659 matches
-
cu hidrat de hidrazină în acid polifosforic (Schema 3.10) [94]. Toți polimerii au fost solubili în N,Ndimetilformamidă, piridină, tetrahidrofuran și cloroform. Solubilitatea bună a polimerilor se poate explica, pe de o parte, prin flexibilitatea relativ înaltă a catenelor macromoleculare indusă de prezența grupelor eter și cetonă în unitatea structurală. Pe de altă parte, unitățile hexafluorizopropilidenice au introdus un factor de asimetrie și împiedicare sterică ce previne împachetarea densă a catenelor. Filme subțiri cu grosimi în domeniul zecilor de microni
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
KHz și 1 MHz sunt prezentate în tabelul 3.15. 4. ALȚI POLIETERI HETEROCICLICI 4.1. Politriazol-eteri O cale alternativă de obținere a polimerilor cu prelucrabilitate bună și stabilitate termică înaltă o reprezintă introducerea ciclului 1,2,4-triazol în catena macromoleculară a unui polieter aromatic. Această combinație permite reținerea câtorva proprietăți caracteristice polimerilor heterociclici cum ar fi stabilitate termică înaltă și proprietăți mecanice bune, în timp ce legăturile eterice măresc solubilitatea și reduc temperatura de tranziție sticloasă facilitând sinteza și prelucrarea. Politriazol-eterii 99
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
a reacționa cu DNP. Mieloamele de șoarece de tip imunoglobulină A au și o activitate de anticorp dirijată, față de polizaharidele din bacteriile intestinale. Procesele neoplazice ating celule active care produc anticorpi față de câte una din substanțele micromoleculare (vitamina K3) sau macromoleculare (polizaharidele bacteriilor intestinele) ce se găsesc în organism. La imunoglobulinele monoclonale s-a găsit o largă gamă de activități imunologice dirijate și față de componenți macromoleculari ce se găsesc în mod normal în organism. CAPITOLUL III 1 Sistemul reticulo-endotelial 1.1
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
ating celule active care produc anticorpi față de câte una din substanțele micromoleculare (vitamina K3) sau macromoleculare (polizaharidele bacteriilor intestinele) ce se găsesc în organism. La imunoglobulinele monoclonale s-a găsit o largă gamă de activități imunologice dirijate și față de componenți macromoleculari ce se găsesc în mod normal în organism. CAPITOLUL III 1 Sistemul reticulo-endotelial 1.1 Definiție În 1924 Aschoff, formula unitatea și întinderea sistemului celular, denumit sistem reticulo-endotelial pe baza unei singure proprietăți, aceea de a încorpora particule coloidale electronegative
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
polipeptide conservate evolutiv, care protejează alte proteine celulare atunci când acestea sunt afectate de către diferiți agenți, inclusiv de către căldură, sau când sunt prost împachetate. Protecția se face prin legarea HSP la aceste proteine. Ele mai participă la asamblarea și dezasamblarea complexelor macromoleculare (56). Familia de proteine HSP (greutate moleculară de ~ 70 kDa) este reprezentată, poate, de cele mai abundente proteine de stres din corpul uman, având un rol citoprotector atât în condiții fiziologice cât și patologice. Studiate ca expresie în mușchiul scheletic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
Pe baza legii lui Stokes se poate determina vâscozitatea dinamică a unui lichid vâscos. I.5.4.3. Vâscozitatea lichidelor nenewtoniene Lichidele care nu respectă legea lui Newton (I.13) se numesc lichide nenewtoniene. Lichide nenewtoniene sunt soluțiile coloidale și macromoleculare. Pentru aceste soluții coeficientul de vâscozitate dinamică nu mai este o mărime cnstantă, ca în legea lui Newton, ci depinde de concentrația particulelor dispersate, conform legii lui Einstein: unde este coeficientul de vâscozitate al mediului de dispersie, V volumul fazei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
