1,021 matches
-
papură sau stuf după cum era obiceiul dar și puterea buzunarului ; o singură casă era acoperită cu tablă, a lui nea Costică Iusub, ăla avea un frate bogat, adică cu stare, cu serviciu pe la Galați, asistent medical, și-i dăduse ceva mărunțiș, cu restul își cumpărase și televizor, își făcuse o antenă înaltă, înaltă că se vedea tocmai de la Zaclău ; nimeni nu știa ce este ăla telembizor, doar auziseră că acolo oamenii se văd când vorbesc...se duceau vecinele și stăteaaaau cu
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
muncă avea mâncare pe mai multe zile, băutură, haide acum du-te acasă lasă-mă în pace căci mă încurci de pomană.” Într-o altă zi umblau amândoi prin piața , iar de la o tarabă un țigan bătrân ce vindea diferite mărunțișuri strigă la Mișu: Nu degeaba porți tu băiatul ăsta după tine îl înveți la furat altfel nu ai umblă tu cu el.” Însă Mișu nu-i răspunse doar mormăi ceva în barbă și punând capul în jos gânditor porni mai
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
om// Este un netimp// Mi-e frică să fiu Dumnezeu/ Nu vreau să fiu om// Este un netimp (NETIMP). Punctual, apare și ideea evadării. O specială alchimie a cuvântului: Ia acest cuvânt sufletul meu/ Fără frică/ Fără mască/ Fără bucate mărunțișuri firimituri// Ia, dar nu strâmba, îndoi, întrepătrunde neapărat/ Cum știi/ Cum poți/ Cum vrei// Ia acest cuvânt să auzi/ Și apoi/ Uită...uită...uită (CLARITATE). Neștiute sunt drumurile de urmat, pe măsura misterului ce ne guvernează viața. Mereu intervine tentația
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE GENTIANA MUHAXHIRI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376476_a_377805]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ÎN ZODII RĂTĂCIND Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Flori albe, zile măsurate-n mărunțiș, oraș asediat de flăcări și tu... târât de umbre, în vara exilată, de zodii compromis. * Flori roșii, ore pale azvârlite-n asfințit, o turlă fără clopot și glasul stins al serii, în ochiul de lumină, se-ascunde liniștit. * Flori pline
ÎN ZODII RĂTĂCIND de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373190_a_374519]
-
au scurs și de pe buza clepsidrei cu picior înalt un ultim strop lumina ademenitor a legănat gonflându-se absorbit de atracția gravitațională sau poate doar de gura mea dintr-o dată de apă vie-nsetată tocmai când nu mai am nici mărunțișul de care nicicând până acum nu îmi păsa. Și-n legănări parșive de pendul stropul sclipind m-aduce în transa în care ca prin ceață-aud cu patos vremurile străbătând un iiiii-ha-ha tânjit, prelung... și “asinus buridani” meteor prin gând trecând
ASINUS BURIDANI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379185_a_380514]
-
câte colinzi ne cânta pe-nserat! Noi, smeriți și cuminți și cu sufletul bun, Toți eram fericiți în Ajun de Crăciun. Cu-o trăistuță sub braț, doar cu mere și nuci, Alergam pe-nserat, peste dealuri și lunci, Iar în zori număram mărunțiș, doi, trei lei ... Citește mai mult În Ajun de Crăciun( departe de cei dragi ) Câte simt, nu mai spun, doar în suflet mocnesc,În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!...Înc-un an a trecut, am tot spus: Mai adun
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
câte colinzi ne cânta pe-nserat!Noi, smeriți și cuminți și cu sufletul bun,Toți eram fericiți în Ajun de Crăciun.Cu-o trăistuță sub braț, doar cu mere și nuci,Alergam pe-nserat, peste dealuri și lunci, Iar în zori număram mărunțiș, doi, trei lei... XXVII. VINE TOAMNA PE FURIȘ, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 686 din 16 noiembrie 2012. Vine toamna pe furiș, nea Vasile spune: ,,E mai rece-n zori de zi, însă, toate-s bune !”. Vine toamna
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Cum privesc și nu-și permit De un sfert de veac de viață Ceea ce i-au ispitit.. . Văd copiii la vitrine Zăbovind și salivând: Galantarele sunt pline, Dar postesc poftind în gând... Când și când câte-o gravidă Nu găsește mărunțiș, Are cearcăne,-i lividă Și postește pe furiș... Unii pe la coș aruncă Resturi, coji, firimituri... Postesc cei fără de muncă Hrănind astfel multe guri. Dar și cei cu slujbe proaste, Cei mai mulți, se-abțin, poftesc, Sub cămăși sunt numai coaste, Slabi, bolnavi
LA ROMÂNI E POSTUL MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377800_a_379129]
-
să se privească ca un drept câștigat și rămas în desuetudine numai? Dacă e vorba că negustoria de principii și prăvălia de fraze produce o rentă oarecare, destul au adus prăvălia "Romînului". Publicul apreciază, îi place marfa, o plătește cu mărunțișul, 20 bani "Gogoașa patriotică". Dar statul? Ce are a face statul cu toate acestea? {EminescuOpXI 115} Ce are a face țăranul care nu știe citi și asupra căruia frazeologia d-lui C. A. Rosetti nu s-a reflectat decât sub
