933 matches
-
zis acestuia (În chiar secunda În care muzica se oprise brusc și În tot restaurantul era liniște: — Până mănânc paharu’ ăsta să nu te mai văd p’aici! apoi a mușcat din buza paharului și a Început să mestece În măsele bucata de sticlă. Șeful de sală a mai holbat o dată ochii la el și a dispărut În bucătărie.) Cafeaua slabă pe care oftând ne-a preparat-o Getuța pe reșou, vodca adusă de dumneavoastră și fumul din pod n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
-i drumul. Basistul inspiră adânc. — Am cântat când și când cu Marty pe vremea când își zicea „Trombonul Total”, în bombele din Valley. Pe atunci Ventura Boulevard era un căcat de câmp semănat cu fasole. Juma’ din băieți trăgeau la măsea, juma’ se înțepau. Marty era încărcat barosan. Până acum povestea asta, ce-l costase șapte dolari, suna credibil, ținând cont de dosarul de la sindicat și pe cel de pușcăriaș ale lui Goines. — Dă-i ’nainte, Chester. — Păăăi... Marty vindea țigăruici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pășea pe coridor și avea grijă să-și pună la loc sângele pierdut, la bufet, înapoindu-se în clasă cu o ipocrită tristeță, numai cu cinci minute înainte de a suna! Alt truc, cel mai folosit, era acela cu "durerea de măsele". Îmi băgam în gură un ghemotoc de hârtie, în stânga, sau în dreapta, după poziția profesorului pe catedră și a mea în bancă, mă legam la fălci cu o batistă mare, popească, și așteptam. Dacă mă chema la lecție, mă ridicam în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în bancă, mă legam la fălci cu o batistă mare, popească, și așteptam. Dacă mă chema la lecție, mă ridicam în picioare și spuneam fonf, îndurerat și bălos: ― Vă rog să mă scuzați, don' profesor, dar am o durere de măsele groaznică! ― Ah, stai jos, stai jos! răspundea dascălul... Ai vreo măsea cariată, sau o nevralgie? ― Nu știu, don' profesor... știu numai că mă doare de înnebunesc. ― Păi n-ai luat nimic, vreun antinevralgic, ceva. De ce nu te duci la dentist
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și așteptam. Dacă mă chema la lecție, mă ridicam în picioare și spuneam fonf, îndurerat și bălos: ― Vă rog să mă scuzați, don' profesor, dar am o durere de măsele groaznică! ― Ah, stai jos, stai jos! răspundea dascălul... Ai vreo măsea cariată, sau o nevralgie? ― Nu știu, don' profesor... știu numai că mă doare de înnebunesc. ― Păi n-ai luat nimic, vreun antinevralgic, ceva. De ce nu te duci la dentist? ― N-am avut timp, c-a trebuit să-nvăț toată după-amiaza
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
don' profesor... știu numai că mă doare de înnebunesc. ― Păi n-ai luat nimic, vreun antinevralgic, ceva. De ce nu te duci la dentist? ― N-am avut timp, c-a trebuit să-nvăț toată după-amiaza! ― Of, bietul băiat... și durerea de măsele e într-adevăr groaznică! Când ai să te simți bine, să vii să te ascult! ― Da, vă mulțumesc! Alt truc era acela cu "căzutul pe gheață", dar acesta putea fi folosit decât iarna... Avea însă cel mai mare succes, pentru că
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ne ridicam și spuneam gâjâit, ca și când am fi avut cea mai autentică laringo-faringită: ― Vă rog să mă scuzați, dar nu pot vorbi!... Cel mai des folosit dintre toate trucurile și de foarte mulți colegi a fost acela cu "durerea de măsele". În clasa a VIl-a, țin minte că am umblat legat la fălci timp de o săptămână la toate materiile, rezolvând astfel spinoasa problemă a ascultatului pe timp de șase zile! * În clasa a V-a, năzbâtiile noastre nu prea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
înghețat și dezorientat. Deasupra lui zărește niște contururi întunecate, neregulate, care se materializează într-un spate pricăjit. Lângă capul lui, un șir de purtători de ricșă și proprietari de tarabe se așază pe vine deasupra rigolei, scuipă, bârfesc, își curăță măselele și-și golesc intestinele. Întoarce capul, amintindu-și cu oroare unde se află. Cerșetorul mai doarme încă; o muscă i se plimbă liniștită pe una din pleoape. Pran se îndreaptă spre el, strângându-și brațele în jurul pieptului de frig, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