osmotică a unei soluții de hemoglobină ce conținea 80 grame de hemoglobină la un litru de soluție, la temperatura de 40C și a găsit o valoare de 0,026 atmosfere. Introducînd aceste valori în expresia (I.37) se găsește: Soluțiile macromoleculare nu respectă legea Van’t Hoff. In acest caz presiunea osmotică este dată de expresia: In (I.38) B este o constantă ce depinde de intensitatea forțelor de interacțiune dintre moleculele solventului și solvitului. Relația (I.38) se poate scrie
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și: fosfataza acidă, acilfosfataza, fosfataza alcalină, fructozo-1,6bisfosfatază, glucozo-1 fosfatază, pirofosfatază anorganică, protein fosfataza [1], grup de enzime care catalizează hidroliza esterilor acidului fosforic [2], 410 Fermenții, enzime sau diastaze cu rol de „catalizatori biologici solubili și coloidali” de natură macromoleculară, prezentând proprietățile coloizilor și luând naștere în interiorul organismului, celula vie, neputând fi sintetizate în laborator, deși sinteza lor se face numai în organism, își pot exercita acțiunea enzimatică și în afara organismului. Enzimele respective prezintă două componente apoenzima și coenzima, conferindu
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Industrial, zaharoza se obține prin prelucrarea sfeclei de zahăr.În urma cristalizării zaharozei, rămâne un sirop vâscos, brun (melasa) folosit ca furaj în zootehnie. Melasa conține circa 50% zaharoză, alături de proteine și săruri minerale. 2.7. Poliglucide (Glicani) Poliglucidele sunt glucide macromoleculare cu structură liniară sau ramificată, formate prin policondensarea unui mare număr de oze sau derivați ai acestora (aminoglucide, acizi uronici), între care se stabilesc legături glicozidice. Gradul de polimerizare variază de la zece până la mii de unități monoglucidice. În natură se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
întâlnesc poliglucide formate din hexoze, pentoze, iar denumirea va fi corespunzătoare ozelor componente: glucani, fructani, galactani, manani, xilani. Glucanii sunt cele mai răspândite poliglucide. La baza structurii poliglucidelor stau unele diglucide reducătoare (maltoza, izomaltoza, celobioza) care prin polimerizare formează poliglucidul macromolecular respectiv. Prin hidroliza parțială sau totală a poliglucidelor se eliberează diglucidele sau ozele corespunzătoare. Poliglucidele sau glicanii se clasifică în homopoliglucide (homoglicani) și heteropoliglucide (heteroglicani). Homoglicanii eliberează prin hidroliză un singur tip de oză (sau derivat), iar heteroglicanii eliberează 2
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
7.2. Heteropoliglucide (heteroglicani) Heteropoliglucidele sunt glucide complexe, de origine vegetală sau animală, alcătuite din 2-4 monoglucide diferite sau derivați ai acestora. Ca la toate poliglucidele, la baza structurii chimice au un diglucid, prin a cărui polimerizare se formează heteropoliglucidul macromolecular. Heteropoliglucidele de natură vegetală (glucomananii, galactomananii) se află în cantități mari în organele subpământene și în semințele plantelor, ca poliglucide de rezervă. Heteropoliglucidele de natură animală au rol structural, cele mai importante dintre acestea fiind mucopoliglucidele. Mucopoliglucidele sunt heteropoliglucide cu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
subpământene și în semințele plantelor, ca poliglucide de rezervă. Heteropoliglucidele de natură animală au rol structural, cele mai importante dintre acestea fiind mucopoliglucidele. Mucopoliglucidele sunt heteropoliglucide cu caracter acid alcătuite din aminoglucide ce alternează cu acizi uronici. Mucopoliglucidele sunt substanțe macromoleculare existente în țesutul conjunctiv, unde se leagă de proteine specifice cu formare de mucoproteine, în compoziția cărora poliglucidele predomină cantitativ. Datorită masei moleculare mari, mucopoliglucidele, respectiv mucoproteinele, formează în apă soluții vâscoase, gelatinoase, cu aspect mucilaginos. Mucopoliglucidele îndeplinesc în organismul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
