1,671 matches
-
al fizicii, materia este sub formă de substanță (caracterizată prin masă) sau câmp (caracterizat prin energie). Trăsăturile caracteristice care definesc materia sunt: masa, necesarul de spațiu, structura internă și energia termică internă a materiei. Masa se definește drept acea mărime măsurabilă ce determină cantitatea de substanță conținută Într-un corp sau particulă, determinabilă la nivel macroscopic și măsurată, de asemenea, macroscopic. Referindu-se la teoria relativității, Max Born (1882-1970), laureat al Premiului Nobel pentru fizică În 1954 scria: “Principiul relativității restrânse
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
unor ipoteze simplificate despre starea sau evoluția unui fenomen sub influența anumitor variabile. Modelul determinist este modelul care nu conține variabile aleatoare și care determină cert starea sau evoluția fenomenului. Modelul statistic (stohastic) este modelul În care intervin, pe lângă variabilele măsurabile sau observabile, una sau mai multe variabile aleatoare. Motivația reprezintă ansamblul factorilor care declanșează activitatea individului, o orientează către anumite scopuri și o susține energetic. Motivul este un impuls, un imbold care declanșează, susține energetic și orientează acțiunea. Nivelul de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
abandonare prematură și inadecvată a noului medicament. Principii generale de comutare pentru antipsihotice: 1. Asigurați-vă că efectul optim este obținut din primul medicament (a se vedea studiul Catie) 2. Asigurați-vă o țintă de tratament ce este stabilit și măsurabilă (aveți grijă că obiectivele cheie ale unui comutări nu sunt mai ușor și mai puțin riscante pentru a realiza de către terapeut, de exemplu, ajustarea dozei sau a momentului primul medicament). 3. Evitați comutatoarea: - coincide cu evenimente majore de stres de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
foarte interesant că manualele evită să compare direct perioada comunistă cu oricare alta. Doar indirect se pot decripta câteva semne de schimbare față de epocile anterioare: un progres forțat, denaturat, aproape complet pierdut odată cu dezintegrarea regimului însuși; dar, oricum, real și măsurabil, mai ales în plan cantitativ. Povestitorii admit că totalitarismul a presupus și o formă de stabilitate, de înghețare a unor conflicte: fapt de apreciat dacă ne gândim la evenimentele care au precedat sau au urmat comunismului. În unele manuale, putem
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
că în școală au fost forme din astea de protest, dar bineînțeles, că nu s-a întâmplat nimic 167. Și reprezentații elevilor cred că au participat la o formă de alegere a noii conduceri" (L.B.). Tradus în schimbările concrete și măsurabile care interveneau în rutina zilnică, evenimentul istoric putea să ia până la urmă168 o formă convenabilă chiar și pentru copii: "după Revoluție, a fost o cădere de autoritate [la cei care fuseseră susținători prea activi ai regimului]. Noi ne gândeam, ce
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
anul 1923; trei prevederi ale Constituției din 1923". Practic, o treime din punctajul total răsplătea elevii pentru justa repovestire a unirilor românești, cât mai politizată și mai etatizată. 137 În sensul ei punitiv, repetitiv, de memorizare supravegheată, cu mize școlare măsurabile, "învățarea" este o activitate obositoare și total exclusă oricărei sugestii ludice. Disocierea între "lecție" și "serbare" ilustrează, în modul cel mai convingător, diferența între dimensiunea normativă și cea formativă a școlii. 138 A fost Ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care se instalează între cele două lumi; deținuții sunt, într-adevăr, ca și morți pentru lumea exterioară. Soția lui Nerjin trăia în Moscova, aproape de închisoare, dar, gândește el cu amărăciune, "putea să trăiască la fel de bine pe Marte". Distanța nu este măsurabilă în spațiul fizic, ci în accesibilitate. Diferența nu o fac apropierea și depărtarea în spațiu, ci accesibilul și inaccesibilul, cunoscutul și necunoscutul. De fapt, într-un anume sens, soțiile aparțin și ele lumii închisorii, fiind "dușmancele poporului", excluse din societate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de a fi formată variat (prin diferite moduri, experiențe în timp, prin conținuturi și în mod individualizat), • transformarea ei în timp, după felul în care a fost exersată (în ce contexte, situații, cuplarea cu altele), • nu poate fi evaluată precis, măsurabilă exact, ci apreciată prin raportare la etapă, context. Deci nu este o mare diferență între capacități și competențe, fiind aici raportul între potență și afirmare efectivă, capacitatea precedând competența, sunt abordate complementar, ambele fiind purtătoare de sens. Apoi este corectarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe cel construit prioritar pe conținut informațional, conform paradigmei anterioare clasice a pregătirii pentru cultura generală. Sau apoi îl reconsideră și pe cel axat pe obiective (operaționale: cognitive, afective, psihomotorii), în sensul învățării behavioriste, finalizate prin achiziții direct observabile și măsurabile (cunoștințe, abilități). În prim plan acum, este cerut cel orientat către perspectiva integrării postșcolare socio-profesionale, către formarea prioritară a competențelor, ca scopuri sau obiective fundamentale și specifice, realizabile disciplinar sau transversal. Reorientarea este determinată complex de evoluția cunoștințelor legate de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
