826 matches
-
vast Încât părea să posede propriul lui sistem climatic, pentru că vârfurile, uscate și despicate, trosneau de electricitate statică, În timp ce mai spre interior, aproape de pielea capului, atmosfera devenea caldă și umedă, ca Într-o pădure tropicală. Părul Desdemonei era lung și mătăsos, dar eu moștenisem soiul mai țepos al lui Jimmy Zizmo. Pomada nu reușea niciodată să-l supună. Primele doamne n-aveau să-l cumpere niciodată. Era un păr care ar fi putut-o transforma pe Meduza În stană de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
S-ar putea să fie în pericol! CAPITOLUL IX Prinde aproape temător între palme obrazul delicat, atinge în treacăt fruntea bombată, ca de copil. Se apleacă cu respirația întretăiată și își trece buzele fierbinți peste sprâncenele arcuite. Linge apoi pielea mătăsoasă. Simte sub degetele tremurânde con turul fin al pomeților. Nu e nevoie s-o vezi, chiar și ascunsă de umbrele nopții, chiar orb de-ai fi, tot îți dai seama cât este de frumoasă. Și toată această frumusețe este a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
spusese că am fost ca o mamă pentru ea. Și iat-o acum, la Înmormântarea mea, lăudându-mi calitățile: — Banii rezultați din vânzarea proprietăților lui Bibi Chen - aici a făcut o pauză ca să-și dea pe spate părul greu și mătăsos ca al unui cal de curse-, adică din vânzarea clădirii de apartamente de lux formată din trei corpuri și a superbului apartament cu vedere la Golden Gate de pe Leavenworth, plus a magazinului său, legendarul The Immortals și a extrem de celebrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
era Harry convins În adâncul sufletului. Un amant mai bun, cum era el, Își dădea seama imediat. Femeile cu dotări naturale reacționau Înfiorându-se intens atunci când sfârcurile le erau mângâiate cu o pană, o bucată de mătase sau o limbă mătăsoasă. Reacțiile femeilor cu implanturi veneau o secundă sau două mai târziu, iar uneori, spre groaza lui Harry, mai ales dacă femeile Își țineau ochii Închiși și deci nu știau când să se prefacă, reacțiile lipseau cu desăvârșire. Când i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ar fi egal! - R, r... - Cel mult, m-ar indispune să capăt din afacerea asta vreo boală. - R... - Când te gândești că i-ai mângâiat burticica plinuță, de om carese pregătește să îmbătrînească cu voioșie... Deasupra și dedesubtul ei, perișor mătăsos, creț! Și tot mecanismul în funcțiune! -R!... I-am dat o palmă. După o liniște lungă, Ioana rostește răspicat: - Așa ceva nu se uită niciodată! Nici eu nu voi uita niciodată gestul meu. Îmi va fi scârbă de el, orice s-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
rar de cele vreo sută de ornice câte a socotit el în Bălțătești. Haim Duvid e un gânditor. Poate filozoful târgului său. (Fiecare târg din Moldova are un filozof evreu.) Îl arată și înfățișarea: mic, slab, palid, cu barba neagră mătăsoasă, chel până la jumătatea capului, cu fruntea înaltă, acoperită de o piele galbenă subțire, brăzdată de încrețituri fine. De altfel, toți ceasornicarii sunt mai mult sau mai puțin filozofi. (Își aleg meseria din cauza firii lor? Ori devin filozofi din cauza meseriei?) Ceasornicul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ce Întreprinde, ochii ei frumoși lăcrimară cuprinsă fiind de o fermecătoare duioșie, Îi cuprinse mâinile mângăindu-și fața cu ele, sărutându-i-le. Îi șopti. „Te iubesc...!” Mișcat de magicul cuvânt, Tony Pavone o sărută pe vârful nasului, dezmierdându-i părul mătăsos. „Atunci când sufletul meu rătăcea În singurătate, În deznădejde, pierdut În imensitatea timpului, ai apărut tu fată dragă, calăuzindu-mi mersul către ziua de mâine.La rândul meu te iubesc, neânchipuit de mult...!!” Atena fu de părere: „Sunt destul de Îngijorată de sănătatea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să prindă autobuzul Între 86th Street și Second Avenue, avea să fie nevoit să ia un taxi. West End-ul era foarte posomorât. Prefera chiar și Broadway-ul cel fumegând, oftând, Îngrămădit cu neghiobi, tremurând, Împuțit. Cu smocurile de deasupra ochelarilor mătăsoase, sure, Încâlcite, ridicându-se pe când el Înfrunta fenomenul. Nu avea rost să fii observatorul sensibil, turistul (exista oare vreun ținut destul de stabil pentru a face un tur prin el?), rătăcitorul filosofic pe Broadway, inspectând fenomenul. Fenomenul Într-un fel Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Penn Central. Răbdare, așteptare, acum erau necesare - lucruri pentru care domnul Sammler nu avea nici un talent. Dar studiase, se pregătise. Începea cu calmul exterior. Așa că se așeză pe pernă, uitându-se la canapea și la lâna scumpă de un verde mătăsos din care era făcută cerga lui Elya, cu care se Învelise. Dimineața era și ea Încântătoare. Soarele pătrunse În cameră pe când sorbea din cafeaua adusă de Shula. Măsuțele de sticlă cu picioare și suporți semicirculari din alamă răsfrângeau pete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
