1,394 matches
-
puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri a semănat în niște spații rotunde gaolean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Și la bideu tu robotești... Îi scoți capacul,îl rotești, Dar nu te lași intimidat Până munca n-ai terminat. Apoi de praf ursul ți-l ștergi. În loc nu stai și tot alergi... Ca să faci și alte treburi, Chiar cu mătura să mături. Un mândru și frumos pitic, Tu ești un „super electric”. Numai zâmbet e chipul tău... Înger iubit de Dumnezeu! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: MATTIA CEL HARNIC / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16
MATTIA CEL HARNIC de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381996_a_383325]
-
Acasă > Orizont > Meditație > LIBERTATE, DEMOCRAȚIE, CONSTITUȚIE, ADEVĂR Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Democrația câteodată este o mătură care nu înlătura gunoiul, ci îl adună! @ viorel muha Libertatea este ultima "libertate" care poate fi închisă, dar atunci nu va mai exista Dumnezeu. @ viorel muha Libertatea este cheia cu care pot fi încuiate sau descuiate mințile oamenilor. @ viorel muha
LIBERTATE, DEMOCRATIE, CONSTITUTIE, ADEVAR de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380414_a_381743]
-
Ți-aduce pe platou cafeaua aburindă, înfășurat în mac, covrigul cald Gogoașa cu stafide și glazură ferindu-se s-atingă sticla ta cu malț. Tu o ignori, că ce-i respectul, oare când val-vârtej, ai întâlnit-o-n scară În timp ce mătura și culegea chiștoace fiind grăbit, ai nimerit în bară . Înjuri nervos și printre dinți i-arunci privirea cea fățișă și fugară Când ai putea, măcar să o saluți că nu-i așa mare scofală . Cu un salut s-ar mulțumi și
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
cer... Toate criteriile politrucului proletar însușite de la instructorul bolșevic erau adunate în ura și toate instrumentele torturii bestiale ale călăilor odioși, slugi târâtoare ale proletariatului: foame, frig, frică, anchete, ciripitori, mizerie, boli, interzicerea tratamentului, cătușe, lanțuri, pari, răngi, cozi de mături, vine de bou, morișca, droguri, bătaia la tălpi peste încălțăminte, bocanci cu ținte, pumni în ficat, strivirea oaselor, ruperea dinților, scoaterea ochilor, mutilarea feței, pervertirea simbolurilor sfinte, blasfemii, profanarea memoriei părinților, fraților, prietenilor, dascălilor, statul într-un picior, statul încremenit
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
blocaj socio-politic de la Kiev, Tiraspol la Atena. Europenii se deosebesc în modul de a-și organiza viața social-economică. Protestanții acceptă o piață neagră de 10%, catolicii de 25%, ortodocșii de 50%. Germanii respectă reguli, chiar dacă contrazic aparent logică etc. UE mătura sub preș toate astea și se apără politic corect împotriva acelora care-l văd pe Împărat în pielea goală. Toți trebuie să admire UE. Nu poate fi pusă la îndoială generozitatea față de musulmanii sau africanii idolatri, care trec acum cu
EUROPA FĂRĂ DUMNEZEU de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381558_a_382887]
-
turnul cel mare al palatului. Viscorilă spulberă zăpada pe crestele munților după capre negre. Nămețilă sforăie tolănit în Valea Troienelor Uriașe. Babele moțăie prin cotloane ascunse. Și tu, Cloanță Cotoroanță, te-ai covrigat după sobă în chilia ta, ai pus mătura-n cui și-ți hrănești potaia de Colț Fioros cu ciolane din bucătăria mea. Trai nineacă! Ce să mai alergăm pe vremea asta? Ce credeți voi, blestemaților, că v-am adus aici din Țara Vânturilor Veșnice să-mi mâncați pâinea
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
aruncă-i în ochii și în capul oamenilor și viețuitoarelor întâlnite în cale, smulge acoperișurile caselor, rupe firele de curent electric, răstoarnă toate mașinile de pe șosele, smulge copacii și prinde toate păsările în zbor! Tu, babă Cloanță Cotoroanță, încalecă pe mătură și ia-ți javra de lup! Aleargă prin păduri la Craiul Codrilor, rupe-l cu colții, prinde-l de barbă și aruncă-l în Temnița Troienelor Uriașe! Pune-l pe Colț Fioros să rupă toți copacii, să prindă jivinele pădurii
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PLÂNSUL FRUNZELOR Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă înfioară vântul toamnei reci, când viscolire mătură poteci, de frunze jelind îngălbenite. De ramuri materne rătăcite. Iar soarele se-ascunde după nori, îmbrățișat de-ai Cerului fiori. Noaptea mușcă din dimineți și seri, abis nocturn ducând spre nicăieri. Un dans funebru leagă frunze-n vânt, pe ultimul
PLÂNSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374410_a_375739]
-
-ncântă și-o văd toți! COMETA Vis diafan de aburi, rătăcitor prin roua aștrilor, cu cap de stâncă înspăimântătoare și monștri morți de gheață, plutind armonic la marginea visului lor precum o pană smulsă din aripi de Arhanghel, precum o mătură de raze ruptă din surplusul harfelor cosmice ori farul unui automobil cosmic, raze topindu-se într-o hiperbolă alb-albastră din zborul unor colibri dinamici care-ți feresc aurul evanescent al cozii de viforul tăcut al vântului solar. La urma urmei
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
piept durerea-mi toată scrisă Precum al primăverei vânt duce-n văzduh o filă”(”Ghazel”) Simfonia vântului de iarnă pare să fie, oarecum, inspirată de lecturile din Horațiu și Ovidiu: Când crivățul cu iarna din nord vine în spate/ Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse, late...” (”Când crivățul cu iarna”) Mișcarea vântului e bagheta sub care se ivesc sunetele simfoniei și muzica ce se degajă e muzica sferelor interioare ale poetului. Sub vântul vremurilor ”ne succedem generații și ne credem minunați”, unii
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
Noaptea Sfântului Andrei, când cei vii încearcă să se apere de strigoi prin ungerea ușilor și a ferestrelor cu usturoi. De obicei, credincioșii merg în ziua precedent la cimitir, la mormintele rudelor și execută activități administrative: smulg și aruncă buruienile, mătură și spală, se primenește crucea, se pun flori, candele și lumânări. Simbolurile Luminației Printre simbolurile Zilei Morților se pot enumera lumânările, candele și florile. Dar, simbolul suprem al sărbătorii rămâne însă lumânarea. Cimitirele comunităților se transformă pentru câteva ore în
MORŢII CU MORŢII, VII CU VII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374590_a_375919]
-
cu senzații de greață și dureri de cap, așa din senin. Mama a dat fuga la bunica și a adus-o imediat la noi, să ne descânte de deochi. În timp ce ne descânta într-o cană cu apă, cu băț de mătură și după ce mai întâi și-a înfipt o lingură în brâu ca să avem leac, noi fiindu-i rude, ea ne-a întrebat: -Mimișor! Ionică! -Da bunică! -Ce-ați mâncat maică voi azi? -Am mâncat ciorbă de teci și ouă cu mărar
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
umbrei ce dansa între dulap și perete.) Sera: Un păianjen! În urmă cu trei zile i-am doborât pe toți. Malu: Nu-i pronunța numele. El nu trebuie să știe că i-am observat jocul. Sera: Mă duc după o mătură și-l dobor imediat. Malu: Nu te duci niciunde. Lasă-l să-și desăvârșeasă lucrarea. Sera: Să murdărească pereții cu pânză. Malu: De când am gustat din măr totul este o pânză. Sera (întorcându-se la masă pentru a-și relua
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
nebune până arahnida țese coconul. O pădure de fire la capătul cărora se află o bucățică de măr. Când firul se clatină începe muzica morții. Scena III Personajele: Malu și Sera Sera se reîntoarce în cameră. Aduce cu ea o mătură și un făraș. Îl observă pe Malu în mijlocul camerei studiind câteva bucăți de măr. Sera: Ce ai făcut? Malu (Tresare ca deșteptat din somn.) S-au risipit. Sera: Cine? Malu: Merele. Sera: Din bunăvoința ta s-au risipit. Malu: Au
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
reîntoarce pe canapea.) Malu: M-a trimis în colț ca pe el. Probabil ea e victima pe care trebuie s-o ademenesc și să croiesc în jurul ei lanțuri grele din fir de argint. Sera termină de adunat merele. Adună cu mătura și mărul sfărâmat de Malu și risipit pe podea.) Malu: Ce s-a risipit nu mai poate să fie adunat. Sera se apropie de colțul păianjenului și ridică mătura.) Malu: (Se ridică speriat. Aleargă spre femeie și o prinde de
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
din fir de argint. Sera termină de adunat merele. Adună cu mătura și mărul sfărâmat de Malu și risipit pe podea.) Malu: Ce s-a risipit nu mai poate să fie adunat. Sera se apropie de colțul păianjenului și ridică mătura.) Malu: (Se ridică speriat. Aleargă spre femeie și o prinde de mână.) Ce faci? Sera: Curăț peretele. Pentru ce crezi că am adus mătura? Pentru merele pe care le-ai răspândit în toate părțile după ce am plecat din cameră? Am
