3,350 matches
-
localitate cu tradiție medievală, centru polarizator de primă mărime în Țara Românească, a cunoscut atribuirea denumirilor cartierelor sale de început, a mahalalelor, după tradițiile amintite, putând constitui chiar un exemplu în lumea localităților românești. O primă subîmpărțire a Craiovei în mahalale am găsit-o întocmită la 18 Ghenar 1835 în Arhivele Statului - Bunuri publice - Condica nr. 26. Ea a apărut sub denumirea : „Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
în lumea localităților românești. O primă subîmpărțire a Craiovei în mahalale am găsit-o întocmită la 18 Ghenar 1835 în Arhivele Statului - Bunuri publice - Condica nr. 26. Ea a apărut sub denumirea : „Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici” - în publicația Arhivele Olteniei Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă următoarele 27 de mahalale : (numărul familiilor se referă numai la „dajnici i boieri”, adică numai la cei ce plăteau bir
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Condica nr. 26. Ea a apărut sub denumirea : „Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici” - în publicația Arhivele Olteniei Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă următoarele 27 de mahalale : (numărul familiilor se referă numai la „dajnici i boieri”, adică numai la cei ce plăteau bir și la boieri) La numai trei ani după catagrafia anului 1835 s-a procedat la o alta, probabil ca urmare a cutremurului memorabil din
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
a cutremurului memorabil din 1838. Totodată s-a procedat și la o inventariere amănunțită a stricăciunilor provocate bisericilor cu ocazia cutremurului. Noua catagrafie s-a întocmit „potrivit cu așezarea cinstitei comisii catagraficești”. Orașul a fost împărțit și de această dată în mahalale grupate în jurul bisericilor parohiale. La socotirea populației s-au luat în considerație tot „numai creștini dajnici i boieri”. La statistica din 1838 s-au enumerat numai 26 de mahalale, cu una mai puțin decât în 1835, eliminându-se Mahalaua Haralambie
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
comisii catagraficești”. Orașul a fost împărțit și de această dată în mahalale grupate în jurul bisericilor parohiale. La socotirea populației s-au luat în considerație tot „numai creștini dajnici i boieri”. La statistica din 1838 s-au enumerat numai 26 de mahalale, cu una mai puțin decât în 1835, eliminându-se Mahalaua Haralambie. Despre aceasta nu s-a precizat pe ce moșie s-ar fi aflat și nici numărul de familii păstorite de parohie. Nu s-a precizat nici dacă era cu
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
în mahalale grupate în jurul bisericilor parohiale. La socotirea populației s-au luat în considerație tot „numai creștini dajnici i boieri”. La statistica din 1838 s-au enumerat numai 26 de mahalale, cu una mai puțin decât în 1835, eliminându-se Mahalaua Haralambie. Despre aceasta nu s-a precizat pe ce moșie s-ar fi aflat și nici numărul de familii păstorite de parohie. Nu s-a precizat nici dacă era cu adevărat o parohie sau o proprietate de familie. O parte
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Despre aceasta nu s-a precizat pe ce moșie s-ar fi aflat și nici numărul de familii păstorite de parohie. Nu s-a precizat nici dacă era cu adevărat o parohie sau o proprietate de familie. O parte din mahalale au fost altfel definite, probabil cu mai multă atenție : În comparație cu catagrafia din 1835, în 1838 nu mai apare Mahalaua Haralambie, despre care, nici anterior, nu se consemnase pe ce moșie se afla și nici numărul de familii din parohie. Craiova
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
de parohie. Nu s-a precizat nici dacă era cu adevărat o parohie sau o proprietate de familie. O parte din mahalale au fost altfel definite, probabil cu mai multă atenție : În comparație cu catagrafia din 1835, în 1838 nu mai apare Mahalaua Haralambie, despre care, nici anterior, nu se consemnase pe ce moșie se afla și nici numărul de familii din parohie. Craiova este un oraș cu numeroase construcții vechi: biserici, case și palate boierești sau alte construcții laice. Biserica Madona Dudu
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