care te-a făcut să te simți bărbat femeia ta în toate felurile te recunosc după faptele mele acel trecător stăteam pe buza fântânii mă gândeam de ce se supără oamenii între ei soarele cocea grâul se apropia cu un aer mătăsos pe piept pe frunte cerul lăfăit în ochi siiiimplu ca un om oarecare cine ar fi crezut că îi e sete mă uitam aiurea după fluturi mai să-l refuz dacă nu ar fi avut smerenia de împătimit mâinile îmi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
încă, mireasă. Șoseaua era lungă, se pierdea într-un soare orbitor, departe, în altă lume, totul avea culoarea ireală a unei supraexistențe în care ai trăit cândva sau ai vrea să trăiești. Voalul atingea suprafața câmpiei, era o iarbă verde-aprins, mătăsoasă, lucitoare, cum a fost iarba grădinii edenice. „E noaptea cea mai scurtă a anului, vorbi, și dacă n-ai avut răgaz pentru mine în timpul zilei, ți-am venit în somn. Nu-i nimic că mă visezi. Cum ai putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
mai prietenești relații între cele două regate. Așa cum îmi promisese în urmă cu cinci ani, cu prilejul periplului său în Orient, unchiul mă invitase să-l însoțesc; îi vorbisem deja despre acest lucru tatei care, din considerație pentru barba mea mătăsoasă, nu mai avea acum de gând să se opună. Caravana pornise la drum în primele zile răcoroase ale toamnei, cu două sute de animale care duceau în spate oameni, merinde și daruri. Eram însoțiți de gărzi călărind pe cămile, care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
atentă. Pielea albicioasă arăta foarte palidă, izbind ochiul spectatorului, de parcă fata ar fi fost atacată de vreo erupție sau alergie. Avea niște sâni mari, jalnici, încrețiți chiar în mijloc, în timp ce un pliu de carne înconjura befelia înaltă a pantalonilor bleumarin, mătăsoși ca șortul unui sportiv. Da, partea de sus a sânilor avea mici creneluri, încă și mai albe ca restul pielii. Asemenea urme la douăzeci de ani sau la nouăsprezece: ceva nu era în regulă. Ființa își trăda oboseala și nesiguranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
s-a întors în pat. Nici nu se punea problema să mă duc după ea. Știi, interiorul coapsei fetei ăsteia e deosebit de neted. Pielea e a dracului de excitată acolo: are luciul unui șarpe. Când te uiți, descoperi cute complice, mătăsoase, în tendoanele de lângă crăpătură. Nu dai în fiecare zi peste fete cu asemenea coapse pe dinăuntrul lor. Selina arată ca o fată din revistele pentru bărbați. Probabil că e o fată din revistele pentru bărbați: astăzi sunt atât de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
prins. Am plecat de la Bibliotecă buimăcit, dezorientat. Am rătăcit pe străzile din jurul Cișmigiului, m-am lăsat jucat de această lumină a dimineții nefirești de blânde pentru un miez de iarnă, fără zăpadă. Am privit vârfurile plopilor aureolați de un aur mătăsos. Am mers fără gând până am ajuns aici, la „Colombo“. Cafeneaua de demult e acum o mizeră cofetărie. Nu mă interesează asta, nici nu observ. Vreau doar să scriu și mi-i indiferent la ce-i în jur. N-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
să se acopere de urât, de tristețe, de deznădejde. Și mai ales să nu-i împovărez, să nu-i oropsesc pe alții cu necazurile și disperarea mea. Aici, la masa din Bibliotecă, răzbate o lumină gălbuie. O dimineață de aur mătăsos, voaluri de lumină răzată, îmbrățișând un ceva tainic aflat în aer, în preajmă. Parcă văd cum aerul se împreună cu lumina, răsfățul unor molatece și voluptuoase răstopiri, răzvârliri și rostogoliri. Au trupuri aerul, lumina, se joacă printre noi și, simt aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
obiceiul să prindă fără frică toate vietățile ce-i ieșeau în cale și să le studieze cu interes. Cea mică, Angelina, doar de trei anișori, așezată pe iarbă, mângâia cu mânuțele ei mici și gingașe firele de iarbă crude și mătăsoase. Era o mogâldeață de om! Părul, de culoarea grâului copt scăldat în razele de soare, ochii jucăuși și curioși, verzi ca nemărginita câmpie, obrajii albi ca spuma laptelui, dau chipului ei aura unui înger. Micuță și bondoacă, se ridică și