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
impasse din St. Dominique, randevuul a doi cerșetori, cerșetori și nu prea, cu nasurile cam roșii, cu hainele cam jegoase, dar de o bună dispoziție, ce mai, contaminantă, datorată, firește, euforiei lor etilice, dar și pasiunii de a-și număra mărunțișul, deloc subțire, de a-și face casa... la sfîrșitul unei zile de activitate: ce rîsete, ce ocheade, ce îmbrățișări! Și ei, oho! mulți alții, văzuți peste tot, numai în metrou cîți colcăiau. Stop-cadru interogativ: cum, acest fost mare imperiu, această
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se topise încă ultima zăpadă: oh, yes! oh, yes! Nici unul. Coșcovita cabină e goală, stația telefericului, care forfotea de lumea veselă a barului, e pustie și ea (de unde și situația de-a nu putea bea decît un whisky mic, de mărunțișul din buzunar, al doilea nefiindu-mi accesibil, pentru că bărmănița n-are să-mi dea rest de la sută; tragedie mare, nu?) Pe platou, între două smocuri de iarbă aspră, o pată de zăpadă. Las bulgărele să se topească în stînga, în timp ce cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stări de fapt. N-aș putea spune că nu am avut satisfacții, dar nu pur profesionale, girate direct de meseria pe care o profesam. Ele erau oarecum anormale, ca și lumea În care eram Încapsulat. Aveam o existență construită pe mărunțișuri, pe fărâme de trăiri existențiale pe care, În mod obișnuit, nu le iei În seamă (norocul de a fi găsit un disc de Rahmaninov, faptul că ai „prins” la băcănia din colț un pachet de unt, ivirea unei gripe care
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de urmat ale unei noi perioade din literatura română, aservită total dogmatismului ideologic marxist-leninist. Apare multigrafiată, până în 1954, numerele succesive fiind organizate pe promoții, respectiv pe ani de studii. Colaborează cu poezii Nicolae Labiș (Lui Nicolae Bălcescu, Balada vânzătorului de mărunțiș), Florin Mugur (Cuvintele lui Stalin, La optsprezece ani), Ion Gheorghe (Balada lui Ion și-a lui Octombrie, Țara mea, Pegasul meu), Ion Horea ( Noi purtăm în suflet primăvara, Gânduri lângă un ban de aramă), Florența Albu (Roza, Anii de studenție
ANI DE UCENICIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
în cadrul unui proiect desfășurat acasă ori într-o activitate care ne place. Singura modalitate prin care o afacere poate beneficia de efort discreționar este folosirea eficientă a întăririi pozitive. După cum spunea Russell Justice, de la Eastman Chemicals: Efortul discreționar este ca mărunțișul din buzunarul unei persoane. Este treaba conducerii să facă acel angajat să vrea să-l cheltuiască pe tot în fiecare zi. Întărirea pozitivă este, în mod evident, cea mai eficientă metodă de a conduce orice afacere. Cu toate acestea, dintre
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
multe ori credem că: „dacă nu e ceva mare, nu suntem interesați”. În această companie japoneză, venitul mediu obținut datorită fiecărei sugestii de-a lungul unei perioade de 17 ani era de cel mult 50 de dolari. Vi se pare mărunțiș? Ei bine, înmulțit cu sutele de mii de sugestii primite, acest „mărunțiș” a totalizat un profit de aproape zece milioane de dolari într-un singur an. Ar trebui să fie destul de mult ca să atragă până și atenția unui manager american
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
În această companie japoneză, venitul mediu obținut datorită fiecărei sugestii de-a lungul unei perioade de 17 ani era de cel mult 50 de dolari. Vi se pare mărunțiș? Ei bine, înmulțit cu sutele de mii de sugestii primite, acest „mărunțiș” a totalizat un profit de aproape zece milioane de dolari într-un singur an. Ar trebui să fie destul de mult ca să atragă până și atenția unui manager american. Este clar că fac ceva diferit față de noi când vine vorba de
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
contra Valachiei, apoi din îngrijire pentru interesele negoțului ardelenesc, regele Ludovic I se văzu hotărât a dispune ca toți negustorii străini care ar veni în Ardeal și în Brașov cu mărfuri de băcănie nici să aibă voie a neguța cu mărunțișul în acest oraș, nici să esporteze cumva mărfurile lor în Valachia ci, mai cu samă în cazul unei contravențiuni, să fie pedepsiți cu confiscarea. Ieftinirea multor mărfuri străine înlăuntrul țării prin oprirea negoțului de tranzit în țara învecinată, {EminescuOpXIV 164
