1,211 matches
-
se vedeau casa și ograda noastră ca-n palmă. Eu țineam aproape de balaur și așteptam să văd cum va slobozi flăcări cu pucioasă pe nări. Îmi era o frică mai mare ca cea cauzată de buhaiul satului, care îi scosese mațele lui Costache Andrei, văcarul. Cel cu geanta se mai oprea la cîte o casă și, cum nu era nimeni, lăsa cîte o hîrtie și pleca ciudos. Cînd a trecut poarta la noi mi s-au tăiat picioarele și tremuram ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mi-a venit de hac. Am strîns rana cum am putut, cu o bucată de cămașă și am alergat 2 km spre casa. Mama m-a luat în focuri, nepăsătoare, mișcîndu-se foarte încet și țipînd: Lasă că nu îți ies mațele, drac împielițat! M-am liniștit vreo 60 de ani, dar acum, poate cu mai multă chibzuință și tehnică, ce zici cititorule, nu ne asociem să mai facem o încercare? Am nevoie de o asociere cu cineva care a fost ajutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zice că lenea e mama a nouă invenții din zece. N-aveam ce face și mă gândeam. Stăteam pe masa de operație în fiecare dimineață. Mă așezam detașat, ca și cum m-aș fi așezat pe o budă să-mi vărs conținutul mațului. Detașat, capul puțin spre stânga. O asistentă îmi trăgea meșa din ureche. Meșa îmbibată, în decursul nopții precedente, de un sânge negru, gros, violent. Asistenta mă așeza, mă fixa pe masă, cum ai așeza pe butuci o mașină care intră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mult mai mare și mai groasă”, care mânca jăratec. “Foamea în mață (scornindu-i-se)”, Hameleonul mănâncă și el, lacom, jăratec (simbolul focului mistuitor al lăcomiei) fără să bănuiască consecințele. Salamandra îl sfătuiește să bea, pentru a stinge “mare arsura mațelor”, ouăle șarpelui numit “ohendră”. însă răul proliferează grotesc în măruntaiele Hameleonului și “embrionați puii ohendrei după a lor fire pântecele îi fărâma și, pentru ca în lumină să iasă, vintrele îi spinteca”. Cantemir nu se sfiește să folosească aici formele consacrate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
Dacă nu ne-ar fi salvat domnul primar cu niște oameni de suflet, eram demult pe lumea cealaltă. Da, doamnă, mâncăm în fiecare zi boabe de porumb coapte pe plită ori fierte în ceaun, încât ni s-au acrit și mațele și inima și sufletul, rumegând ca oile la boabele astea insipide și pietroase de ne-au crăpat și ne-a sărit smalțul dinților de atâta zuruială și zdruncinătură. Făina de porumb ni s-a terminat; de asemenea fasolea, uleiul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
chin, după un calvar îngrozitor, hrăniți la limita subzistenței cu boabele de porumb "dintele calului" coapte pe plită de ne clănțăneau și ni se spărgeau dinții în gură de atâta ronțăială și ni s-au veștejit și s-au subțiat mațele încât era cât pe ce să dăm ortu' popii, toți cei șase copii laolaltă cu mama deodată suntem îmbiați să ne ospătăm regește din cele mai alese bucate ale pământului pe care le-a inventat și le-a dibăcit mintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
avea ce să le dea de mâncare. Moș Danilov suferea pentru noi, pentru cei cinci copii nevinovați cu burțile goale, dar și pentru întreaga masă de oameni flămânzi, înfometați, care dacă pământul ar fi fost comestibil și-ar fi umplut mațele cu el, ca râmele, numai să scape odată de crampele și durerile grozave suportate de un organism căruia i se lipise burta de spate. Moș Danilov plângea pentru fiecare ființă luată separat, cât și pentru omenirea suferindă luată în întregul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pe closet, te pomenești într-o bună zi, tu, fost deținut, că prin intestinele dezintoxicate îți alunecă ceva moale, fără durere, senzația fiind una de blândețe și căldură, ca și cum ceea ce dai afară s-ar despărți cu părere de rău de mațul gros. Îți auzi apoi isprava căzând cu plescăit și stropituri în groapa privății, unde plutește o vreme la suprafață, negăsindu-și locul: e începutul unui miracol.” (Varlam Șalamov, Povestiri din Kolâma, BPT / 1387, Edit. Minerva, 1993, pp. 136-137, 139). * Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
