870 matches
-
cârciumioara: să nu glumim indecent); mica vâlcea a lui Rimbaud, mustind de raze, dar fără adormitul cu două găuri "roșcate și hidoase"; malurile Marnei pe vremea Frontului Popular, picnicurile și undița de pescuit, dar într-o tonalitate mai gravă: un maiestuos cu tentă modestie. Pe scurt, tot ce poate aduce în imaginație mai revitalizant și mai regenerator ideea botezului fără baptisteriu, în aer liber, cât mai aproape de izvorul vieții (și încă ce viață, cea veșnică!), toate acestea stăruie sub pleoape. Ajungem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
East susține că Iordanul și-a pierdut 97% din volumul originar de apă: irigarea nordului Israelului și pomparea din lacul Tiberiada ar explica situația. Punctul final al excursiei noastre era un canal poluat de câțiva metri lățime și nu fluviul maiestuos văzut odinioară de Flaubert. Pentru moment, farsa m-a vexat. Iată unde duc, mi-am zis eu plin de ranchiună, superstițiile păgâne ale locului. Meritam păcăleala. Era ca și cum aș fi încercat să aflu taina ultimă a unei povești fondatoare într-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sună ca Samarkand, Trebizonda sau Izmir: niște semne ale promisiunii de a savura de departe frumusețile din Țara Făgăduinței. Ele ne parvin odată cu decorul și cu persoanele. Fiecare orășel, fiecare proeminență a solului galileean înaintează înspre pelerin cu aspectul intimidant, maiestuos și rustic al personajelor din catehism: căsuțe de cărămidă arsă cu șarpanta din lemn, acoperiș plat de argilă năpădit de verdeață, băncuța înzidită în perete, apostoli în ținuta tradițională (barbă scurtă, tunică de lână până la genunchi, sandale cu curele). Fără
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fast și risipă, ducînd o viață liniștită în căminul conjugal. Mai tîrziu, încă de la urcarea pe tron, va marca îndepărtarea de reprezentanță și pompă, lichidînd pe loc grajdurile regale (începea domnia automobilului...). Punînd capăt plimbărilor la trap mărunt în echipaje maiestuoase, noul rege nu mai apărea în mijlocul mulțimii romane decît în trecerea rapidă a unui automobil Fiat decapotabil, în care abia putea distinge după obiceiul vremii de a se deghiza sportiv un grup de scafandri 46. Teatrele și sălile de concert
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
animalului: „Șade (...), ochii-și negri,/ De-mi coase și-mi chindisește,/ Cu fir d-aur împletește,/ Cu mătase isprăvește/ Cămășuță nunului,/ Sangulie mirelui,/ Și cântă d-un cântecel:/ - Boii noștri, cerbilor,/ Răsfirați cornițele,/ Să-ntind sanguliele,/ Să răsară soarele”. Coarnele maiestuoase au deci o mobilitate secretă, ce poate fi controlată de fecioara țesătoare. Marama foarte fină țesută de ea trebuie să se usuce, deci să se desăvârșească. Metaforă a lumii noi formate sub degetele iscusite ale fecioarei, sangulia are nevoie de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o minimă abilitate de a „imita existența”!... De a o imita nu pentru a deveni credibilă acea ficțiune, ci tocmai, paradox ultim pentru naivii adevărați, pentru a o destabiliza, „descalifica”, pentru a detrona În sfârșit teribila existență din tronul ei maiestuos În aparență, al cărui lemn sau bronz sau aur milioane de „credincioși ai vieții” le cred veritabile! Da, Parisul a fost, pentru mine, pur și simplu neschimbat, Într-un fel, față de fostul adolescent În ale cărei legende, se pare, Încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
depănat din ceea ce știam și mai aflasem de la gazda mea temporală despre Grecia ospitalieră, despre capitala ei - Atena, dar și despre Athosul - la ridicarea căruia au contribuit nemăsurat de mult, și timp îndelungat, și Țările Românești. Orașul este vegheat de maiestuosul Acropole cu al său Partenon construit de Pericle în anul 400 î.H. Atena, capitala Greciei, este situată la poalel e colinei Acropole, într-o câmpie, la o mică distanță de golful și de portul Piure, avea atunci circa două milioane
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
culori ce însoțea amurgul zilei. L-a cuprins un val de amintiri nostalgice. Îndreptându-se spre grupulețul de religioși din preajmă, le arătă cu mâna câteva locuri din orașul de la poalele colinei: «Vedeți, aici, la dreapta mea, acei doi chiparoși maiestuoși care se înalță în fața Casei San Benedetto? Acolo, sub umbra lor deasă de parfum de rășină, mă așezam mereu să-mi trag sufletul, după ce am mâncat urcușul acela abrupt cu pas grăbit. Cred că aveam vreo 10-11 ani. Trebuia să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
