522 matches
-
nota - odată cu el și întrebarea: cum se poate împăca subiectivismul său, inerentul militantism pe tărâm istoriografic cu exigența primordială a adevărului ? Alexandru Zub se plasează pe o linie de împăcare întâlnită acolo - spune el - „unde militantismul se exercită, după formula maioresciană, «în marginile adevărului» în limitele mai sus schițate”. Neîndoielnic că terenul tematic predilect al lui Alexandru Zub este istoriografia, ca reflex subiectiv al faptelor reale care alcătuiesc un fundal oarecum estompat. Faptele sunt însă fapte și fără ele nimic nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și occidental, a fost supus unei logici procustiene și reducționiste a lecturii. Critica Junimii a fost explicată prin acțiunea forțelor de producție, iar evidențierea naturii „reacționare“ a politicii junimiste a fost axioma ordonatoare a exegezelor. Recuperarea dimensiunii literare a direcției maioresciene nu a fost dublată de un gest similar aplicabil legatului ideologic al cercului junimist. Din acest punct de vedere, paginile de față au avut ca obiectiv reconsiderarea imaginarului politic junimist prin depășirea tradiționalei opoziții, de sorginte lovinesciană, dintre forțele „reacționare
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cerc intelectual, literar și ideologic maniera în care românii înțeleg săși imagineze modernitatea, în toate articulațiile ei. Campaniile junimiste, având în centru precizia chirurgical-polemică a lui Maiorescu, modelează, în decursul a câteva decenii, o limbă literară și un canon. „Direcția“ maioresciană este, în mare măsură, cea pe care o vor urma, până la cezura postbelică a comunismului, critica și istoria literară românească. Descurajarea frazeologiei găunoase, înclinarea către distincția exprimării, cultul criticii ca instrument de asanare a mediului public sunt tot atâtea elemente
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
junimism, E. Lovinescu scrie despre urgența revizitării unui timp ce refuză deriva populistă. În acest mod, după un deceniu și jumătate, ciclul junimist marchează apariția unei sinteze intelectuale care aduce împreună moderația junimistă și luciditatea profetică a timbrului lovinescian. Centenarul maiorescian de la 1940 și anii care îi urmează probează, dincolo de orice dubiu, existența po tențialului de actualitate insurgentă pe care pledoaria junimistă îl deține. Departe de a fi un fapt cultural mu zeificat, examinabil cu detașarea arheologului intelectual, viziunea junimistă stă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
acest context, apelul la delimitările operate în de ceniul al treilea al secolului XX de către Ioan C. Filitti oferă un model de interpretare ce recontextualizează junimismul ca variantă de reflecție con ser va toare. Conservator el însuși, în ilustra linie maioresciană, Filitti avansează o interpretare ce se opune, programatic, celei lovinesciene. Demonizările sunt abandonate în favoarea unei priviri atente la dinamica ideilor. „Reacțiunea“ nu se mai confundă cu linia conservatoare, în vreme ce „liberalismul“ nu este monopolul unei direcții radicale. Argumentul lui Filitti răstoarnă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
și autohtonism antisemit, concurenți ai lui Maiorescu în spațiul cultural ieșean, fracționiștii sunt cei care intră în mitologia junimistă drept efigie a naționalismului orb și a inculturii agresive. Contra școalei Bărnuțiu este textul programatic în care se poate citi delimitarea maioresciană de invitația politică la barbarie. Pe acest fundal al radicalizării spiritelor și al perspec tivei abdicării lui Carol I, o parte a Junimii intră în orbita conservatoare, acceptând invitația formulată de G. Costa Foru, în numele lui Lascăr Catargiu. Scri ind
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
fi conservator: refuzând, cu egală vigoare, elanul utopic revoluționar și încremenirea „reacțiunii“, junimismul acționează întrun spațiu public dominat de impulsul demonizării aristocrației. De aici, tentația de a asocia moderația liberal conservatoare cu preocuparea apărării privilegiilor defuncte. Viziunea junimistă, în dicțiune maioresciană, este una la nivelul căreia egalitatea în fața legii și progresul constituțional sunt elemente centrale. Critica ideologică privește doar către viitorul care se clădește sub semnul echilibrului constituțional. Imaginii conservatorismului ca strategie de salvare a „boieriei“ îi este opus proiectul unei
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sugerează Maiorescu, nu se poate fonda pe această reproducere a unor simulacre care nu au nimic în comun cu spiritul originar al instituțiilor emulate. Dezvoltarea este durabilă în măsura în care rămâne organică, asemenea unui dialog între contextul național și formele importate. Evoluționismul maiorescian este ostil acestei pedagogii iresponsabile ce acordă frazeologiei capacitatea de a edifica, din nimic, o lume de mucava. Dincolo de arhitectura pe care elitele locale o admiră se află profunzimea unui nivel de evoluție seculară ignorat în clipele de entuziasm patriotic
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