a că ror structură intră două componente: un acid uronic și o hexozamină N acetilată sau sulfonată, legate, de cele mai multe ori 1,3 * glicozidic într-o unitate diglucidică. Unitățile diglucidice se unesc prin legături 1,4 * glicozidice formând lanțuri lungi macromoleculare care se leagă electrovalent de proteine specifice. Exemple de mucopoliglucide acide: acidul hialuronic, condroitina și acizii condroitinsulfurici, heparina etc. 2.7.2.1. Acidul hialuronic-descoperit în umoarea sticloasă a ochiului (hyalos = sticlă), este răspândit în învelișul celular, în substanțele extracelulare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
mucopoliglucide acide: acidul hialuronic, condroitina și acizii condroitinsulfurici, heparina etc. 2.7.2.1. Acidul hialuronic-descoperit în umoarea sticloasă a ochiului (hyalos = sticlă), este răspândit în învelișul celular, în substanțele extracelulare din țesutul conjuctiv, în lichidul sinovial. Datorită structurii sale macromoleculare, acidul hialuronic acționează ca un ciment intracelular, împiedicând pătrunderea substanțelor toxice în organism și totodată, prin starea sa gelatinoasă, mucilaginoasă, constituie un agent lubrefiant la nivelul articulațiilor. Acidul hialuronic este un polimer liniar, la baza structurii căruia stă diglucidul format
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
secretate de lobul posterior al hipofizei și manifestă proprietăți hormonale. Ocitocina stimulează contracția musculaturii netede a uterului și a glandelor mamare, iar vasopresina crește presiunea sanguină și este antidiuretică. 4.3. Proteine Proteinele sunt substanțe organice natiurale cu o structură macromoleculară care prin hidroliză pun în libertate alfa aminoaacizi. 4.3.1. Caracterizare generală Proteinele se întâlnesc în toate celulele vii, fiind constituienți ai protoplasmei și a nucleului celular. Din acest motiv, proteinele reprezintă principalii purtători ai vieții,în această calitate
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici, metale. 4.3.4. Structura proteinelor Proteinele sunt bipolimeri macromoleculari cu un înalt grad de organizare structurală. Numărul mare de aminoacizi componenți formează lanțuri polipeptidice diferite ca lungime și ca alcătuire, ceea ce crează o mare varietate a proteinelor. Proteinele se caracterizează printr-o mare diversitate structurală, dată atât de dimensiunea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Există și numeroase forme intermediare cu caracter dublu, atât de proteine globulare, cât și de proteine fibrilare, de exemplu, fibrinogenul, miozina etc. 4.3.6. Proprietăți fizico-chimice ale proteinelor Proteinele sunt substanțe solide, incolore, cristalizabile sau amorfe, cu o structură macromoleculară complexă, cu mase moleculare ce variază de la câteva mii la câteva milioane. Solubilitatea proteinelor variază în funcție de natura lor, cât și de cea a dizolvanților. Proteinele globulare prezintă solubilitate în apă și în soluții saline. Soluțiile formate au caracter de dispersii
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
moleculare ce variază de la câteva mii la câteva milioane. Solubilitatea proteinelor variază în funcție de natura lor, cât și de cea a dizolvanților. Proteinele globulare prezintă solubilitate în apă și în soluții saline. Soluțiile formate au caracter de dispersii coloidale datorită structurii macromoleculare a proteinelor. Grupările chimice polare de la suprafața moleculei măresc gradul de hidratare al acesteia și implicit solubilitatea în apă. De asemenea pH-ul soluției de proteină influențează solubilitatea acesteia prin ionizările pe care le produce în moleculă. S-a arătat
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
scăderea constantei dielectrice și micșorarea hidrată rii. În cantitate mare solvenții organici descarcă moleculele proteice și le deshidratează. În soluții apoase proteinele manifestă activitate optică levogiră datorită aminoacizilor constituienți optic activi . 4.3.6.1. Proprietăți ionice Proteinele sunt substanțe macromoleculare cu caracter amfionic. Datorită grupărilor libere amino și carboxil proteinele se comportă ca polielectroliți. Ca și aminoacizii, fiecare proteină se caracterizează prin punctul izoelectric a cărui valoare este în funcție de raportul dintre grupările acide și bazice. Proteinele bogate în aminoacizi diaminici
