49,647 matches
-
dau în spectacol? Ce cîștigă dacă apar într-un grup de analfabete notorii? Visează ele că-și vor găsi un admirator care va aprecia aspectul fizic? Nu înțeleg multe la tînăra generație, mi se pare uneori că reperele mele de măsurare, de cîntărire, nu mai corespund noilor valori. Dar, fir-ar ale naibii de valori, ce se apreciază în mod special în zilele noastre? Știu, banii au o greutate imensă în aprecierea calităților. Poate că pe bună dreptate. Dar pe cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
demografice recente: tendințe și comportamente / 7 Tendințele demografice în Lume, în Europa și în Franța / 8 Comportamente demografice, istorie și conjunctură / 30 Partea întâi Noile provocări demo-economice / 39 Capitolul I Structuri pe vârste și dependență demografică / 41 Îmbătrânirea populației: caracterizare, măsurare și relativizare / 41 Fenomenele demo-economice de dependență / 56 Capitolul II Demografie și îmbătrânire în Uniunea Europeană / 71 Portretul demografic al Europei / 71 Principalele provocări de acceptat / 84 Capitolul III Demografia locului de muncă / 99 O abordare exprimată în stocuri / 100 O
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ales pentru cei activi. Această noțiune de sarcină demografică (ce se va extinde la sarcină demo-economică în capitolul ulterior) se cere precizată și oarecum aprofundată în termeni retrospectivi, ca și în termeni prospectivi (Partea a II a). Îmbătrânirea populației: caracterizare, măsurare și relativizare În domeniul demografiei, conceptul de "îmbătrânire" are, după cum am văzut (supra, capitolul introductiv), o natură dualistă, datorată faptului că se poate petrece "de jos" (scăderea substanțială și durabilă a fertilității și a natalității diminuând progresiv importanța relativă a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a duratei de viață individuale și accesul crescând al unor generații numeroase la vârsta a treia). Această dualitate de cauze, putându-se combina în proporții variabile, conduce în mod natural, în funcție de cazurile studiate, la opinii diferențiate și nuanțate. Pe lângă asta, măsurarea fenomenului poate fi realizată în modalități diferite, ceea ce, uneori, conduce la concluzii mai mult sau mai puțin precise. Pe de altă parte, însuși conceptul de îmbătrânire poate face (și face în prezent) obiectul unei importante relativizări, care ține atât de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Pe de altă parte, însuși conceptul de îmbătrânire poate face (și face în prezent) obiectul unei importante relativizări, care ține atât de motive conjuncturale, cât și de evoluțiile de lungă durată. Toate acestea merită atenție, reflecție și analiză. Natura și măsurarea îmbătrânirii "E preferabil să ai o populație tânără în fața unor figuri îmbătrânite decât invers. Tinerețea oamenilor își poate schimba natura, dar reciproca este în afara discuției" (Sauvy, 1963, tomul 1, p. 49). Această remarcă a marelui demograf francez este deosebit de penetrantă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
timp, asupra mortalității infantile și juvenile; proporția persoanelor de 60 de ani și peste se găsește, dimpotrivă, multiplicată de 2,25 de ori, trecând de la 7,3 % (1775) la 16,4 % (2005), ceea ce oferă, asupra lungii perioade analizate, o bună măsurare a efectelor îmbătrânirii prin partea superioară; în sfârșit, proporția adulților (20-59 de ani) a progresat cu 20 % în 230 de ani, trecând de la 49 la 59 %, efect notabil și notoriu al victoriilor asupra mortalității la toate vârstele. Observăm, prin acest
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și economie a fost de nenumărate ori abordată, în special în termeni de dinamism economic, de creștere, de dezvoltare. Strălucitul articol publicat, acum aproximativ treizeci și cinci de ani, de Alfred Sauvy despre "Sarcinile economice și avantajele creșterii populației"2, permite o măsurare justă a complexității acestei problematici, pune de asemenea baze conceptuale solide și deschide perspective seducătoare. Totuși, sprijinindu-se pe niște ipoteze pertinente în acea vreme (populații "stabile", adică structuri pe vârstă constante, progresând în mod cu totul endogen și după
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
creșterii pe termen lung a nivelului de trai (cf. chenar, infra). Acest exercițiu de descompunere pentru a compara creșterea economică a diferitelor țări trebuie exploatat cu prudență, din cauza rezervelor în folosirea datelor în Paritate a puterii de cumpărare (PPA) și măsurarea dificilă a orelor de lucru, dar și din cauza separării unor elemente care pot interacționa. Legătura de cauzalitate cea mai evidentă este cea privind rata ocupării și productivitatea muncii. Franța, de exemplu, se caracterizează printr-o slabă rată de ocupare în raport cu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ci pentru că ele nu se adresează decât familiilor ce sunt impozabile și care au deci resurse superioare mediei resurselor menajurilor. Politica familială și echitate orizontală. Dezbatere asupra costului întreținerii copilului O altă manieră de a concepe politicile familiale constă în măsurarea costului întreținerii unui copil și în fixarea transferurilor astfel încât părinții să nu înregistreze o reducere a nivelului lor de trai la apariția copiilor. Nu mai suntem într-o logică a echității verticale, ci într-o logică a echității orizontale. Compensarea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