morcovul de roșu - hei! dar cu perspective de case, vii și acareturi pentru toți acești comperi sau complici ai unei infernale combinații succesorale În care așteaptă toți moartea bătrânului pe paiele Închisorii? ... Cum? Nici o scârbă sau greață, să-ți verși mațele, nu altceva!, când asistă la intimitatea zilnică a celorlalți doi, se hrănește cu ei din aceeași strachină alimentată, În bună parte, din golo ganii lui de om „În câmpul muncii“, plătind regulat chiria - nu ca mine și ca atâția alți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ai!! poruncește Ștefan cumplit, altfel... unde-ți stă capul, îți vor sta picioarele! spune Ștefan în râsetele boierilor. Iubitule, moaie Ștefan glasul, îndatorează-te la zarafi, la armeni, la ovrei!... Cu camătă!... Spune-le că de dau turcii, le înșiră mațele pe gard! Să aleagă! Spune-le că din zi în zi aștept de la Sanctitatea sa Papa urmașul personal al Sfântului Petru, ăl cu cheile Raiului aștept să mă fericească cu un sac cu galbeni de nu l-oi putea duce! Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
blăstămu', spune el și cu latul palmei își taie în scurt beregata. Cui?! Lui?! se gângăvește Cupcici speriat de moarte. Da' cui, moașă-ti?!... Văleu! De ne află Vodă, ne-mplântă în cur un par de salcie, de înflorește în mațe, cu frunze, cu rădăcini cu tot! Doamne apără și păzește! caută el Răsăritul, să se sfințească de apărătură. Să căscăm bine ochii, sare Negrilă înspăimântat. Chestia aiasta cu salcia mă și furnică pe șira spinării! Ține-ți-vă firea, spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu te-a făcut Vodă arșice? Cum de-ai ieșit basma curată? M-am dat afund. Marele Crasnaș Dumnezeu să-l hodinească, a luat toată vina asupra sa; el tot era pierdut. Și... și a înverzit... a înverzit salcia în mațele lui? întreabă Cupcici îngrozit, obsedat de salcie. Înverzit... Cu frunze... Cu rădăcină cu tot, îngână Isaia îndurerat. Mi-era groază să intru și să ies pe poarta cetății. S-a uscat, acolo, în par. Dumnezeu să-l hodinească... Atunci au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fost. La Ignat În fiecare an sora mea, Oltea, își sărbătorea ziua de naștere la 20 decembrie, care coincidea cu Ignatul. Câteva zile înainte, la noi era mare agitație. Mama trebuia să pregătească totul pentru tăierea porcului (crupe de hrișcă, mațe, mirodenii, țuică, pâine albă, ceapă și usturoi) iar noi, fetele ne îngrijeam pentru aniversare (spărgeam nucile și le măcinam, cumpăram zahăr, ulei, orez, cacao, drojdie). Vroiam să facem un tort cu nucă, turtă dulce, fursecuri, sarmale și salate. Completam cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
până mă vedea mama și mă certa: De ce n-ai răbdare, ca noi toți? Îndată vom servi o friptură bună și vom face pomana porcului. Nu mă săturam să privesc măcelarul, care împreună cu tata despicau burta porcului, scoteau întâi toate mațele într-o covată mai mare, pentru spălat. Mama cu Pachița lui Constantin și Ileana Veronei se dădeau deoparte și curățau bine toate mațele (cu multă apă, cu ceapă, tărâțe și făină de păpușoi). Le întorceau pe dos și iar le
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pomana porcului. Nu mă săturam să privesc măcelarul, care împreună cu tata despicau burta porcului, scoteau întâi toate mațele într-o covată mai mare, pentru spălat. Mama cu Pachița lui Constantin și Ileana Veronei se dădeau deoparte și curățau bine toate mațele (cu multă apă, cu ceapă, tărâțe și făină de păpușoi). Le întorceau pe dos și iar le mai spălau, ca nu cumva să mai persiste mirosul de bălegar. Când credeau că sunt curate, le lăsau într-un lighean și-ntr
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și violent și n-are manere !”. Limbajul personajelor provenind cel mai adesea din mediul burghez este reținut, politicos, evitând scatologicul, iar imprecația este adesea modestă, cumpănită, educată la școala fran- ceză a vodevilului cu „mișelul”, „mizerabilul” etc.. Neaoșele „coate goale”, „mațe fripte” ies mai rar la iveală și sunt expresia prin contrast a unei mândrii burgheze. Caragiale va fi mult mai generos cu limbajul colorat al imprecației în articolele politice, analizate excelent de Ruxandra Cese- reanu în capitolul consacrat lui Caragiale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