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încasare a lefii la sfârșitul lunei. Apoi mai e un folos. Foiletonistul "Romînului" e - el zice - francez, însă nu știe franțuzește, pe când d. Filibiliu, numai român fiind, știe perfect limba aceasta, de vreme ce nu și-a pierdut vremea prin prăvălii de mărunțișuri și de pălării de paie. E drept, e o exigență a mai bunei instrucțiuni publice ca mărunțușarul pretins francez, vânzătorul de perii de dinți, de prafuri 72 {EminescuOpXIII 73} și de suliman să înlocuiască pe învățătorul român care-și înțelege
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Actele aceste de flagelare le voi repeta de câte ori voi avea să lovesc în instinctele bastarde ale acelor străini, romanizați de ieri de alaltăieri, cari privesc toate în țara aceasta "de sus în jos". Unul abia sfârșește liceul, vine să vânză mărunțișuri și suliman la București, îi merge rău o negustorie și s-apucă de alta: de negustoria literară. Și acea fizionomie de frizor nu s-apucă doar să critice ceva de-o seamă cu el; nu, de Alecsandri se leagă. D.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fără a le disocia vreodată (în ciuda gnosticii). De aici spiritul practic. Mic pontif, el aruncă punți între slujirea lui Dumnezeu și slujirea altora. De aici "spiritul clement". În tot acest timp, laicii au rolul lor. Încrederea în cei umili este mărunțișul interstițial al întrupării, prima verigă a unui lanț al comunicărilor în același timp riguroase și carnale. Este verbul "trăiește printre noi", cu mirosurile, impuritățile și încetineala specifice. Mîntuirea creștină nu are ca simbol, nici ca obiectiv, distrugerea corpului, ci învierea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cea a consensului) postulează arta de a-i reduce la tăcere, astfel încît liniștea să domnească nu prin ordin ori somație, ci ca reculegere spontană și binefăcătoare. "Profunda logofobie" pe care Foucault o descoperea în societatea noastră nu-i decît mărunțiș, prețul de răscumpărare a unei logofilii congenitale a statului. În fond, puterea are nevoie să vorbească și să se facă auzită; discursul este elementul său, îl reclamă, trăiește de pe urma sa. Îl preferă util, adică productiv, constructiv, pozitiv. Sau complet inutil
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a unui desen; biserica ctitorită de Ștefan cel Mare la Pătrăuți este, ca dimensiuni, extrem de redusă, dar de un caracter monumental indiscutabil. Pe de altă parte, multe clădiri sau statui de o mărime strivitoare nu sunt altceva decât hipertrofiate, lăbărțate mărunțișuri. Interogând lexicoanele aflăm îndată că termenul „monument” vine de la verbul latinesc moneo, care înseamnă a atrage atenția, a avertiza (pe nemțește Denkmal, de la denken = a gândi, și Mal = semn; decit semn pentru gândire). Așadar, monumentul înseamnă un avertisment, o invitație
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mea satisfacție, este o răzbunare divină) îi ține isonul lui Bocca. Ultimul (cel puțin până acum) este republicanul Adolfo Battaglia 3, care mă face „bufon” numai pentru că sunt un intelectual-literat. Nu știu dacă lucrul acesta este de inspirație scelbiană 4 („mărunțișuri culturale”) sau sociologică (Schumpeter, Kernhauser, Mannheim, Hoffer, von Mises, De Juvenel, Shils, Veblen etc.); este de presupus totuși că este vorba despre bine cunoscutul moralism italienesc, grație căruia „bufonul” devine automat „țap ispășitor”, restabilindu-se astfel (ah, desigur, involuntar) adevărul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mii sau, în unele cazuri, milioanele de italieni „simpli”, care se pun de acord în privința succesului operelor mele cinematografice. Așadar, vinovați sunt criticii care mă judecă, iar spectatorii sunt niște proști, pentru că vin să-mi vadă filmele. Toate astea sunt „mărunțișuri culturale”. Și asta pentru că nu sunt clerico-fasciste. Într-adevăr, când în Osservatore romano se scrie că un film este „de un enigmatic și reprobabil decadentism”, e indubitabil că sensul acestor cuvinte este același ca în cazul subculturii care ardea cărțile
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mod clar mai confuz. Nello Ponente ignoră complet psihanaliza și dorește cu virilitate s-o ignore. Cu siguranță că nu i-a citit nici pe Freud, nici pe Ferenczi, nici pe alții, pentru că sunt reprezentanți buni de dispreț ai acelor „mărunțișuri culturale” pe care eu mă simt onorat să le cultiv. Nello Ponente (la fel ca și Giorgio Manganelli 1, după câte se pare) nu a visat niciodată să fie scufundat în ocean, iar faptul este suficient pentru a distruge decenii
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]