18,601 matches
-
Naționale Serghei Lunchevici, din Chișinău, condusă de maestrul Petre Neamțu și îndrăgiții artiști Ana Cebotari,Silvia Goncear, Maria Sarabaș, Zinaida Bolboceanu, Suzana Popescu, Nicolae Pălit, Viorica Moraru, Valentina Butucel, Diamanta Paterău, Ana Tabac, Prezentator - Victor Stahi și invitați de onoare maestrul Eugen Doga și Vasile Șeicaru. În cadrul proiectului Creștini în Europa, în ziua de 15 noiembrie, ora 18.00, în Sala Palatului Național Nicolae Sulac din Chișinău - în calitate de invitat de onoare al festivalului Internațional Două inimi gemene, ediția a XII va
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
motivul pentru care misa a rămas cunoscută în istoria muzicii cu numele de — Misa Încoronării. Soliștii concertului vocal-simfonic sunt: soprana Alina Todea, mezzosoprana Mihaela Ișpan, tenorul Daniel Zah și basul Cristian Ardelean. Își dă concursul corul „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Gheorghe Costin. Mircea Tătaru
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
muzicii cu numele de — Misa Încoronării. Soliștii concertului vocal-simfonic sunt: soprana Alina Todea, mezzosoprana Mihaela Ișpan, tenorul Daniel Zah și basul Cristian Ardelean. Își dă concursul corul „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Gheorghe Costin. Mircea Tătaru
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
Rachieru îl conturează pe Micul Călinescu astfel: „Cu gust semi-profetic, Artur Silveștri palpa originismul cultural, umplea goluri, evidenția și răspunsul autohton”. Dincolo de jertfă și iubire, într-un Peisaj lăuntric al unor Galaxii paralele, poeta și prozatoarea Melania Cuc, brodează chipul Maestrului: „Artur Silveștri avea caracter, avea cuvânt de onoare și se bucură cu adevărat să dăruiască, nu să primească... Veșnicirea lui este răspândită în monadele pe care le-a împărțit că un nabab prin toată România Tainică-o Țară care îi
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
cărții, pentru că la început în aceasta am intenționat să-i includ doar pe soliștii vocali și instrumentiști. Însă, dacă analizăm faptele mai atent, înregistrarea unui cântec implică mai mulți protagoniști: culegătorul, aranjorul, compozitorul, dirijorul, etnomuzicologul, folcloristul, producătorul muzical, redactorul muzical, maestrul de sunet etc., astfel că având aceste elemente în vedere, cărții îi corespundea mai mult titlul Lexiconul creatorilor muzicii populare românești la Radio Novi Sad Publicația oferă cititorilor informații prețioase despre creatorii muzicii de pe meleagurile noastre, care au cules, valorificat
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
acesta a murit, dedicația a devenit: în memoria lui Franz Liszt. Premieră a avut loc la Londra, la 9 mai 1886, sub baghetă compozitorului. Vineri seară partitura de orgă va fi susținută de Anca Lupu. Dirijorul concertului simfonic va fi maestrul Radu Popa. Mircea Tătaru
Avancronica de concert Filarmonica BANATUL [Corola-blog/BlogPost/94045_a_95337]
-
pleacă. Din cele rele rămân însă durerile neîduplecate. Așa se întâmplă și acum când scriu aceste rânduri la primirea zguduitoarei știri, strecurată ca fapt divers pe ecranul de televiziune, despre plecarea forțată dintre noi a unui martir. Nu doar opera maestrului este mărturia peste timp a dăinuirii sale ci sacrificiul sinelui pentru dobândirea adevărului națiunii române, adesea deposedată de drepturile sale istorice. Maestrul Gheorghe Buzatu, cumintele Om din Iașul memoriei culturii românilor, a plecat în Timpul Înălțării, luând cu el propria-i
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
ca fapt divers pe ecranul de televiziune, despre plecarea forțată dintre noi a unui martir. Nu doar opera maestrului este mărturia peste timp a dăinuirii sale ci sacrificiul sinelui pentru dobândirea adevărului națiunii române, adesea deposedată de drepturile sale istorice. Maestrul Gheorghe Buzatu, cumintele Om din Iașul memoriei culturii românilor, a plecat în Timpul Înălțării, luând cu el propria-i Cruce. Mulți își spun istorici doar pentru că au căpătat o diplomă în facultate și reproduc, repetitiv, datele manualelor sau, în cel mai
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
culturii românilor, a plecat în Timpul Înălțării, luând cu el propria-i Cruce. Mulți își spun istorici doar pentru că au căpătat o diplomă în facultate și reproduc, repetitiv, datele manualelor sau, în cel mai fericit caz, spusele vreunui cercetător autentic.Pentru Maestru Meu, istoria a fost ca o mină potrivnică în care a săpat toată viața și din care a scos nămolurile uitărilor fabricate, adevărurile răscoapte sau trunchiate, impunerile de tot soiul scrise de mâna și pe limba cotropitorilor sau a năimiților
