntem prea zgomotoși. Muzicanții își strîng instrumentele, mărunțelul este întîmpinat de o fată mlădie ca o trestie care-i aruncă pe umeri o haină și pleacă împreună cu el, iar dansatorul care ne încîntase atîta se îndreaptă spre grupul nostru. Îl înconjurăm cu bucurie și îi strîngem cu căldură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
trei, atâta ce s-au fâțâit între cer și pământ că l-au stricat." Camera lor e la cinci. Ea încearcă să urce pe scară. Imposibil. Găsește o banchetă pe palierul de la trei și se prăbușește pe ea. Două japoneze mărunțele, în kimono, își fac apariția numaidecât, cu pași mici-mici de tot, ca să-și ofere serviciile: "Un masaj sau un ceai?" Nu, mulțumesc, n-am aer... "Gură la gură atunci sau gură la ureche", propun în cor micuțele japoneze pufnind în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
artelor. "Ați văzut marea? Cine a văzut marea?" Nel ridică timid degetele. "Eu am văzut marea..." "Și ce poți spune despre mare?" Se gândi puțin: Este locul cel mai puțin pământesc..." Iar clasa izbucni în râs. În recreație, o colegă mărunțică se apropie de Nel, care stătea ca totdeauna deoparte, dar de data aceasta mai deoparte ca niciodată, rumegându-și confuzia. Era o brunetă drăguță, cu părul împletit în două cozi groase, din care scăpau șuvițe rebele. Se numea Dorina M.
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
la el acasă, ca să-i cunosc astfel și soția. Locuia într-un frumos apartament la Champ-de-Mars, cu fața spre turnul Eiffel. Un dejun agreabil cu mai multă lume. Cîțiva ziariști. La cafea, cînd eram în salon, a sosit un tînăr mărunțel, pirpiriu, cu niște ochelari pe nas. De cum l-a văzut intrînd, Bachet i-a strigat: "Am rămas fără țigări, fugi pînă jos și cumpără-mi". Acest tînăr se numea Pierre Lazareff. Atunci nu i-am reținut bine numele. Cînd scriu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
-l îmbrace în uniforma de vodevil a "Frontului Renașterii", l-a înlocuit și a făcut prim-ministru pe Armand Călinescu. Pe bietul Călinescu, care nu făcuse nici armata, nu-l prindea deloc uniforma frontului, căci mai era în plus și mărunțel de statură. Deasupra guvernului s-a înființat demnitatea de consilier regal, care nu avea nici un rol efectiv în stat, dar înmulțea numărul purtătorilor de uniforme, de saltimbanci și de irozi. Lui Nicolae Iorga îi aluneca șapca pe chelie pînă la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ce-și va dovedi valențele în întreaga sa existență zbuciumată. Tata tocmai se întorsese de a Comisariat și, ajutat de asistente, se străduia să o reanimeze. Încet-încet, mama și-a revenit. 17. BAPȚEA Bunica mea după mamă era o femeie mărunțică, negricioasă, grozav de iute și muncitoare. Rămasă văduvă de timpuriu, purta pe obrazul ei pecetea suferinței. Îți lăsa impresia unei ființe care n-a zâmbit și nu a râs niciodată, preocupată fiind doar de existența zilei de mâine. Bapțea era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
rural aflați la câțiva kilometri distanță. Timp de șase ani, cât a durat deportarea, biata femeie a lucrat din zori și până noaptea târziu, când se întorcea cu sufertașul plin și reușea să le mai aline foamea îngerașilor ei, toți mărunței și fără vlagă pentru a fi folosiți la munci mai grele. Se duceau totuși la o distanță destul de mare, ca să aducă apă pentru nevoile gospodăriei. Cel mai greu suportau bădărănia și brutalitatea unor milițieni care îi amenințau tot timpul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o adevărată corvoadă să le însoțesc la cumpărături. Credeți, cumva, că Ana mai era bolnavă când ne lăsam antrenați în jocul periculos al achizițiilor prin vadurile comerciale indiene? Aș! Era cea mai sănătoasă și energică femeie din lume! Din fericire! Mărunțică și plinuță cum era ea, bolnavă - cum mai știam eu - era de o agilitate de neînchipuit! Nimic nu trăda cumplitul diagnostic! Teama mea de a fi nevoit să intervin cu mijloace excepționale în condiții excepționale, nu avea niciun suport! Ana