merg toți trei împreună spre granița cu India engleză. Pagină de dreapta, cu spate alb BĂIATUL CEL ALB ( centrat, în partea de sus a paginii) Pagină separată Lui Jiwan Singh, drumul spre Amritsar i se pare foarte liniștit. Își suge măselele și-i atrage atenția fratelui său, la drum. Abhay, mai scund cu un cap și mai mic cu un an, înclină din cap, precaut. Străbat un drum liniștit. Într-o zi toridă. Cei doi băieți își bălăngăne picioarele, privesc cruciș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
atrage atenția fratelui său, la drum. Abhay, mai scund cu un cap și mai mic cu un an, înclină din cap, precaut. Străbat un drum liniștit. Într-o zi toridă. Cei doi băieți își bălăngăne picioarele, privesc cruciș, își sug măselele, din gurile lor mult prea mari, pe care este foarte evident că le-au moștenit de la tatăl lor. Căruța hurducăie pe drumul plin de praf, iar vasele de lut se aud zăngănind la fiecare hârtoapă sau șanț de pe drum. Bivolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Falkland Road deveni un loc cu multe greșeli și capcane. Există semne ale inferiorității rasiale: simplitatea și sudarea prea rapidă a fontanelelor craniului. Nasul foarte desfăcut, cu sinostoză a oaselor nazale. Proeminența maxilarelor. Bărbia retrasă. Apariția prematură, dimensiunea și permanența măselelor de minte. Acestea sunt atuurile femeilor. Frunți înalte. Ochii încercuiți cu kohl. Pieptul strâns în bluze strâmte, viu colorate. Pântecele descoperit. Guri deschise, în așteptare. O frunte plată, fără proeminență este o caracteristică a rasei inferioare, dar nici o frunte prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lăcusta Hasil. 5. Trezițivă, bețivilor, și plîngeți! Văitați-vă toți cei ce beți vin, căci vi s-a luat mustul de la gură! 6. Căci în țara mea a năvălit un popor puternic și fără număr, cu dinți de leu, și măsele de leoaică. 7. Mi-a pustiit via; mi-a făcut bucăți smochinul, l-a jupuit de coajă și l-a trîntit jos; mlădițele de viță au ajuns albe! 8. Bocește-te, ca fecioara încinsă cu un sac după bărbatul tinereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
și-mi dau seama că ideea care a pus stăpânire pe el acum douăzeci de ani nu s-a domolit și că nu-l va părăsi până n-o să-l devoreze în întregime. ― ...Asta e, îl aud mestecând parcă printre măsele, ar trebui aici în sat la noi un Felix Edmundovici Dzerjinsky, să bage groaza-n ticăloși și-n contrarevoluționari... Și îmi dau seama că acest Felix Edmundovici visat ar fi vrut să fie el, dar nu l-au lăsat... Mă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ce fată! Făcu loc unei femei în blană, pe jumătate adormită. Era Madlen. Scăldată de plăcere, fața albă și lată a băiatului strălucea. - Ești, tu, băiat bun, Ovidiule. Să știi că nu vă țin mult. Madlen începu să spargă în măsele nuci. Nu încetă nici cu Titi în culmea extazului. Senzația de a doua zi, la curs, era de vomă. Ca o lamelă de microscop rău potrivită ca distanță, ceea ce simțeam pentru colega mea se depărta în pîclă. Obosisem să mai
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
iubitor de viață și bătăuș necruțător al ciracilor ce nu se străduiau Îndeajuns; „Domnule”, a făcut, Într-un timp, oratoric, omul de cultură, „În această viață suntem cu toții, până la unul, niște veșnici suplinitori!”; Coana Marița, telefonista care cam trăgea la măsea și Încurca fișele de zor (dacă Îi cereai legătura cu postul de Miliție, te pomeneai că-ți răspunde tehnicianul de la ferma de porci), ieșise la pensie, iar vorba ce avea să rămână În urma ei era: „Dar-ar o bombă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care zăcuseră bucățele de conopidă și rondele de morcovi. Lui Ectoraș Îi plăcea să se așeze la masa aflată pe locul unde, nu cu multă vreme În urmă, se găsise scaunul coanei Marița, telefonista care Încurca Întruna fișele, trăgea la măsea rachiu dintr-o cană pe care era desenată o vacă și Îndura Înjurăturile lui Ectoraș, fără să se lămurească niciodată că ele fuseseră rostite de Ion Vieru, În entuziasmul lui de a folosi cutia neagră de ebonită și manivela ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
raportezi că încă nu am trecut prin zonă. Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Noi, te vom lăsa să pleci, în schimbul promisiunii tale de a ne putea urma drumul. Ce zici? Avem o înțelegere? Însoțind un scrâșnet furios din măsele, fălcile Locotenent-gardianului începură să tremure ca o piftie. Cu un pocnet sec, pipa pe care o ținea în mână se rupse în două. Nu fuse-se niciodată un om al ideilor, cu atât mai puțin al negocierilor, acțiunea îi venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