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
iau rămas-bun atât de la viața de fraieră, cât și de la economii. Nu erau tocmai haine couture, dar eram foarte Încântată de noua mea imagine: jeanși Paige care costau mai mult decât toate facturile mele lunare la un loc; un maiou mătăsos, cu margini dantelate, de un verde intens; o jachetă de tweed strâmtă care nu se potrivea cu nimic, dar pe care vânzătorul, Jean-Luc, o declarase: „trăsnet“; și poșeta Chanel clasică pe care mi-o cumpărase Will când Împlinisem douăzeci și unu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Întoarcă la pipa lui cu apă. Mda, ai dreptate, rânji iar Sammy la mine. Chiar mi s-a părut jignit. Îmi Înfășură eșarfa la gât și-mi strânse părul ca să-l ridice, apoi Îl lăsă să cadă peste materialul moale, mătăsos. —Nu trebuia să faci asta! Dar mă bucur așa de mult că ai făcut-o, m-am gândit. —Știu. Așa am vrut, ca să-mi cer scuze că am dat buzna În excursia ta. Chiar n-am știut că o să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și ea picioarele fine ale roibilor, încheieturile delicate care nu se flinseseră, când comanda bruscă îi oprise, și forța aceea imensă în acele fusuri fragile, care cutremurase atât de zgomotos pavajul inert. Vinele se întindeau încă dureros parcă subt pielea mătăsoasă cu păr bronzat. Hallipa urcase scara cu capul întors spre dog-cart-ul pe care, stângaci și încet, băiatul cerca să-1 urnească. Mini făcu observația detectivă că acel băietan nu atârna altădată la spatele dog-cart-ului. Era probabil că azi Hallipa poposise îndelung
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
o privi surîzînd: - E schița, desăvârșit lucrată în taina sepiei calde, a unui trup desemnat din față, de profil, din vreo 6 puncte ale privirei, estetic alese și fără o greșeală de armonie și adevăr... O femeie neândoios, după părul mătăsos cu toate că scurt până la umeri, după grația feței și viața bustului mic, după curba întreruptă a coapsei delicate și mlădierea pulpei subțiri. . . - Și după realismul, însemnat cu măiestrie pe acel incomplet parcurs, al unor amănunte tot atât de deslușite cât de pur e
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
a nu înțelege, implicată într-un "flirt" îndrăcit cu Viso, caricaturistul, subt pretext că îi făcuse o "figurină de pretutindeni" foarte reușită. Pentru a se însenina, cum era lozinca, căută un obiect senin. Pantoful îi întîlni un reazăm moale și mătăsos. Un dog mare, culcat aproape de ea. Concentra asupra lui toată voința ei simpatică. Avură astfel o prietenie fără vorbă, ca și fără idei, foarte odihnitoare. In principiu Mini îi declarase de-a dreptul că îi plac mai mult câinii ca
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Era, în fine, o pânză mare pe care Mini o avea dragă. O femeie cu rochie de satin albă și cu o pană fabuloasă la pălăria neagră, având alături o ciută strânsă grațios și sperios în faldurile adinei ale fustei mătăsoase. ... Și mai erau azi, într-un colț, un domn și o doamnă drept orice vizitatori. . . O pereche după toate aparențele. . . și când Mini se uită mai bine. . . o pereche deloc banală: Doru Hallipa și doamna Eliza. Cu fața spre unul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
scăpat, o simplă tăietură! Agită cuțitul. Această lamă este cheia, Rukhsana. Deschide calea spre o infinitate de trupuri, o minunată infinitate de sexe. Imediat ce te eliberezi de ceea ce te ține legat, poți dansa, poți zbura! Ca un liliac cu aripile mătăsoase zdrențuite, Khwaja-sara sare pe terasă, făcând felurite plecăciuni spre dealurile și câmpiile la asfințit. — Poate te crezi unic. Poate nu crezi că te poți schimba. Dar vei vedea că ești la fel de inconsistent ca și aerul! Eliberează-te, eliberează-ți trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
a celeilalte. Vântul are puterea să ia pe sus vaci și căruțe și să le azvârle înapoi la pământ. Însă centrul tornadei este liniștit... Se oprește și ochii lui măsoară lungimea părului meu. Minunat păr, doamnă. E de un negru mătăsos, ceea ce promite o sănătate deplină. Aceasta înseamnă speranță în cel mai profund sens. — Ce e cu tornada? — A, tornada... da... centrul liniștit. Este relativ calm. Acesta e locul în care ar trebui să fiți, doamnă. Trebuie să evitați anumite cărări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]