833 matches
-
tonul său se simte o bucurie ascunsă. Vă rog, dați-mi voie să vă ajut să urcați în palanchin. Simt cum în jurul gâtului mi se înfășoară o sfoară nevăzută. Așa cum privește în jos de pe tronul ei, Nuharoo este într-adevăr maiestuoasă. Mă las în genunchi și îi fac o plecăciune. Nu au trecut decât câteva săptămâni de când ne-am văzut ultima dată, și frumusețea ei pare din ce în ce mai orbitoare. E îmbrăcată într-o robă aurie, brodată cu păsări pheonix și e machiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de brazi din spatele castelului, ceața de dimineață încă nu se risipise, făcând regiunea înconjurătoare să arate aproape ca o scenă de pe fundul mării. Cei doi călăreți treceau grăbiți prin dumbravă, cu pas vioi. O pasăre mare zbură pe deasupra lor, bătând maiestuos din aripi. — Vremea e minunată, nu-i așa, Genemon? Dacă rămâne astfel, pe munte va fi senin. — De mult nu m-am mai simțit atât de bine, spuse Mitsuhide. — Fie și numai acest lucru face ca plimbarea asta să merite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
față în față, oricine s-ar fi îndoit că i se putea alătura în acele vremuri periculoase, riscându-și viața pentru el. Existau oameni care, la prima vedere, păreau a fi foarte impresionanți. Takigawa Kazumasu, de exemplu, avea o ținută maiestuoasă, despre care nimeni n-ar fi tăgăduit că aparținea unui general de prim rang. Niwa Nagahide avea o simplitate elegantă și, cu începutul său de chelie, părea un războinic dârz. Gamo Ujisato era cel mai tânăr, dar, cu genealogia sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
închina cești cu sake. Atât tatăl, cât și fiul stăteau pe taburetele de campanie, așteptând ora plecării. De obicei, când era anunțată pornirea trupelor, se sufla în cornuri, erau bătute tobele, steagurile se desfășurau și armata începea să-și croiască, maiestuos, drum prin cetate. Cu acea ocazie, însă, călăreții fură lăsați în grupuri mici, de câte doi sau trei; în fața și în spatele lor erau plasați pedestrași; flamurile rămăseseră împăturite, iar armele de foc, ascunse. În acea noapte cețoasă de primăvară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Mă duc puțin mai în față, așa încât acum stau foarte aproape de Mike. Miroase divin. Aftershave Armani. Pot să pun pariu. Norii se dau deodată la o parte și priveliștea care se ivește mă lasă mută de uimire. E captivant. Munții maiestuoși sunt atât de calmi, înveliți elegant în pături groase, groase de zăpadă. Nu ar fi minunat să poți schia pe unul din acești munți și să ai lumea la picioare? Pe de altă parte, faptul că nu există viață acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
e ceasul sau așa ceva. Nu ne spunem nimic până ajungem la el acasă. Locuiește în Blackrock. Într-o casă cu patru camere, semidecomandată. Nu e ieșită din comun sau așa ceva. Vreau să spun că nu are piscină sau o alee maiestuoasă. Și cu siguranță nu are un servitor care să îi deschidă ușa. Dar asta e o ușurare, sincer. M-am simțit ca un musafir nepoftit în casa părinților lui Adam. Casa urlă a burlac. Dar îmi place. E curată, ordonată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
pe care le folosesc mereu ca alternativă la mersul la sală. Plus că, din fericire, marketingul e la etajul Întâi. Tocmai am ajuns pe palier, când Jane țipă: — Uite ! O, Doamne ! El e ! Pe stradă cotește, cu un tors egal, maiestuos, o limuzină care oprește exact În fața ușilor de sticlă de la intrare. Nu-nțeleg deloc ce e cu mașinile astea. Sunt atât de strălucitoare și de lustruite, de parcă ar fi făcute din cu totul alte metale decât mașinile obișnuite. Ușile liftului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Încercând să împărtășesc plăcerea de a găsi un rol măreț, îi explic lui Kang Sheng ceea ce simt. Însă el a adormit pe canapea. A început cu un congres din iulie 1959, ținut pe Muntele Lu, o stațiune unde peisajul este maiestuos. La început, Mao pare umil și modest. Își recunoaște greșelile și încurajează criticile. Sinceritatea lui îi mișcă pe delegații și reprezentanții sosiți din întreaga țară, printre ei aflându-se și Fairlynn. Ea critică Marele Salt al lui Mao ca fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
-l vedea căzând pe jos. Când ieși din birou, trebui să-și sprijine fruntea de una dintre coloanele de marmură și să stea câteva minute, pentru că nu se simțea în stare să coboare sub privirile a douăzeci de funcționari aferați maiestuoasa scară de marmură, fără să se rostogolească până în grădină, în straturile de flori. Unul dintre funcționari trecu în tăcere prin spatele lui, bătu de trei ori în ușa biroului și intră, închizând-o în urma lui. Guvernatorul, care nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