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
pe listele lor negre cu numele nostru de botez. Așa că a venit vremea să dăm definitiv cărțile pe față și să le spulberăm cacealmaua”. Alături de alții, la fel de trist înainte plecați, precum Florin Constantiniu, Florin Dobrinescu, Augustin Deac sau Emanoil Emandi, Maestrul Gheorghe Buzatu este deja în Panteonul făuritorilor de conștiință națională, ziditori al dreptului nostru la demnitate, care se ridică în Timpul Superior ca și Columne peste veac a căror prezență nu o mai poate ignora nimeni. Acolo, în Altarul studiilor sale
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Mă consolează gândul că voi rămâne vrednic de mărturia sa de prietenie, de dialogurile noastre la obiect, de moștenirea crezului său filosofic și mai ales de împlinirea datoriei de a-L restitui memoriei colective prin dreaptă lucrare publică. A plecat Maestrul la locul hărăzit, lângă cei ce-L așteptau să întregească constelația academică. Dar Spiritul Lui a rămas aici și ne obligă să întregim Oastea iubitoare de Neam și Adevăr. Pentru că numai Adevărul, mai ales cel istoric, ne face liberi și
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
remarcabila sa operă de o viață Istoricul Gheorghe Buzatu a scris un fundamental capitol în „Biblia Istorică” a Neamului Românesc, mutându-se în Veșnicie asemenea unui apostol și lăsându-ne ca testament, nouă tuturor, trei cuvinte: „Basarabia e România! „. Marele Maestru al Demnității naționale a plecat la „Întâlnirea cu Mareșalul” - Ion Măldărescu Atunci când ne confruntăm cu o pierdere ireparabilă, cum este cea a eminentului istoric și cercetător Buzatu, de aceeași mărime contemporană cu regretatul acad. Florin Constantiniu, zestrea spirituală românească pare
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
române. Ne rămân scrierile lui valoroase și aminitrea sa... În ziua în care a murit, după amiază, o ploaie torențială, puternică s-a năpustit asupra Bucureștiului. Parcă îl plângeau cerurile. Dumnezeu să-l odihnească și să-l ierte! Cinste Marelui Maestru al Demnității noastre naționale, plecat la Întâlnirea cu Mareșalul - pe care l-a apărat ca nimeni altul! Grafica - Ion Măldărescu; Fotografia „Bun rămas” - Cristina Nichituș Roncea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
nici o îndoială. Odată cu Pinter se naște îpinterescul', care nu e doar o altă manieră ci și o altă literatură. Pinter (în tradiția lui Mark Twain și Ernest Hemingway, de acesta din urmă fiind și foarte atașat literar) e un mare maestru al conversației - concentrate la sânge în cele mai banale idiosincrazii - dar e un și mai mare maestru al tăcerii. Pauzele, punctele de suspensie sunt marea, salvatoarea lui ambiguitate. Important este ceea ce spune chiar autorul încă din 1966: îEu știu absolut
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
altă literatură. Pinter (în tradiția lui Mark Twain și Ernest Hemingway, de acesta din urmă fiind și foarte atașat literar) e un mare maestru al conversației - concentrate la sânge în cele mai banale idiosincrazii - dar e un și mai mare maestru al tăcerii. Pauzele, punctele de suspensie sunt marea, salvatoarea lui ambiguitate. Important este ceea ce spune chiar autorul încă din 1966: îEu știu absolut tot ceea ce nu se spune pe scenă.' Tot atunci declară că deține cu siguranță îcontrolul', că nimic
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
nici o îndoială. Odată cu Pinter se naște îpinterescul', care nu e doar o altă manieră ci și o altă literatură. Pinter (în tradiția lui Mark Twain și Ernest Hemingway, de acesta din urmă fiind și foarte atașat literar) e un mare maestru al conversației - concentrate la sânge în cele mai banale idiosincrazii - dar e un și mai mare maestru al tăcerii. Pauzele, punctele de suspensie sunt marea, salvatoarea lui ambiguitate. Important este ceea ce spune chiar autorul încă din 1966: îEu știu absolut
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
altă literatură. Pinter (în tradiția lui Mark Twain și Ernest Hemingway, de acesta din urmă fiind și foarte atașat literar) e un mare maestru al conversației - concentrate la sânge în cele mai banale idiosincrazii - dar e un și mai mare maestru al tăcerii. Pauzele, punctele de suspensie sunt marea, salvatoarea lui ambiguitate. Important este ceea ce spune chiar autorul încă din 1966: îEu știu absolut tot ceea ce nu se spune pe scenă.' Tot atunci declară că deține cu siguranță îcontrolul', că nimic