perspectivă a modernizării întemeiată pe iluziile patriotice ale raționalismului politic. În lectura junimistă pe care o inaugurează Maiorescu, nu există soluțiipanaceu. Predilecția pentru exercițiul spiritului critic este inse parabilă de viziunea duratei lungi. Observațiile lui Alexandru Duțu în marginea reflecției maioresciene trimit la această dialectică a solidarităților organice și a celor organizate. Omnipotența politicii, preferința pentru legiferarea în exces, fetișizarea reperelor de ci vilizație sunt reflexele unei omnipotențe a statului, care își construiește o societate fără ca cetățenii săi săși poată activa
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ref id=”1”>Ibidem, pp. 251-252.</ref> „Formele stricăcioase“ de la 1876 nu sunt decât prelungirea ipotezelor la 1868. Falsa clasă de mijloc nu poate supraviețui decât prin păstrarea acestei legături ombilicale care o unește cu statul. Educația este, în lectura maioresciană, cheia de înțelegere a proiectului ratat de modernizare. Privilegierea cunoașterii sterile, întoarse spre trecut, se întâlnește cu hiper trofierea birocratică. Debușeul natural al unor întregi generații de licențiați nu poate fi decât o administrație colonizată și recolonizată politic, odată cu fiecare
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
s a aruncat pe tărâmul politic, pentru fiecare post politic avem un titular și 7, 8 candidați. Ei bine, unde ne mai rămâne atunci puterea pentru activitatea economică? Nicăeri.<ref id=”1”>Ibidem, pp. 94-95.</ref> Ca și în discursul maiorescian de la 1876, junimismul nu înseamnă, așa cum adversarii săi s au încăpă țânat să sugereze, o critică sterilă, lipsită de fundamentul alternativei. Căci direcția progresului, notează Carp dea lungul unei cariere ce se întinde pe patru decenii, poate fi schimbată. Cu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
spre un conservatorism romantic, specie ideologică ce află în țăran și în credințele sale un reazem în lupta dusă în contra mimetismului dominant. Scriitor ocazional, spre a relua caracterizarea memorabilă a lui E. Lovinescu, Theodor Rosetti împinge până la ultimele consecințe scepticismul maiorescian de la 1868. Despre direcțiunea progresului nostru și Mișcarea socială de la noi sunt exerciții intelectuale care deconstruiesc arhitectura statului și a societății de după 1834, expunând inadecvarea originară ce nu oferă tradițiilor locale nici o cale de afirmare. Moldovean și conservator, Rosetti este
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
este dominată de instinctul intelectual raționalist, dublat de o propensiune către întărirea acelei democrații bugetare evocate de P.P. Carp. Efectul secundar al acestei asimilări incomplete și imature a principiilor civilizației este ridicarea unei arhitecturi mentalitare și juridice marcate, în termeni maiorescieni, de neadevăr și inadecvare. În locul politicii de durată, ce redescoperă rațiunile de a fi ale tradiției, generația „junilor corupți“ privilegiază explozia retorică și apelul la stat ca sursă inepuizabilă de alocații bugetare și de funcții. Falsa stare a treia este
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
civilizat reclamă abrogarea legislațiilor protectoare care erau considerate de clasele guvernante ca triumful prevederii administrative.<ref id=”1”>Vasile Pogor, „H.T. Buckle. Istoria civilizațiunii în Englitera“, în Antologia ideologiei junimiste, ed. cit., pp. 111-112.</ref> Evoluție și prudență: o viziune maioresciană Discursurile parlamentare maioresciene sunt o cutie de rezonanță în cadrul căreia se regăsesc temele centrale ale pedagogiei politice junimiste. Fidel unui proiect politic care se revendică de la 1857, iar nu de la 1848, Maiorescu gândește dezvoltarea României moderne în termenii efortului de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
legislațiilor protectoare care erau considerate de clasele guvernante ca triumful prevederii administrative.<ref id=”1”>Vasile Pogor, „H.T. Buckle. Istoria civilizațiunii în Englitera“, în Antologia ideologiei junimiste, ed. cit., pp. 111-112.</ref> Evoluție și prudență: o viziune maioresciană Discursurile parlamentare maioresciene sunt o cutie de rezonanță în cadrul căreia se regăsesc temele centrale ale pedagogiei politice junimiste. Fidel unui proiect politic care se revendică de la 1857, iar nu de la 1848, Maiorescu gândește dezvoltarea României moderne în termenii efortului de limitare a tensiunii
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
echilibrul politic victorian al domniei lui Carol I. Oricât de limitată (căci extinderea dreptului de vot nu duce la consacrarea colegiului unic), revizuirea constituției este o ocazie pentru Maiorescu să reafirme, în contra curentului dominant, valoarea ideologică a prudenței politice. Criticismul maiorescian exprimă, dincolo de orice rezerve, atașamentul față de Constituția de la 1866: chiar dacă ea anticipează geneza unei stări a treia, chiar dacă este, în câteva dintre punctele ei, în dezacord cu pre caritatea instituțională și mentalitară a unei societăți periferice, legea fundamentală de la 1866
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
id=”1”>Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare..., vol. III (1881- 1888), ed. cit., p. 121.</ref> Predilecția pentru cultivarea unei politici care privilegiază abstracțiunile și ignoră contextul de aplicare a grefelor operate este consecința educației politice situate sub semnul raționalismului - critica maioresciană continuă textele de la 1868 și 1876. Occidentalizarea nu este dublată de soliditatea privirii istorice și de atenția la etosul stării a treia. Ceea ce domină este încrederea naivă în posibilitatea frazelor și conceptelor de a fi soluțiile miracol. Universalismului raționalist Maiorescu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