burta pe carte, că altfel n-o scoți la capăt cu sfinția sa!” - gândeam eu cu capul vâjâind de întrebări: „Să citesc nu-i mare lucru, dar ce să urmăresc din tot ce studiez?” Răspunsul a venit când tocmai îmi crăpa măseaua în gură de nedumerire: Să bagi de seamă ce se spune mai ales când îi vorba de biserici și mănăstiri, că pe urmă... Călugărul s-a oprit din vorbire și a făcut un gest care ar fi însemnat: „După aceea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de Miron Barnovschi pe când încă nu era domn - a venit pe neașteptate răspunsul bătrânului, apărut ca din senin în fața mea... M-ai scos din încurcătură, sfințite. Păi de ce mai are omul prieteni dacă nu-l ajută tocmai când îi crapă măseaua în gură? Atunci îi bine, părinte, fiindcă drumul de unul singur printre meandrele istoriei este anevoios. Acum să nu spui, părinte, vorba ceea: „Eu îi dau un deget și el îmi apucă mâna toată”. Da’ de unde până unde te-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-i de-un singur braț. Asta până când am realizat, din senin, că nici eu nu mai ajunsesem la dentist de vreo cincisprezece ani. Ba chiar mai mult. Iar după vreo nouă secunde, am simțit o durere scurtă într-una dintre măsele. Până la ora culcării, îmi ieșisem deja din minți de durere. însă cuvântul „durere“ era departe de a putea descrie scânteile electrice, metalice, încinse care mă torturau de-mi venea să urlu, îmi urcau până-n creier și coborau până-n maxilar. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
presupunând că era încă masa mea de toaletă, că Brigit nu-și găsise altă colegă de apartament și nu-mi aruncase toate lucrurile în stradă. Un gând mult prea neplăcut ca să mă opresc asupra lui. Din fericire, durerea mea de măsea era atât de fenomenal de îngrozitoare încât nu mai puteam să mă gândesc la nimic altceva. Nu pentru mult timp, oricum. Am încercat să suport durerea. Am reușit să îndur preț de cinci minute, după care am urlat către toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sala de mese: Are cineva vreun analgezic? Mi-au trebuit vreo câteva clipe ca să înțeleg de ce toată lumea se cutremura de râs. M-am dus aproape în genunchi la Celine, care era asistenta de serviciu în noaptea aia. — Mă doare îngrozitor măseaua, am scheunat ținându-mă de falcă. Poți să-mi dai ceva pentru durere? Niște heroină ar fi numai bună, am adăugat. — Nu. Eram uluită. —N-am vorbit serios când am zis heroină. —Știu. Dar tot nu poți să primești nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mă înveselesc citind pagina cu „Intențiile oferite“, unde oamenii se roagă ca toate lucrurile rele cu care se confruntă să dispară. întotdeauna m-am simțit mai bine aflând că și alți oameni aveau probleme. Din când în când, durerea de măsea mă săgeta din nou. Atunci, îmi apăsam mâna pe falcă, gemând ușor și tânjind după droguri. De fiecare dată când ridicam privirea, descopeream că toți ochii din încăpere erau ațintiți asupra mea. Desigur, atunci când recepționera a zis „Domnul O’Dowd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Am încercat să spun „Păi, n-are nici un rost să mă întrebați pe mine“, dar ceea ce-a ieșit a fost: —Ăi, n-ai în ost s-înteb i ine. Evident, dacă ajungi la Cloisters, atunci știi cu siguranță că ești. Măseaua asta e pe cale să-și dea duhul. Alarmată, am încercat să mă ridic în fund, dar doctorul nu mi-a sesizat îngrijorarea. — Nu e că beau în fiecare zi, a zis el. Dacă facem o obturare de canal, s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
viață foarte singuratică. Toată ziua te uiți în gurile oamenilor. Saliva care mi se prelingea pe obraz se transformase într-o veritabilă Niagara. — Toată ziua, fir-ar să fie! După asta, doctorul a spus pe o voce plângăcioasă: —Mă doare măseaua, poți s-o repari? Mă doare dintele, fă ceva! Asta e tot ce aud: dinți, măsele, dinți, măsele! Aoleu, e sonat rău de tot! — Am fost la câteva întâlniri AA, așa, să văd cum e. Doctorul m-a privit seducător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]