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cel mic și-al dracului“, cum i se spunea. Adevărul e că figura lui cu greu putea trece neobservată, d- apoi dată uitării. Era un tip scund, fragil, pipernicit, dar mereu îmbrăcat bine, cu hainele croite special pentru trupul său mărunțel, mereu cu o cămașă impecabil de albă și apretată, nelipsindu-i, desigur, celebra pălărie Borsalino, pe care ba o dădea jos, ba o punea la loc pe cap sau gesticula cu ea în stânga și-n dreapta când era aprins într-o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de deal... Da oi ai tu? Apoi am... că oile astea-s a noastre toate... Vra să zică ești feciorul lui Vasile-al-Moșneagului. Apoi da, cam așa. Da frați mai ai? Am. Și surori și frați; și mai mari și mai mărunței. De eșit la joc ai eșit? Eai, încă nu. Încă n-am 16 ani. Da ai învățat tu a juca și a chiui prin prundurile astea? Cum nu? Parcă n-am auzit eu cântând așa câte o horă hoțească?" Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Am mai mâncat și altă dată la acest restaurant și am stat de vorbă cu domnul Tocilă. Trimitem, prin garçon domnului Tocilă vorbă că dorim să-l vedem. Și cătră sfârșitul mesei noastre, când suntem la înghețată, apare. Un om mărunțel, uscat, smead, cu ochii vii și foarte negri. Ras și îmbrăcat corect. Vechi chelner și om al meseriei. Ne bucurăm, am însă îndată o deziluzie. D. Tocilă deși are nume așa curat, vorbește o limbă românească șovăitoare și cam încâlcită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ADEVĂRUL ÎNAINTE DE TOATE A doua întâmplare privește tot pe niște femei, dintre cele mai tinere, mai frumușele și mai inteligente. Sunt studente în medicină, sârguitoare; umblă la cursuri, la cantină și la căminuri cu gente de piele sub braț, tropăind mărunțel. Din când în când se opresc cașicum și-ar fi adus aminte de părinți ori le-ar fi fulgerat în cap o descoperire: deschid geanta și se privesc cu mare grabă într-o oglingioară, apoi scoțând tot din aceiași geantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-au mutat întru veșnica viețuire. (r.t.) Contimporanii lui Ștefan: Ludovic XI, Carol VIII, Ludovic XII, (Franța) Ludovic Morul (Sforza); Borgia Matei Corvin (Ungaria) Albert (Polonia) Timp și bucurii: Caii se hrănesc cu orz. Mămăliga se face din malaiu mărunțel Plosca la drum. Meii la stâni. Cașul ... Printre vii, livezi și dumbrăvi... Sate multe, însă mici. Două, trei, șase, gospodării Un războinic trist din pricina iubitei furate de tătari. (r.t.) Tatar rob. Țigani robi. Fântână într-un fel de oază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel Mare Moara lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie Motani Costina Zahana Onești Orzeni Crângu Zagură Sare Iapa Crețești Pârău Rău Dealul Cucului Țuțora La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trupuri care erau departe de a reprezenta frumusețea fiilor Angliei. Am văzut și reprezentanți ai mongolilor și ai altor nații care trăiesc în Uniune. S-a servit "crușon" băutură răcoritoare și niște mere, însă bune din specia sinap lungărețe și mărunțele. Președintele Komarov, înfățișare venerabilă. Cam suferind. Am observat multe figuri frumoase de savanți bătrâni, care își purtau bine anii. Delegația ungară care era găzduită aici la Uzkoe, am cunoscut pe d. Duman care a avut polemică cu N. Iorga pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
E vesmânt dalb de argint;/ Din brâu până-n umerel/ E vesmânt dalb de-aurel;/ Cam din brațe, cam din spate/ Locu-i luna cu lumina;/ Cam din spate, cam din brațe/ Locu’i soar’le cu căldura;/ Dinprejurul poalelor/ Locu-i stele mărunțele,/ Mai presus și mai mărele;/ Întrumerii amândoi/ Locu-i doi luceferei,/ Luceferei ziornicei,/ Ziornicei, ziori de ziuă” (Bumbuiești - Vâlcea). Căldura soarelui și lumina eliberatoare a zorilor sunt fundamentale pentru rolul mitic al feciorului care trebuie să revigoreze capacitatea roditoare a lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de caracudă/ Și misedru d-ăl mărunt/ Sta pă masă năsăditî/ Că d-ala i-en baltă mul’.../ Șalăiaș, pește d-ăl gras,/ Stă pe masă drăgălaș,/ Câte-o vântră de morunî,/ (...) Știuculiță lunguliță,/ Albă ieste la peliță,/ (...)Albișor d-ăl mărunțel,/ (...) Câti-un cotolan dă somnî/ Dă râmnește mai mulz’ domni!”. Masa de la curțile lui Vioară ține de social întru totul, aparența ei de „palmares” al abilităților pescărești neputând fi ascunsă. Antofiță nu e inițiat în breaslă și comensualitatea nu se poate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cât trecea vremea și se apropia primăvara, dimineața era tot mai luminos, oamenii pe care îi întâlneam zilnic erau tot mai amănunțit conturați, am ajuns chiar să ne salutăm sau chiar să stăm de vorbă. Am aflat că doamna cea mărunțică, avea un copil, un băiat și că soțul ei s-a sinucis nu demult, s-a împușcat cu arma lui de vânătoare. Urma apoi lupta pentru a mă urca în troleibuz. Pe linia mea de troleibuz către Fabrica Rulmentul, erau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]