construiește un mare edificiu de patru etaje, lung de 65 de metri. De la terasa casei se poate spația o vastă panoramă. Privirea se extinde departe la 360 de grade. Spre răsărit, peste dâra verde- închisă aparținând suburbiei Pineta Sacchetti, răsare maiestuoasă cupola măreață a bazilicii San Pietro. În jurul casei sunt terenuri sportive și umbre mari și rotunde de eucalipt. «Collegino» și parohia Santa Maria Assunta și San Giuseppe au devenit nu doar punctul de referință morală și spirituală a comunității, dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și pe animația pastorală a unui mare Centru sportiv pentru tineret. San Giacomo din Vago (Verona) La ieșirea dinspre San Martino Buon Albergo (Verona) a autostrăzii «Serenissima» Venezia - Milano, pe o mică creastă, se înalță sugestivă o vilă și biserică maiestuoasă flancată de o clopotniță trainică. Colnicul, puțin ridicat peste câmpie e denumit cu multă fală Monte Grigliano. Iar biserica nu e altceva decât o absidă, preludiul unui edificiu maiestuos neterminat, dedicat Sfântului Apostol Iacob. Vila, ogivală cu ramificații gotico-maure, a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pe o mică creastă, se înalță sugestivă o vilă și biserică maiestuoasă flancată de o clopotniță trainică. Colnicul, puțin ridicat peste câmpie e denumit cu multă fală Monte Grigliano. Iar biserica nu e altceva decât o absidă, preludiul unui edificiu maiestuos neterminat, dedicat Sfântului Apostol Iacob. Vila, ogivală cu ramificații gotico-maure, a fost construită de familia Milani și cu acest nume e și cunoscută. În timpul nopții o lumină caldă și liniștită luminează întreg complexul edilitar: o priveliște evanescentă și visătoare spre
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Ai nevoie de Providență?... A ajuns Providența». Așa cum spunea Catehismul care circula în acel timp, divina Providență e cea care susține totul și pe toți: firul ierbii și stejarul bătrân, floricica de pe câmpie și crinul candid, minusculul colibri și vulturul maiestuos. Desigur, Providență este și inteligența, voința, străduința, tehnica, știința aplicată. Providență este «capul pe gât și brațele noastre! Dar atunci când se vorbește despre Providență în instituții de caritate ca a noastră, acestui cuvânt i se dă o semnificație cu totul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de Domnul prin mijlocirea lui don Giovanni Calabria. Pe 16 martie 1987, în fine, sfântul părinte Ioan Paul II a dispus citirea Decretului care declara miracolul, deschizând așadar calea spre beatificarea lui don Giovanni Calabria. Beatificarea A fost proclamată în cadrul maiestuos și solemn al stadionului «Bentegodi» din Verona la 17 aprilie 1988 de sanctitatea sa Ioan Paul II. Papa a anunțat-o printr-o Scrisoare Apostolică care începea cu o frază de-a sfântului Paul foarte dragă lui don Calabria: «Dumnezeu și-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că la restaurantul din fața vilei noastre, că ne este mai la îndemână. Ne-am dus la plajă. Tot ce făceam, făceam ca pentru ultima dată. ─ Uite Olimpul!îl admira fiică-mea ca și când l-ar fi văzut prima oară. Cât de maiestuos pare! De mâine nu-l vom mai vedea. Hai, în mare să ne mai răcorim, ca să ne piară melancolia. Este ultima zi când ne mai putem scălda în ea. De mâine nici briza n-o vom mai simți. Să fim
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
locul 4 în top) ? O colecție de scene tari, dirijate de debutantul Sergiu Nicolaescu, dovedind un entuziasm viril care trebuie să-l fi îngrijorat la vremea aceea pe consacratul Mircea Drăgan. Atunci cînd romanii asediază o cetate, mișcarea lor e maiestuoasă și inexorabilă. Atunci cînd dacii îi prind la strîmtoare într-un defileu, ploaia de bolovani și de săgeți are o aparență convingătoare de greutate, de năprăsnicie. într-o cinematografie aservită literaturii, speriată de acțiunea pură ca grasul clasei de ora
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
vacă umplută cu găluște. Dilema Veche, noiembrie 2007 Transportați Lumea Nouă/Nuovomondo (Italia, 2007), de Emanuele Crialese Nici un spectator care vede Nașul Partea a II a nu mai poate uita secvențele care descriu sosirea copilului Vito Corleone în America : intrarea maiestuoasă a vaporului în rada New York ului (și în cadru), pînă cînd masa lui neagră aproape că acoperă Statuia Libertății ; înmărmurirea solemnă a imigranților și apoi deferlarea lor pe pămînt american ; din nou Statuia, de data asta reflectată în fereastra zăbrelită
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sale de jucării, devenind una dintre ele ; capul și șenilele lui dispar în cutia trunchiului și nu mai rămîne pe-afară decît un braț metalic, cu care Wall-E leagănă raftul ca să se liniștească. Patosul acestor secvențe e de-a dreptul maiestuos. Pe de altă parte, el are și o componentă kitsch. Wall-E seamănă cu E.T. (și are aproape aceeași voce orăcăită), dar revedeți capodopera lui Spielberg și veți observa că acesta spre deosebire de regizorul lui WALL-E, Andrew Stanton nu încearcă să ni