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
se fixează locul între contaminare și pedeapsă (și mai susținem noi că poezia sporește cînd frica și moartea șterg interdicțiile?) Alonzanfan carne de tun iarbă de țigară și oscioare spălate cu vin înscrisurile unei vieți liniștite cu respirația întreruptă de parcă maestrul h. ar urca pe scara servitorilor spre petrecerea contelui esterházy cu gesturile vătuite ale celuilalt maestru h. pornind cu manivela automobilul arhiducelui - pași adăugați degete încleștate pe balustradă să nu alunece pe treptele pe care n-ar putea să cadă
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
și moartea șterg interdicțiile?) Alonzanfan carne de tun iarbă de țigară și oscioare spălate cu vin înscrisurile unei vieți liniștite cu respirația întreruptă de parcă maestrul h. ar urca pe scara servitorilor spre petrecerea contelui esterházy cu gesturile vătuite ale celuilalt maestru h. pornind cu manivela automobilul arhiducelui - pași adăugați degete încleștate pe balustradă să nu alunece pe treptele pe care n-ar putea să cadă nici măcar o fantomă beată - viață liniștită la adăpostul unei blănițe de șoarece (cu gîtul tăiat de
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
și fețe pline de sânge. Răspunsurile răsfățaților regimului la anchetele revistelor literare provoacă, recitite azi, nu compătimirea, ci dezgustul. Unele dintre ele se remarcă totuși printr-un umor involuntar, care ne poate face să ne amuzăm. Mihail Bulgakov satirizează, în Maestrul și Margareta, atribuirea unor concedii de creație proporționale cu mărimea textelor care urmează fie scrise: o săptămână pentru un poem, o lună pentru o nuvelă, un an pentru un roman. Într-o situație la fel de comică se află scriitorii români care
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
îmbătrâni, nici cel mai celebru geamgiu din istorie nu mai avu succes. Era mai bine așa: pensionându-se din acea muncă minunată, putu să savureze și el odihna binemeritată, certându-se doar cu soția și scriindu-și memoriile. Un asemenea maestru în domeniu n-a mai apărut niciodată. Cei de astăzi nu sunt decât simpli epigoni. Aceasta este desigur o povestire romanțată. Celor interesați, pentru o mai bună documentare, oferim o foarte sumară bibliografie selectivă: l Alecu Firedlender: Oskar Popescu, Viața
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
nopți, preferatele mele, să se petreacă într-adevăr la Bagdad, dar orașul acesta mirific să fie în India (cred că îl confundam cu Bombay), am inventat pe la zece ani un personaj care era un fel de umbră a mea sau maestru sau înger păzitor sau frate mai mare de cruce. La început l-am văzut ca pe un soi de unchi, întrucât îmi plăcea acest soi de rudenie, mi se părea important și puternic și hâtru, apoi, după ce o vară întreagă
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
soi de rudenie, mi se părea important și puternic și hâtru, apoi, după ce o vară întreagă am tot cântat Avaramu-o-o-o-o, dansând din buric și desenându-mi un cerc negru între sprâncene, i-am spus Maharajahul. Ei bine, acest unchi, umbră, maestru, înger păzitor sau frate mai mare de cruce, avea niște urechi destul de late, ca de elefant, avea barbă, purta ochelari, fiindcă era miop, și avea o chelie simpatică, o rotoghilă de cap, înconjurat de păr negru, ca un dominican oriental
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
Pavelescu, E. Lovinescu, Em. Gârleanu nota în numărul I: "Capodoperele pe care șCaragialeț le-a dat dramaturgiei române poate se vor înmulți cu una. De mult se vorbește despre o nouă piesă a lui și însumi l-am auzit pe maestru vorbind despre noua sa lucrare. Mi-am amintit chiar că, într-o zi, mi-a dictat titlul noii piese și personajele, pe care i le cerusem pentru o notiță la o revistă; am căutat și-am avut norocul să găsesc
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
personajele, pe care i le cerusem pentru o notiță la o revistă; am căutat și-am avut norocul să găsesc aceea însemnare. O dau ca titlu de document și... ca să fac lumea și mai nerăbdătoare, căci o nouă piesă a maestrului e într-adevăr un mare eveniment literar pentru noi. Titlul piesei: TITIRCĂ, SOTIRESCU & C-ia 4 sau 5 acte Acțiunea se petrece la începutul acestui secol, în București și în împrejurimi. Unele persoane sunt cunoscute din celelalte comedii ale maestrului
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]