conceptelor de a fi soluțiile miracol. Universalismului raționalist Maiorescu îi contrapune, îndrumat de prudența postburkeană, profilul legislatorului care negociază relația dintre împrumut și adaptare, lucrând, temeinic și modest, la această operă de altoire și de reformare. Încă o dată, miza textului maiorescian este redefinirea sincronizării înseși - ea este semnificativă doar în măsura în care organismul comunității nu va respinge sau desfigura grefa operată. Reformatorul este efigia recu perabilă în oratoria politică a lui Maiorescu. Mai ascuns este, este ceva mai fin, dar cu atât mai
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
adaptate și însuflețite pentru trebuințele reale ale poporului român.<ref id=”1”>Ibidem, p. 123.</ref> Pe acest fundal al adaptării ca alternativă la inovația intempestivă, Constituția de la 1866 este un reper ale cărui potențialități nu au fost epuizate. Invitația maioresciană evidențiază utilitatea prudenței ca formă liberal conservatoare de stimulare a schimbării. Revizuirea de la 1883 amenință să perturbe echilibrul fragil care se poate naște doar din lucrarea îndelungată și tenace a principiilor de civilizație. Nerăbdarea este sem nul imaturității hrănite de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
expune un nivel al politicii practice ignorat de visătorii utopici. Educația, descentralizarea, organizarea unei magistraturi independente sunt tot atâtea promisiuni abandonate după generoasa lor codificare. Efectul progresului este subminat de această continuă accelerare, în absența unei temeinicii a edificării. Logica maioresciană, asemenea celei a lui P.P. Carp, fidelă prudenței, se obstinează să puncteze dificultatea cu care se articulează, în spațiul autohton, acel civism fără de care extinderea dreptului de vot rămâne o simplă ornamentație demagogică. Înainte de a aspira la transformările de adâncime
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
împiedică acțiunea. Căci orice faptă este o verigă ruptă dintr-un lanț infinit, și omul activ este din capul locului condamnat la fragment" (Aforisme, 1868). Un asemenea elogiu al faptei nu este surprinzător. Ajunge să ne amintim de mulțimea proiectelor maioresciene, numai parțial realizate, de faptul că a dorit să fie activ până la epuizarea energiei spiritului său. Tot ce e pe jumătate îi părea nedemn, implicarea deplină o chestiune de onoare. Arta vieții o rezuma la un singur cuvânt: abnegație. Inimii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu seriozitate, servită de cât mai mulți, în cadrul unui program de durată. Civilizația nu se înghite cu lingura într-o clipă, ci se construiește îndelung, cu trudă, cu stăruință, cu răbdare, punând la lucru energiile disponibile. Știm astăzi că proiectul maiorescian de construcție socială comportă "lecturi" diferite, că el trebuie citit la mai multe nivele pentru a fi înțeles în toată amploarea și complexitatea lui. Îl putem urmări sub unghiuri diverse, într-o sferă de inițiative sau alta. El se arată
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
activitatea practică, entuziasmul bine strunit cu spiritul critic, realizarea personală în spațiul ideilor cu o pedagogie civică mereu valabilă. Dacă spiritul nu e altceva decât "puterea de a împrumuta unei circumstanțe actuale resursele trecutului și energiile devenirii" (P. Valéry), spiritul maiorescian se definește ca o propensiune constructivă, susținută și disciplinată prin rigorile filosofiei. Un asemenea spirit nu-și pierde nicicând actualitatea. E spiritul unui gospodar ce asumă rosturile unei culturi și mai mult decât atât. "Ai un singur bloc de marmură
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Cluj-Napoca, 1982; V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, București, 1984; Când sensul acoperă semnul, București, 1985; Recursul la tradiție, Cluj-Napoca, 1987; Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992; Decupaje în sens, Sibiu, 1997; Cultura - o utopie asumată, Sibiu, 2000; Critica „estetică” și verdictul maiorescian, Sibiu, 2001; Teorie și metodă. Eseu despre izvoarele aventurii metodologice moderne, Sibiu, 2002. Ediții: Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, postfața edit., București, 1974; Oscar Lemnaru, Omul și umbra, pref. edit., Cluj-Napoca, 1975; G. Călinescu, Șun sau Calea netulburată, postfața edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
trăiește începuturile unei "culturi sănătoase", deși a parcurs, după realizarea actului Unirii de la 1859, o perioadă de înstrăinare față de trecutul său. Nu este aici locul pentru o discuție asupra ideilor lui C. Rădulescu-Motru despre cultura română, aflate sub influența teoriei maioresciene a "formelor fără fond", dar trebuie să observăm sensul în care el gândește cultura ca prelungire firească a dispozițiilor sufletești ale poporului, iar nu ca ansamblu de instituții și valori străine fondului intim sufletesc al acestuia. Dispozițiile sufletești se exersează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]