date de URSS”. Toate punctele se rezolvaseră pe 18 decembrie 1946 când a fost inaugurată cantina CDE-ului. Totuși, asupra trâmbițatului ajutor dat de URSS Moldovei Înfometate, trebuie spus că rușii nu au dat NICIODATĂ ceva gratis așa că, după calmarea mațelor goale, livrărilor de cereale În contul despăgubirilor de război stipulate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova la data de 12 septembrie 1944 li s-au adăugat și „ajutoarele” date românilor dar nu În aceeași cantitate ci cvadruplată, spre veșnica
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
baghete de sticlă, se lasă să cadă 2-3 picături pe prisma refractometrului gradat în procente de zaharoza. Se reglează pentru a fixa clar linia de 67 despărțire a câmpului refractometric. Citirea se face la lumina zilei sau a unui bec maț. Determinarea se face la temperatura mediului ambiant. La valoarea citită se vor face corecții de temperatură. Ca rezultat se ia media aritmetică a 3 determinări. Determinarea substanțelor insolubile Se iau cu pipeta 100 ml suc de analizat și se filtrează
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Se poate folosi pentru exemplificare niște boabe de cafea sau mărgele care se împrăștie la articularea fonemului ț. Se exersează sunetului, pronunțat corect, în silabe deschise: ța, ți, țo, țu, țe și apoi în silabe închise: țel, țac, țin, laț, maț, în poziție ințială și finală, în cuvinte de dificultate progresivă, precum și în cuvinte în care fonemul ț ocupă o poziție finală înmuiată, ca în cuvintele: marți, lați, hoți, toți etc. î22, 184, 228) Se fac propoziții diverse folosind cuvinte ce
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ieze în laptele iepelor ei. După ce intră în baie, porunci să-i aducă armăsarul ca să sufle aer răcoros. Și daca veni, armăsarul suflă cu o nară înspre dânsa răcoare, iar cu altă nară înspre împăratul aer înfocat, încât fierse și mațele dintr-însul, și rămase mort pe loc”, „Așa că iel cîn s-o băga, numai i s-o d’esfăca carn’ea d’i pi uosă. Ș-apoi o rămas iel moștenitor” (Rașca - Oaș). Nașterea întru mit prin baia în lapte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sunt sigur că încasează de undeva, că prea mulți activiști știu că lucrează în ele și pentru ele iar indivizii prosperă văzând cu och ii ...Și cum să te culci, zic eu astăzi revenind la ceea ce discutam, să-ți auzi mațele ghiorăind a gol? Executam, cu supușe nie, tot ce-mi zicea mama care, credeam eu, îi trecuseră furiile, care, adesea, se îngemănau cu cele ale tatălui meu . De la vârsta pe care o pomeneam, adică de pe la patru ani și până la șapte
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
înainte de a fi întrebuințată, doftoria se încălzește și se agită bine ca amestecul să fie omogen. Se mai folosește, aplicându-se pe junghiuri foaie de tutun sau hârtie vânătă, unse cu miere. Lepădarea purceilor. Li se dau scroafelor în mâncare mațe de arici fierte. Limbrici. Se amestecă fiere de bou cu mure de câmp și se pun pe pântecele bolnavului. Aceasta se repetă de mai multe ori. Sau, una, două cepe tăiate mărunt de cu seara, se pun într-un vas
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
slab, sfrijit jilip jgheabul pe care curge apa la roata morii jude primar jutariu paznic de câmp L ladamesesertar laghiță bancă mai lungă laibăr vestă lămpaș felinar liuri must din dreve, vin de-al doilea M marșină de săpat prășitoare mațe intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
noii stăpânitori, după ce au trecut în Cumania, adică în Oltenia, Muntenia și Moldova, ducând și ei mare lipsă de alimente, nu au mai permis să se taie vite, ca să fie hrăniți și prizonierii cu carne, ci acestora li se rezervau mațele, picioarele și capetele. De teama lor, populația nu îndrăznea să revină în sate, pentru a reîncepe muncile agricole, ceea ce avea să producă foametea amintită de cronici. Situația aceasta a durat în Transilvania încă doi ani de zile, până când au sosit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
disfuncționalități în metabolism. Las-o naibii de bere! Apucă-te de o băutură mai scumpă. O sticlă de vin de două sute de dolari nu-ți face cine știe ce gaură-n buget, dar dacă bei vin în fiecare zi, îți spală bine mațele. Am încuviințat și mi-am văzut mai departe de bere. Bun sfat! Chiar că-mi purta de grijă individul! Dacă beam mai departe bere - care-mi plăcea grozav - trebuia să merg zilnic la bazin și să alerg ca să scap de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]