lipovenilor. Originari din stepele Volgăi și Donului, aceștia au venit în Moldova la începutul secolului al XVIII-lea, în urma unui conflict cu patriarhul reformator al Rusiei, Nifon. În anul 1832 colonia lipoveană din Botoșani numără 58 de familii stabilite în Mahalaua Târgul Nou, unde aveau și o capelă. În anul 1853 capela a fost înlocuită cu o frumoasă biserică de zid. Un grup etnic de o factură aparte așezat la Botoșani îl reprezintă țiganii. Originari din India, țiganii au ajuns în
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
o școală mixtă cu 77 de elevi, patru biserici și trei mori cu aburi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în plasa Marginea a aceluiași județ și comuna Cucuruzu, formată doar din satul de reședință cu mahalalele Cucuruzu de Jos și Cucuruzu de Sus, având 1752 de locuitori. Existau și aici două biserici și o școală mixtă cu 55 de elevi (din care 35 fete), iar principalul proprietar de pământ era Nicolae Gherassi. Anuarul Socec din 1925
Comuna Răsuceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310498_a_311827]
-
a rivalei sale feminine, Agatha, către "„fresca unei epoci, tabloul ei vivant, tulburător și deosebit de cinematografic”", lărgind unghiul de vedere al situației politice din anii de dinaintea Revoluției de la 1848 prin introducerea unui complot de culise orchestrat de fauna interlopă din mahalale. Este introdus în prim plan un personaj nou, Buză de Iepure, care apăruse pentru o secvență scurtă în "Trandafirul galben", care știe să apară la timp și ale cărui cascadorii au mare efect. ("„În locul scuipătorului de semințe, al flegmaticului cavaler
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
un scenariu de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail, episod în care se dovedește că Bot-de-iepure este un biet copil lepădat, că deși Agatha îl dușmănește pe Mărgelatu, tocmai ea îi salvează viața, că „taxele de protecție” existau și în mahalaua calicilor de acum două secole și alte „mistere” traduse din literatura vetustă de gen în ample compoziții policrome și previzibile „lovituri de teatru”. „Politichia”, însă, nu prea le priește autorilor, fiindcă prea sună a discurs oficial. „Puterile care ne înconjoară
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
Calea Victoriei din București, inițial biserica probabil a fost din lemn. Prima biserică de aici a fost construită, probabil din lemn, la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului al XIX-lea, într-o zonă de păduri și bălți, în mahalaua care va purta și ea numele Sfântul Vasile, de pe Podul Mogoșoaiei. Se cunoaște faptul că biserica exista în anul 1804, ianuarie 9, figurând în catagrafia orașului București întocmită în acel an. La anul 1815 noiembrie 7, Biserica Sfântul Vasile a
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
Cruci. Urme, despre existența bisericii în veacul al XIX-lea: - În 1828, scrisoarea fiicei preotului Trandafir, către Președintele Plenipotențiarilor de pe lângă Divanul Valahiei și Moldaviei, care revendică cele două prăvălii din fața bisericii; - Cartografia orașului București, din 1838 fila 324 vorbește despre Mahalaua „Sfântul Vasile”, din culoarea galbenă - Tot Cartografia din 1838 arată că în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia, fila 336 nr. 2152, Diaconu Pană- diacon- Ulița Podul
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
fiicei preotului Trandafir, către Președintele Plenipotențiarilor de pe lângă Divanul Valahiei și Moldaviei, care revendică cele două prăvălii din fața bisericii; - Cartografia orașului București, din 1838 fila 324 vorbește despre Mahalaua „Sfântul Vasile”, din culoarea galbenă - Tot Cartografia din 1838 arată că în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia, fila 336 nr. 2152, Diaconu Pană- diacon- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 347 nr. 2218. - Tot aici, pe ulița Podul Mogoșoaiei, mahalaua Sfântul
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia, fila 336 nr. 2152, Diaconu Pană- diacon- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 347 nr. 2218. - Tot aici, pe ulița Podul Mogoșoaiei, mahalaua Sfântul Vasile, este înregistrat și căminarul Toma Baltă, ctitor al actualei biserici, care s-a construit cu cea mai mare parte a cheltuielilor date de el. . Biserica veche a fost distrusă de cutremurul din 1838 și refăcută din zid la
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