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
O lumină atunci, Un curcubeu în culori - trei: A sângelui, a grâului, a cerului. Se roti peste sat, marginea sa De vis punând-o Aproape de ochii lui, de tâmpla lui, De inima sa care șoptea un cântec. Arcul acela trecu maiestuos și înalt Carpații, Învălui ape și gânduri, lăsându-și temelia pe miriștea vie, în loc binecuvântat, sacru nouă: Alba-Iulia! Născut în anul Unirii, revoluționar român, comunist român, de-o vârstă cu țara unită, Nicolae Ceaușescu duce în sine un steag din
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
totuși mi-a rămas viu întipărită în memorie întreaga siluetă a munților ce o înconjoară cu vârfurile lor ascuțite cu boldul 200, care răsfrâng lumina soarelui în nenumărate nuanțe. Iar în fundul văiei, acolo unde se încheie cercul munților, se rădică maiestuos, mai presus pe toți, Mont Blanc, învăluit cu mantia lui albă ca un sahastru bătrân de când lumea, căruia toți se închină. Dar aceste mari scene ale naturei nu se pot descrie cu condeiul sau spune prin viu grai; ele trebuiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îmi este cu neputință să descriu splendoarea tabloului ce mi s-a înfățișat dinaintea ochilor. Rigi este unul dintre munții Șvițerei care are o situațiune excepțională, de unde se deschide vederei un orizon nemărginit. Cât poți îmbrățoșa cu ochii, vezi lanțul maiestuos al Alpilor acoperiți cui zăpadă veșnică, urieși ai pământului ale căror titve albe se profilează pe ceri cu formele cele mai neînchipuite. Apoi printre dânșii văile ce-i despart, strălucesc râuri, lacuri, sate, târguri unde se mișcă și se răsfață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
schimbat. Aceasta s-a petrecut în parte sub presiunea creșterii costurilor necesare pentru întreținerea servitorilor, foarte numeroși în astfel de reședințe. Puțin cîte puțin, nobilii înstăriți și marii burghezi au început să prefere confortul unor apartamente spațioase celui al palatelor maiestuoase devenite prea greu de administrat. Însă Parisul este în egală măsură locul privilegiat al contestării puterilor instituite. Zilele revoluționare ale secolului al XIX-lea și mișcările sociale din secolul XX au luat adesea naștere aici. Turbulența contribuie la a face
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Augusta, rezervată integral pietonilor: case cu trei caturi, așezate într-o simetrie perfectă, și omniprezentul pavaj, alb și negru, ca un preș bine îngrijit. Pe laturi, o sumedenie de shopuri și cafenele semiaglomerate. Avem două posibilități: să mergem spre Arcul maiestuos, cu ceas, din capătul aleii pietonale sau să încercăm să ajungem la Castelul Săo-Jorge, de unde am putea cuprinde cu privirea întregul oraș și am obține mai multe certitudini de călător. Alegem a doua variantă. Părăsim platoul de jos și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se sărută îndelung, iar ceilalți le respectă intimitatea - nu se așază alături, pe locurile libere. O lume încremenită în contemplație și sărut. E așa o liniște, că se aude apa havuzului din centrul pieței. Proiectoare puternice pun în valoare clădirea maiestuoasă a Palatului Regal (Palacio Real), care e pustiu la această oră. Parcă ești în Șheherezada... Deodată, cineva branșează un casetofon cu Enrique Iglesias... A doua: e aproape ora 23.00. Întreb un bărbat - obiceiul meu de a întreba în orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu voi reuși să văd prea mult și pe îndelete, mai ales că aici totul este la o dimensiune mai mare. Starea aceasta de liniște și de împăcare mă va face, probabil, să rezist mai mult timp oboselii. Scări enorme, maiestuoase, coloane uriașe din marmură albă, niveluri care coboară în subteran, etaje care urcă, escalatoare silențioase... Ajuns aici din înghesuiala apartamentului în care trăiește, omul se simte complexat, redus la condiția lui de ființă fragilă, insignifiantă. Impresia puternică, fascinația pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
revedea doar la cină, undeva în oraș. Până atunci, avem câteva ore pentru dezvoltarea facultăților cognitive. Toate drumurile nou-veniților în capitala Belgiei duc în Grand-Place - punctul nevralgic al vechiului centru. Grand-Place nu e „mare” în sensul propriu al cuvântului, ci maiestuoasă, cu adevărat excepțională ca realizare urbanistică. Un perimetru rectangular, 110 m x 68 m, înconjurat de o salbă de clădiri istorice, aparținând familiilor aristocrate - fațade lucrate, ai zice, de o mână de bijutier nebun, pasionat de arta detaliului, atâta suplețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]