aștepte la marginea plajei. Exact după cinci minute se auzi urletul unei sirene, își făcură apariția doi motocicliști urmați de un automobil negru, lung și greoi, și toată circulația de pe bulevard se întrerupse pe loc, pentru ca întregul convoi să intre maiestuos în mica grădină a clădirii cenușii. De departe, Gacel putu zări silueta înaltă unui bărbat elegant și semeț, care coborî din mașină însoțit de plecăciunile ceremonioase ale portarilor și funcționarilor și urcă fără grabă cele cinci trepte de marmură ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
văzut pe Brian, iar eu i-am făcut cu mâna. Spre surprinderea mea, ridică și el o mână și ne zise pe un ton chiar prietenos: — E-n regulă? — Am văzut fluturașul pus de tine, am spus eu. El Încuviință maiestuos din cap. — O să fie o petrecere bună, zise, sau mai degrabă tună, el. Distracție frumoasă. Am schimbat cu Rachel o scurtă privire uimită. Bună idee avusese să venim după el aici, pentru că deja rostise, din proprie inițiativă, mai multe cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pot realiza lucruri uluitoare cu ajutorul lămpilor cu halogen. — Serios? spuse ea, Încrețindu-și fruntea și examinând cu atenție revista. Aici scrie că are o boală de piele rară. Ușile se deschiseră larg și intră o femeie Însărcinată, cu pântecul umflat maiestuos, ca o pânză de corabie. Pe frunte, părul Îi era coafat În codițe africane, iar la spate era adunat Într-un aranjament complicat, cu bucle și Împletituri. Ar fi putut fi o splendidă statuie pentru prora unei corăbii. Vă pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
seamă că nu mâncase mai nimic. N-o prindea deloc noua Înfățișare. Acum, că ce era mai rău trecuse, speram că se va Înveseli din nou și că va pune la loc cele șase kilograme pierdute. Își pierduse și ținuta maiestuoasă și fastul care o caracterizau. Ștergându-și fața cu un șervețel, Își ridică ochii spre mine. — Iartă-mă, Sam. N-ar trebui să fac asta. În parte, e și din cauză că sunt fericită, Înțelegi? Fericită să-l văd intrând iarăși pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
nouă ani, iar ea unsprezece. Răbdătoare, a așteptat ca el să se coacă. I-a atins primul tulei din barbă, i-a surprins cea dintâi tresărire de dorință În trup, i-a văzut mădularele alungindu-se, mușchii rotunjindu-se, plămadă maiestuoasă pe care a prins numaidecât s-o Îmblânzească. Niciodată n-a Încetat să fie favorita: adulată, curtată, onorată, ascultată, mai ales. Iar sfaturile ei au fost urmate. La sfârșitul zilei, la Întoarcerea de la o vânătoare de lei, de la un turnir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de un genevez. Dimineața, am Închiriat o iapă bătrână ca să mă duc, Într-o vizită de curtoazie foarte utilă, la legația americană, În Bulevardul Ambasadorilor. Apoi am mers la discipolul preferat al lui Djamaledin. Mustață fină, tunică lungă, albă, ținută maiestuoasă a capului, o umbră de răceală - Fazel corespundea, În totalitate, imaginii pe care mi-o alcătuise despre el exilatul din Istanbul. Aveam să devenim cei mai buni prieteni din lume. Dar cel dintâi contact fu distant, limbajul său direct mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
le luase În stăpânire. Două canaturi grele s.au Închis, am tras, un zăvor masiv, și ne-am găsit singuri, Împreună. Tabrizul nu mai era un oraș rupt de lume, ci lumea lâncezea la depărtare de Tabriz. Într-un pat maiestuos, cu colonade și draperii, mi-am Îmbrățișat iubita regală. I-am desfăcut, cu mâna mea, fiecare nod, fiecare nasture, i-am redesenat, cu propriile-mi degete, cu palmele, cu buzele, fiecare linie a trupului, se dăruia mângâierilor mele, sărutărilor mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
un văl ireal. Împrejurul Reghistanului se ridică trei monumente, trei ansambluri gigantice, turnuri, cupole, portaluri, ziduri Înalte Împodobite În Întregime cu mozaicuri migăloase, cu arabescuri cu luciri de aur, de ametist, de turcoaz. Și cu Înscrisuri laborioase. Totul e Încă maiestuos, numai că turnurile sunt Înclinate, cupolele sunt sparte, fațadele scorjite, roase de timp, de vânt, de secole de nepăsare; nici o privire nu se ridică spre acele monumente, coloși semeți, superbi, ignorați, un decar grandios pentru o piesă derizorie. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