anul 1847, așa cum ne prezintă pisania, scrisă cu litere chirilice, aflată pe peretele din dreapta al pronaosului. Înălțarea ei s-a făcut în timpul domniei lui Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) și a Mitropolitului Neofit II, de către căminarul Toma Baltă - care locuia în Mahalaua Sfântul Vasile - suportând aproape în totalitate cheltuielile necesare construcției. Pe la anii 1870, se vor zidi în curtea din spatele bisericii câteva odăi de locuit pentru preotul paroh și pentru paracliser, pe cheltuiala doamnei Elena Filipescu; această creștină evlavioasă care provenea dintr-
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
participat la petreceri populare (nunți, botezuri), care i-au afectat organismul măcinat de tuberculoză - cânta cu vocea nepermis de mult. Fiind un virtuoz recunoscut, a fost solicitat să apară și în câteva filme. Regizorul Francisc Munteanu, transpunând atmosfera dintr-o mahala bucureșteană (evocată în piesa „Domnișoara Nastasia” de G. M. Zamfirescu) în pelicula "Dincolo de barieră" (1965), îl invită pe Fărâmiță Lambru să animeze viața unei cârciumi bucureștene din 1925, alături de actorul Ion Dichiseanu. Succesul este atât de mare încât Francisc Munteanu
Fărâmiță Lambru () [Corola-website/Science/306500_a_307829]
-
având același hram. În vechiul București, în zona Podului Eroilor Sanitari, exista o insulă a râului Dâmbovița. Ostrovul adăpostea un sat, construit în jurul schitului Sfântul Elefterie. În scurt timp, satul a devenit unul dintre cele mai frumoase colțuri ale Bucureștilor. Mahalaua din ostrov s-a format între anii 1743 și 1744, când Maxim Cupetul a construit Biserica Sfântul Elefterie Vechi. Aceasta este prima biserică ridicată în cinstea Sfântului Elefterie pentru comunitatea credincioșilor de aici în prima jumătate a secolului al XVIII
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
aranjat cu traiul în locuri mai puțin populate.Cu un pic de frică și teama ei s-au îndreptat și spre porțilede acum ruinate.Localitatea a fost numită Voroteț de la „Vorota” în limba rusă, ce în limba moldoveneasca „poartă”. codice 1 "Mahalaua Cenușarii" codice 2 Mahalaua Babă <br>
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
în locuri mai puțin populate.Cu un pic de frică și teama ei s-au îndreptat și spre porțilede acum ruinate.Localitatea a fost numită Voroteț de la „Vorota” în limba rusă, ce în limba moldoveneasca „poartă”. codice 1 "Mahalaua Cenușarii" codice 2 Mahalaua Babă <br>
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
fiind folclorizant ca întreaga dramaturgie a lui Delavrancea. Locul virtual de întâlnire al personajelor este băcănia (de-a lungul întregii piese). Întregul act este un tablou vivant, cu o bogată tipologie (epitropi, un bragagiu, un cârciumar, un băcan, copii de mahala), totul pentru a contrasta cu comportamentul aberant al lui Hagi-Tudose, care-i „ciordește” pe fiecare. Actul al doilea prezintă familia Gherghinei și a lui Matache Profirel care sunt niște mahalagii îmbogățiți ca cei zugrăviți în operele lui Caragiale, Vasile Alecsandri
Hagi-Tudose () [Corola-website/Science/336564_a_337893]
-
curentă se repetă și este formată din două ferstre înconjurătoare de ancadramente din piatre, distribuite pe trei nivele. S-a dorit să ia ființă în 1851, dar se deschide la 1 septembrie 1858. În primii trei ani a funcționat în mahalaua bisericii Sf. Nicolae, în casele căminarului Gh. Petrovici, rectoreul seminarului fiind Dimitrie Matcaș. În 1892 episcopul Melchisedec Ștefănescu și economul Ioan Ștefănescu Flur cumpără un local proipriu pentru funcționarea seminarului. În 1897-1914, după planurile arh. Alexandru Orăscu, clădirea se va
Seminarul teologic „Sf. Gheorghe” () [Corola-website/Science/332705_a_334034]
-
forma ei actuala, în data de 30 septembrie 1907, fiind în prezent, împreună cu turnul cu ceas, monument istoric, cu . Conform pisaniei datate 15 iunie 1743, o biserică mai veche a fost zidita de către Jupan Pârvu boiangiul și jupâneasa Stâncă în mahalaua Silvestrului. Cutremurul din 1802 afectează lăcașul de cult, iar reparațiile sunt suportate de Stâncă, nepoata jupânesei Stâncă. Cutremurul din 1838 demolează complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădita de Ilie Dimitrie și frații săi Ioan, Stoian, Gheorghe, Radu și
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
(n. 14/27 martie 1894, în satul Mahala, suburbie a orașului Dubăsari, gubernia Herson, Imperiul Rus - d. 14 decembrie 1980, București) a fost jurist, filozof al dreptului, publicist, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, sociolog, slavist, profesor, membru de onoare al Academiei Române. A fost unul dintre doctorii în Drept de la
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]