curriculumului bazat pe conținutul informațional, un curriculum prescriptiv, standardizat, valorificând prioritar modele de învățare exactă. ► La acesta s-a adăugat apoi și modelul construit pe concepția behavioristă, bazat pe obiective operaționale (cognitive, afective, psihomotrice) ca referențiale, finalizate în comportamente observabile, măsurabile, riguros controlabile. Curriculumul raportat astfel prioritar la obiectivele educaționale concrete insistă pe condițiile de aplicare și realizare a lor (ca prescripții în învățare), dar nu și pe cele de utilizare efectivă a eficienței lor în situații ale vieții reale. Doar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de modele sau intuiția didactică sunt predominante. Dacă însă are o abordare de tip behaviorist, el va recurge la a propune un scenariu riguros, pe obiective operaționale, strict determinat, detaliat, secvențial, cu termene și acțiuni precise, cu rezultate observabile și măsurabile standard, aceleași pentru toți educații implicați și interpretate teoretic, atunci va aplica modelarea specifică designului instrucțional, mult dezvoltată prin corelare cu programarea softurilor din tehnologia inteligenței artificiale. Dar dacă va aborda o manieră constructivistă, bazată pe interactivitatea cu educații, flexibilă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
argumente se referă la instruirea centrată pe activitatea educatorului (de predare, de dirijare a învățării), în care ceea ce concepe se referă prioritar la acțiunile sale în fața diferitelor obiective operaționale, sarcini date, aplicații stricte, referențiale de evaluare a rezultatelor observabile și măsurabile. Iar nu se referă prioritar la acțiunile de învățare activă a educaților, ceea ce va duce la schimbarea chiar și a acestei paradigme, care încă este regăsibilă în concepția și practica educatorilor, chiar și în numeroase materiale metodice, în construcția unor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pp. 29-31). Dar pentru că, în paradigma behavioristă, se pune în centru măsurarea (conform unor reguli, criterii, atribuții, niveluri) și apoi aprecierea calitativă, obiectivele urmărite se traduc în indicatori observabili care reflectă respectarea și raportarea la norme, la sisteme de valori-referențiale măsurabile. În evaluarea actuală (potrivit paradigmei constructiviste), schimbarea de priorități urmărite, de metodologie nu a determinat dispariția măsurării, ci a integrat-o în apreciere-evaluare (Scallon, 2004, p. 2), împreună cu reflecții psihopedagogice asupra proceselor, cu ideea de continuitate în evaluarea diferitelor acțiuni
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
context social, cultural, studiul poziției diferiților actori, al diferențelor între indivizi și grupuri în context, evaluarea excelenței, aspectele formale ale evaluării. Paradigma Caracteristici generatoare de modele Evaluarea centrată pe obiective Este concepută pe obiective fixate în termeni de comportament observabil, măsurabil, dar și a performanțelor, prescrise în programe, a nivelului lor de atingere de către fiecare educat, pentru certificare sau corectare globală, cu stabilirea unor instrumente riguroase de măsurare, cu precizarea clară a rezultatelor așteptate și a criteriilor de formulare a unei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
temă: necesitate, obiective, conținut, procese, metodologie, instrumente, criterii, principii, management, perspective. La fel, ambele aparținând evaluării calitative ridică problema relației cu cea cantitativă, a relației subiectivitate-obiectivitate în apreciere. Situația poate fi depășită dacă nu sunt avute în vedere doar rezultatele măsurabile (cunoștințele), ci mai ales procesele, experiențele de învățare, procedurile, contextul, situațiile, soluțiile alternative folosite care conduc la construcția capacităților, competențelor, atitudinilor. Dacă este în timpul construirii formării, atunci evaluarea este una formativă, pe baza intervențiilor de reglare, prin raportare la particularități
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practice, în ce modalitate de relaționare cu celelalte tipuri de evaluare folosite anterior în procesul învățării (diagnostică, formativă, metacognitivă sau chiar sumativă pe criterii parțiale sau certificativă). ► Problema standardelor aparține operativ fazei finale a evaluării clasice certificative, în aprecierea precisă, măsurabilă a nivelului realizărilor, după ce s-a făcut raportarea la criterii, indicatori, referențiale, ca o sinteză a multiplelor judecăți făcute prin interpretarea atingerii acestora. Doar că aceasta poate fi făcută cantitativ (prin măsurare) sau calitativ (prin judecăți de valoare), cu precizări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dar cu metode quasi-experimentale, calitative), • care mod de acțiune este mai eficace (evaluarea este relativă, în funcție de obiective, context, criterii tot calitative), • care acțiune poate fi cea mai eficace (apare aici rolul valorilor pedagogice relevante, ale varietății contextelor, decât indicatori strict măsurabili), • care este sensul a ceea ce se petrece în faptul educativ practic (apar aici rolurile elementelor normative pedagogice, al explicării și înțelegerii acestuia), care să fie relațiile între rolurile cercetătorilor și ale practicienilor în educație. Dar rămâne deschisă ipoteza: trecând de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