este deseori descrisă ca o problemă socială (diminuarea veniturilor, creșterea cheltuielilor de sănătate). Îmbătrânirea individuală este asimilată îmbătrânirii populației și accentul este pus pe imaginea deficitară a îmbătrânirii individuale reducând-o la un simplu element biologic. În 1928, Sauvy propune măsurarea îmbătrânirii populației calculând procentajul persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste. Dar criteriul acesta are defectul de a fi statistic și de a omite deci factorii societali și vârsta veritabilă a persoanelor. Nu există oare decalaje între pragurile
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
creșterea cheltuielilor de sănătate (Bac, 2004). Estimarea efectului mecanic al îmbătrânirii populației asupra cheltuielilor de sănătate trebuie considerată cu prudență. Previziunile variază de la un organism la altul, căci ipotezele avute în vedere sunt diferite. De exemplu, există două dificultăți pentru măsurarea morbidității. Mai întâi, a defini o boală și a determina în ce moment se declară și în ce moment se termină este un exercițiu complex. Apoi, cunoașterea morbidității efective (ansamblu de maladii afectând persoanele) este imposibilă. Nu se poate ține
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
studiu CREDES pe o perioadă de 25 de ani (1970-1996) evaluează starea de sănătate a persoanelor în vârstă (65 de ani și peste) examinând evoluția bolilor însemnate, cea a neputincioșilor și cea a doi indicatori sintetici de morbiditate (Sermet, 1998). Măsurarea morbidității este foarte dificilă. Să definești o maladie și să-i determini debutul și vindecarea pune, așa cum am văzut mai înainte, probleme. Mai mult, este imposibil să cunoști morbiditatea reală, adică ansamblul maladiilor de care suferă un individ. Singurul mijloc
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
este foarte dificilă. Să definești o maladie și să-i determini debutul și vindecarea pune, așa cum am văzut mai înainte, probleme. Mai mult, este imposibil să cunoști morbiditatea reală, adică ansamblul maladiilor de care suferă un individ. Singurul mijloc de "măsurare" a morbidității este să te bazezi pe declarațiile indivizilor sau pe bolile diagnosticate. Dar o informare medicală mai mare, progresele ce favorizează o depistare mai bună, creșterea numărului de medici sau îmbunătățirea colectării de date sunt elemente ce pot face
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
politică de reducere a inegalităților, ale cărei implicații sunt mai mult sau mai puțin directe asupra grupurilor de vârstă (schimburi informale între tineri și vârstnici, lanțuri de solidaritate între generații și emergența unei compatibilități între generații al cărei obiect este măsurarea consecințelor, în termeni bugetari, asupra viitoarelor generații, a deciziilor luate de generația prezentă). Acest ultim demers va încheia capitolul. Consum și economisire: agregate care variază odată cu vârsta Concepția teoretică de referință, "teoria ciclului de viață", a fost prezentată inițial în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
O persoană născută înainte de civilizația amuzamentelor și a transportului nu are aceleași reflexe față de călătorii ca o persoană scăldată într-o cultură mai propice relațiilor internaționale. Proporția de persoane care au mers deja cu avionul este un indicator pertinent pentru măsurarea acestui efect. Tabelul 24. Evoluția părții serviciilor în cererea și consumul finale (prețuri curente) Țări Ani Partea serviciilor în cererea finală, cu prețurile curente Partea serviciilor în consumul final, cu prețurile curente Statele Unite 1972 55,2 66,1 1977 55
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ce avea o poziție centrală în Biblia ebraică. Prin asta nu înțelege acel "Îmbrățișați-vă, mulțimi! Acest sărut să ajungă în lumea întreagă" din Odă bucuriei de Schiller și Beethoven, ci mai curând iubirea pentru "aproapele". Iar ca indice de măsurare a acestei iubirii îl stabilește pe cel adresat fiecăruia: "Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți". A veghea și a rămâne deschis și pregătit pentru semenul meu care are nevoie de mine în acest moment. Pentru Isus acesta este
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