repune pe picioare. În nopțile cu lună plină mă strecuram acolo, săream poarta și mă uitam în adâncurile piscinei transfigurate de lumină, ca ruinele unui oraș canaanit mă privea înapoi de acolo din pământ, înconjurată de chiparoși întunecați, sobri și maiestuoși, de parcă uitase cu totul strigătele vesele ale copiilor în apa rece, cu firișoare de nisip auriu printre degete, sau roșeața pepenilor îndulcindu-i marginile. La fel voi uita și eu murmurele liniștitoare ale apropierii, într-o clipită, înainte să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
strălucitoare Începură să-i curgă pe pielea gri și ridată. SÎngele avea altă culoare și „trebuie să țin minte asta“, se gîndi David, și așa și făcu, fărĂ Însă ca asta să-i fie de folos vreodată. Acum toată demnitatea maiestuoasă și toată frumusețea dispăruseră din elefantul care nu mai era decît un maldăr mare și plin de riduri. — Ei bine, Davey, datorită ție am pus mîna pe el, Îi spuse taică-său. Acum ar fi mai bine să facem un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dar foarte mult pentru sertare vizibile și invizibile. „Aici deasupra n-aș reuși să-l pun pe Abufalia”, zise el. „Dar de puținele ori când vin aici, Îmi place să scriu de mână, cum făceam altădată”. Ne arătă un dulap maiestuos: „Uite, după ce-oi muri, amintiți-vă, acolo-i toată producția mea literară de tinerețe, poeziile pe care le scriam la șaisprezece ani, ciornele de la o saga În șase volume pe care o scriam la optsprezece... și tot așa, pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
neîndoielnică de hipiot purtând cu stângăcie o pereche de blugi Dolce & Gabbana gri, mototoliți și un tricou galben, smuls de la uscat (se mai vedeau pe el urmele cârligelor!), cu inscripția Forza Petrolul! își ridică ritualic palmele, către ei, plecându-și maiestuos, cu o gentilețe exagerată, fruntea lui lucie și netedă. Apoi, rostește: Sunt Arhanghelul Uriel. Pace și împlinire vouă, tuturor, dragii mei prieteni! Ciudat, arătarea jerpelită, aplecată în onctuoasa reverență, radiază în efluvii un parfum seducător difuz, ca de paciuli. Sile
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
stranie a personajului. Geamănul constipat al lui Dracula! Parol! îl categorisește mental Avocatul. Cu un gest repezit, care se dorește a fi prietenos, custodele își invită oaspeții întârziați, în holul din capul monumentalei scări interioare, din marmură șlefuită, ce urca maiestuoasă, pe ambele aripi, către nivelul următor. Pe laturile treptelor, la parter, în semicerc, sub lampioanele celor două nimfe sau alegorii feminine de bronz, opere delicate ale sculptorului francez Belleuse, fusese amenajat un spațiu expozițional destul de restrâns, care reușea prea puțin
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
zile în urmă tot în șifonier și de la care îi plecase de altfel hotărârea cea mare pentru seara de azi. Scoase și acum, cu același suspin recunoscător, superbul obiect. Era o perucă blondă neobișnuit de bogată, cu bucle care coborau maiestuos și cât se poate de natural până între omoplați. Pe dinăuntru avea o căptușeală moale și foarte elastică, așa încît, după un sfert de oră de purtare, nu te mai îndoiai că porți pe cap părul tău natural. Își puse
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fi auzit strigat de locotenent. Se opri, întoarse capul și dădu cu ochii de el. - Am ajuns, domnule locotenent, îi spuse apropiindu-se. Am ajuns la timp. Dar unde e podul? întrebă. Locotenentul zâmbi și întinse brațul. Fluviul curgea lin maiestuos, tăcut, la câteva sute de metri în fața lor. Nu i se zărea celalt mal, căci ploaia continua să cadă măruntă, țesând parcă o perdea de negură, pe care lumina incertă, palidă, în care se ghiceau deja zorile, nu izbutea s-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
niciodată n-a știut dacă recitase vreuna din poeziile, nenumărate, pe care le învățase pe dinafară sau improvizase, fără să-și dea seama, vers după vers, așa cum îi cerea melodia și îl sileau mișcările de dans, mereu altele, când lente, maiestuoase, aproape liturgice, când abrupte, sălbatece, ireverențioase. De ce s-a oprit, la un moment dat, și depărtîndu-se la un pas de oglindă, s-a înclinat, plecîndu-se mult din mijloc, cu pletele căzîndu-i peste față, n-a înțeles, pentru că nu era obosit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]