normele social morale, și de aceea prezintă o nevoie de sprijin mult mai mare decât ceilalți elevi, Întrucât acești copii sunt ființe cu posibilități de adaptare mult mai reduse. Prin termenul de comportament se desemnează o acțiune, o activitate externă, măsurabilă și observabilă, care are impact direct asupra mediului fizic sau social. În această categorie intră majoritatea activităților pe care le facem În decursul unei zile, care au o anumită frecvență, durată, intensitate sau alte dimensiuni măsurabile. Cu ce mijloace Își
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
acțiune, o activitate externă, măsurabilă și observabilă, care are impact direct asupra mediului fizic sau social. În această categorie intră majoritatea activităților pe care le facem În decursul unei zile, care au o anumită frecvență, durată, intensitate sau alte dimensiuni măsurabile. Cu ce mijloace Își satisface individul propriile nevoi, reacționând la mediu și adaptându-se la el? Fiecare ființă posedă instinctul, o tehnică fără de care nu ar putea nici să traiască, nici să se apere și nici să se reproducă. Instinctul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
fapt fără a îi examina sensul și gradul de adevăr). Ne place să verificăm ceea ce vedem și ce ni se spune. Trecem de la o lume a aproximărilor la un univers al precizei. Spiritul nostru pozitivist, interesul nostru pentru cifre, pentru măsurabil, pentru cantități rezultă din precizia științelor în viața cotidiană. 2. Ideea de progres. Progresele științei sunt la baza ei. Înainte, umanitatea a elaborat doar două viziuni asupra istoriei: una ciclică (timpul are perioade de creștere, apogeu și declin; este o
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
realității sociale, pe care este construit în continuare modelul identității socioculturale, are în vedere existența a trei posibile planuri inter-relate16: un plan (N1) al latențelor difuze (vezi Bădescu, 2002; 2005), un plan (N3) al actualizărilor 17 (prin care înțelegem universul măsurabil al producerii și reproducerii nivelului latențelor în și prin reprezentări, atitudini, comportamente) și un plan (N2) intermediar, al potențialităților 18 (prin care înțelegem universul formării trăirilor, cognițiilor și acțiunii în cadrul proceselor de negociere contextuală intern-extern)19. Figura 6. Realitate socială
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
întrebări închise: 47 de organizații DGASPC la nivelul României, 47 de persoane relevante ale instituției; 2. Procedura: colectarea datelor pe bază de chestionar cu întrebări închise. 3. Operaționalizarea conceptelor Măsurare Gradul de implicare al Bisericii în activitatea DGASPC Trei factori măsurabili 1. Prezența formală a preoților în DGASPC 2. Prezența unor spații destinate actului de cult al Bisericii în cadrul DGASPC 3. Caracterul partenerial propriu raporturilor Biserică-DGASPC 4. Obiectiv general: Og. Examinarea sistematică a implicării formale a Bisericii în cadrul instituțiilor publice de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
orientare religioasă intrinsecă și (0.63) pentru scala globală. 3. Operaționalizarea conceptelor: Măsurare Gradul de realizare al relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional la asistenții sociali, angajații proprii unei direcții județene de profil din România. Trei factori măsurabili 1. Religiozitatea este operaționalizată prin intermediul orientării religioase 2. Tiparele relaționale implicite sunt operaționalizate prin intermediul suportului social perceput, în articulate în trei registre relevante (familie, prieteni, persoane relevante) 3. Angajamentul instituțional specific este operaționalizat prin intermediul implicării comunitare non-formale 4. Obiectiv general
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
istoria științelor etc. Trebuie așadar, în acest caz, să schimbăm perspectiva și să considerăm că orice istorie, de oricare fel ar fi ea, economică sau socială, demografică sau politică, este culturală, si asta în măsura în care toate gesturile, toate comportamentele, toate fenomenele măsurabile în mod obiectiv sunt întotdeauna rezultatul semnificațiilor pe care indivizii le atribuie lucrurilor, cuvintelor și acțiunilor? În această perspectivă, în mod fundamental antropologica, riscul este acela al unei definiții imperialiste a categoriei care, dacă o identificăm cu istoria însăși, duce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
organism viu (să-l numim cod bară spațial individual) și vom avea posibilitatea, chiar reală în cazul unei dereglări (info)energetice (boală) prin deficit/exces, atunci intervenind printr-o atitudine terapeutică țintită, ce impune valoarea de oscilație inițială (măsurată și măsurabilă în acest fel) aceluiași ghid de undă cilindric propriu fiecărui organism viu, care în orice moment poate fi dereglat printr-un proces (info)energetic intern/extern de deficit/exces, dar readus astfel la valorile inițiale sau foarte aproape de acestea, încăt
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]