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
a risipit nu mai poate să fie adunat. Sera se apropie de colțul păianjenului și ridică mătura.) Malu: (Se ridică speriat. Aleargă spre femeie și o prinde de mână.) Ce faci? Sera: Curăț peretele. Pentru ce crezi că am adus mătura? Pentru merele pe care le-ai răspândit în toate părțile după ce am plecat din cameră? Am adus-o pentru păianjen. Malu: Nu-i spune așa. Mai bine taci. El ne păzește casa. Prinde orice vietate ce ajunge nepoftită aici. Lasă
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
din cameră? Am adus-o pentru păianjen. Malu: Nu-i spune așa. Mai bine taci. El ne păzește casa. Prinde orice vietate ce ajunge nepoftită aici. Lasă mâna femeii în libertate. Aceasta își ridică rapid brațul și ia pe vârful măturii castelul de cleștar din spatele dulapului.) Malu: Ce ai făcut? Ai greșit ca atunci când mi-ai dat să gust fructul oprit. E bine că el a scăpat. Va împleti o altă sită. (Femeia încearcă să prindă păianjenul.) Malu: El nu se
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
a atârnat-o de ușa casei sale Am știut că în țara mea e fost rzzboi Am știut că o să plouă Convoaie lungi de fugari Întorcăndu-se acasă Amintindu-și de zidurile caselor Și de războiul purtat fără noi Bătrâna cu mătura în mână Șterge praful de pe oglindă Și privește spre malurile prăpastiei După care sare pragul sprijinindu-se de coada măturii Ceva trebuie să se întâmple - spune Dacă nu se termină războiul EPUIZARE ÎNFRICOȘATĂ Iată steaua mea Steaua mea bună Nu
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
plouă Convoaie lungi de fugari Întorcăndu-se acasă Amintindu-și de zidurile caselor Și de războiul purtat fără noi Bătrâna cu mătura în mână Șterge praful de pe oglindă Și privește spre malurile prăpastiei După care sare pragul sprijinindu-se de coada măturii Ceva trebuie să se întâmple - spune Dacă nu se termină războiul EPUIZARE ÎNFRICOȘATĂ Iată steaua mea Steaua mea bună Nu i se întâmplă oricui Este la fel ca toate celelalte Doar prin atingere recunoști că este Din carne și sânge
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
lucru cu cămașa curată, călcată, trasând asfaltul ce trebuia decapat în acea zi, pe care noi muncitorii cu târnăcoapele îl decapam, iar el din urma noastră scotea moluzul cu lopata ajutat de un alt muncitor. Apoi în urma lor venea cu mătura pentru a pregăti terenul pentru turnat asfalt, un băiat de douăzeci și patru de ani pe nume Ionel, un tânăr cu un suflet mare, însă bietul băiat nu avea intelectul dezvoltat pe măsura vârstei lui. Aveai impresia ascultându-l că discutai cu
PIERDE VARĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375427_a_376756]
-
o dragoste fierbinte, care poate muta munții din loc, poate seca lacurile și poate deschide porțile cerului. Ei, dar flăcăul nu avea ochi pentru ea. Plecă la treburile lui ca și cum fata nu ar fi fost nimic mai mult decât o mătură uitată după ușă. Mare lucru și acesta, pentru că Măriuța era o mândrețe de fată, cu cosițe arămii groase cât pumnul și ochi verzi, pătrunzători, care îți puteau fura sufletul pe loc dacă erai un flăcău ca oricare altul. Săndruțu însă
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
pământeană. Din această vrajbă, Pământul a fost împărțit în două, iac-așa cum ai tăia o pâine pe mijloc cu cuțitul. Jumătatea de la miazănoapte deveni Împărăția Vrăjitoarelor, iar jumătatea de la miazăzi deveni Împărăția Prințeselor. N-ai fi văzut coadă de mătură vrăjitorească pe partea prințeselor dar nici umbră de prințesă pe partea vrăjitoarelor. Ei și iată că în acele timpuri, în împărăția de la miazănoapte trăia o vrăjitoare tânără pe nume Cora, tare pricepută în licori magice. Am uitat să vă spun
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
de la miazănoapte trăia o vrăjitoare tânără pe nume Cora, tare pricepută în licori magice. Am uitat să vă spun că vrăjitoarele nu se amestecau unele în treburile altora. Unele se pricepeau la vrăjile cu bagheta magică, altele la zburatul pe mături, iar altele, mai puține căci era treabă anevoioasă să cunoști toate plantele, se ocupau cu fiertul licorilor magice. Cora era una dintre vrăjitoarele care stăpâneau puterea plantelor. Cu toate că se născuse într-o familie de vrăjitori și crescuse alături de cele șapte
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]