că, în România nu s-au înregistrat cazuri de desfacere a adopției ar fi următoarele: se adoptă puțini copii, în general de vârstă mică, sănătoși, care aparțin etniei majoritare. Dacă stabilitatea adopției, respectiv indicatorii negativi (desfacere/intrerupere) sunt unități de măsurare obiectivă a reușitei în cazul adopției o serie de studii se centrează asupra unor indicatori subiectivi, precum: evaluarea impactului adopției asupra familiei 78, rezultatele în termenii dezvoltării copilului 79, calitatea relației părinte-copil80, satisfacția maritală și bunăstarea individuală a mamei după
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
caracteristici ale copilului, familiei sau serviciilor sociale și efectele adopției la cea de-a doua administrare, respectiv suma schimbărilor intervente între cele două administrări efectele adopției au fost măsurate prin: 1. impactul adopției asupra familiei; 2. scorul la scala de măsurare a relațiilor părinte-copil; 3. Scorul problemelor înregistrate pe CBCL 344 familii din Oklahoma, Illionois și Iowa care au adoptat copii cu media de vârstă de 8,7 ani; 27% dintre copiii prezentau dizabilități instrumente standardizate: Family Adaptability and Cohesion Scales
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa satisfacției personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de măsurare a factorilor tari ai familiei, Testul Locke-Wallac de măsurare a adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului. interviul luat unuia dintre părinți Egbert și Lamont, 2004 Identificarea factorilor care contribuie la pregătirea părinților să adopte un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lipsa satisfacției personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de măsurare a factorilor tari ai familiei, Testul Locke-Wallac de măsurare a adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului. interviul luat unuia dintre părinți Egbert și Lamont, 2004 Identificarea factorilor care contribuie la pregătirea părinților să adopte un copil eșantion format din 368 părinți adoptatori (peste 90
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de măsurare a factorilor tari ai familiei, Testul Locke-Wallac de măsurare a adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului. interviul luat unuia dintre părinți Egbert și Lamont, 2004 Identificarea factorilor care contribuie la pregătirea părinților să adopte un copil eșantion format din 368 părinți adoptatori (peste 90% dintre respondenți au fost mame). Media de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de familii ultima etapă a studiului a avut un eșantion format din 83 copii ajunși adulți 98 la număr studiu longitudinal derulat în patru etape: interviul cu părinții adoptatori și copiii adoptați și biologici testul Kenneth Clark "păpușa" scale de măsurare a stimei de sine Etapa I: demonstrează lipsa confuziei în dezvoltarea identității și prezența unui sentiment bine conturat, de apartenență la propria rasă copiii prezintă preocuparea pentru diferite rase și respect pentru caracteristicile fizice indiferent de diferențe Etapa II: s-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
împlini 6 luni, 19 adoptați după vârsta de 6 luni vârsta copiilor in momentul studiului: 3 5 ani Child Behavior Checklist Scala de Inteligență Stanford-Binet Scalele Bayley pentru dezvoltarea nou-născutului Scalele Merrill Palmer Scalele de Performanță Leiter; Scalele Vineland de măsurare a comportamentului adaptativ; o grilă de observație semistructurată pentru observarea atașamentului mamă adoptivă-copil adoptat s-a constatat dezvoltarea unui model normal de atașament față de mama adoptivă. În mod neobișnuit pentru această categorie de copii, autorii au identificat lipsa completă a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârsta de 6 ani. Grupul de control: 52 copii nascuți și adoptați în UK, plasați înainte de a împlini vârsta de 6 luni. Au fost studiați la 4, respectiv 6 ani. Scalelor de Abilități McCarthy Scalele de Dezvoltare Denver Scale pentru măsurarea problemelor de comportament la copiii preșcolari (Elander și Rutter, 1996) Indexul deprivării nutriționale pentru copii cu vârstă cuprinsă între 4 și 6 ani metoda observației metoda interviului s-a înregistrat o rată ridicată de modele de atașament atipice (mai degrabă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
file/ Statistica/ Buletin%20statistic/2010/2010%20copil.pdf ***Oficiul Român pentru Adopții, Adopția în România: Principii, legislație, proceduri, 2006, citat în 03 mai 2007, disponibil pe internet la adresa http://www.adopțiiromania.ro. ***Oficiul Român pentru Adopții, Prelucrarea datelor Chestionar de măsurare a satisfacției beneficiarilor serviciilor din domeniul adopției, 2007, citat în 13 ianuarie 2008, disponibil pe internet la adresa http.//www.adoptiiromania.ro/documente interes.aspx. ***Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26 din 9 iunie 1997 privind protecția copilului aflat in dificultate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]