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
biosinteze proteinelor, în transmiterea caracterelor ereditare și în diviziunea celulară. Prin hidroliza chimică sau enzimatică a nucleoproteinelor se obțin macromolecule de acizi nucleici și de proteine globulare bazice (protamine și histone) Capitolul 5 CHIMIA ACIZILOR NUCLEICI Acizii nucleici sunt compuși macromoleculari ce reprezintă polimeri ai unor unități de bază numite nucleotide. Prin hidroliza acizilor nucleici se eliberează fragmente mai mici, oligonucleotide, apoi mononucleotide și la urmă componentele acestora: acid fosforic, pentoze, baze azotate. 5.1.Componentele structurale ale acizilor nucleici 5
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în procesul de biosinteză a glicerofosfolipidelor, UTP intervine în procesul de biosinteză a glucidelor. Toate reacțiile de biosinteză din organismul animal, decurg cu participarea ATP care eliberează energia necesară acestor procese. 5.2. Polinucleotide. Acizi Nucleici Acizii nucleici sunt substanțe macromoleculare formate prin condensarea unui număr mare de mononucleotide, din care cauză se mai numesc și polinucleotide. Mononucleotidele reprezintă unitatea structurală de bază a polinucleotidelor și în funcție de natura acestora se deosebesc ribo și deoxiribonucleotide. 5.2.1. Caracterizare generală și structură
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
infraroșii, microunde). Lucrarea se bazează în principal pe teza de doctorat a autoarei, intitulată ”Studii privind sinteza și proprietățile unor compuși organici, cu aplicații în obținerea materialelor fotosensibile”. Sunt prezentate considerații generale despre derivații cinamici, sinteze de compuși mono- și macromoleculari cu unități structurale de acid cinamic, dar și caracterizări ale compușilor. Fără pretenția de a se vrea atotcuprinzătoare, în domeniul compușilor cu grupe cinamoil și al aplicațiilor acestora, lucrarea poate fi considerată o sursă de informare de interes științic. Și
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
de faptul că structura de acid cinamic este omniprezentă, vor aborda acest domeniu și de ce nu, vor dori să colaborăm. Autoarea CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA ACIDULUI CINAMIC ȘI A DERIVAȚILOR SĂI O varietate de compuși, de la acidul cinamic și până la structuri macromoleculare, reticulate sau supramoleculare, asociată cu o diversitate de aplicații este legată de simpla înlănțuire de unități fenil- carbonil α,β-nesaturat. Denumirea de acid cinamic este legată de cea a scorțișoarei (kinnámōmon în limba greacă), aromatizant cunoscut de mult timp, (menționată
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
și a obținut mulți alți compuși cu aplicații în domenii diverse, având ca reper pe linia compușilor organici acidul cinamic, folosit într-o primă faza în studiul metabolismului xenobiotic, ce a constituit baza industriei farmaceutice de sinteză. Pe linia compușilor macromoleculari, primul fotopolimer sintetic, poli(vinilcinamatul), a deschis o nouă eră în istoria materialelor de tip fotorezist, ce aveau să determine expansiunea rapidă a microelecronicii și electrotehnicii. În anii ′50 poli(vinilcinamatul) era brevetat de compania Eastman Kodak, care de altfel
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
în premieră compozoții fotoreticulabile pe bază de acid cinamic, încă din 1930. Și cum nimic nu pare a fi întâmplător, îl pot considera polimerul generației mele. Constituient structural al metaboliților secundari din plante sau al produșilor de sinteză organici și macromoleculari, acidul cinamic conferă acestora caracter biologic activ, dar în special fotosensibil. Diversitatea transformărilor fotochimice ale grupei cinamoil, izomerizarea trans-cis, ciclodimerizarea, rearanjarea foto-Fries, polimerizarea, reticularea a constituit, de multe ori, un argument pentru includerea acestui tip de cromofor în structura unor
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]