772 matches
-
DIFERENȚIAL Diagnosticul diferențial al stenozei de cale biliară principală este dificil. Aceasta poate fi evaluată EUS din trei puncte de vedere:localizarea la nivel proximal/ mediu/ distal, diagnosticul diferențial dintre o stenoză benignă și una malignă și dacă există certitudinea malignității, să se stadializeze leziunea. Criteriile EUS pentru stenozele maligne includ: distrugerea aspectului trilaminar al peretelui CBP sau aspect de leziune hipoecogenă infiltrativă cu margini neregulate, eventual invadantă în structurile adiacente. Tranșarea diagnosticului este de multe ori dificilă și necesită examen
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
colangiocarcinomului este de neregularitate a stratului extern sau intern, întreruperea structurii trilaminare, prezența de masă hipoecogenă sau a unei leziuni papilifere [3]. Dacă leziunea papiliferă este mai mare de 8 mm în diametru, chiar dacă structura trilaminară este menținută, probabilitatea de malignitate este mare [1]. Acuratețea diagnostică a stenozelor biliare prin IDUS este de 89% față de acuratețea de 40% obținută la ERCP și 75% obținută la EUS, iar pentru stabilirea diagnosticului de malignitate al stenozelor, asocierea ecografiei intraductale cu ERCP conferă o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
în diametru, chiar dacă structura trilaminară este menținută, probabilitatea de malignitate este mare [1]. Acuratețea diagnostică a stenozelor biliare prin IDUS este de 89% față de acuratețea de 40% obținută la ERCP și 75% obținută la EUS, iar pentru stabilirea diagnosticului de malignitate al stenozelor, asocierea ecografiei intraductale cu ERCP conferă o acuratețe de 90% [42]. Principalul dezavantaj al IDUS este acela al lipsei posibilității de prelevare de biopsii, iar prezența unei proteze biliare împiedică evaluarea corectă a extensiei tumorale [3]. POSIBILITĂȚI TERAPEUTICE
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
sau la distanță [38]. Și aceste clasificări sunt însă greoaie și nu și-au dovedit în totalitate valoarea prognostică [3]. Diagnosticul diferențial al colangiocarcinomului hilar trebuie făcut în principal cu stenozele biliare benigne și se bazează pe evidențierea semnelor de malignitate: stenoză lungă și asimetrică, cu margini neregulate, captare a produsului de contrast la nivelul ductului afectat și prezența adenopatiilor sau evidențierea unei mase tumorale periductale [39]. Colangiocarcinomul extrahepatic distal Această localizare se întâlnește în 20-30% din cazuri [13,15]. Include
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
a înregistrat un număr de 123 de cazuri de cancer de veziculă biliară, 37,4% dintre acestea (46 cazuri) au fost diagnosticate în populația județului Cluj (tabelul 61). În perioada urmărită se remarcă o tendință ascendentă de apariție a acestei malignități în rândul bărbaților, raportul pe sexe rămânând totuși favorabil sexului feminin (tabelul 62). Această localizare a deținut o pondere de 38,8% din totalul cancerelor de tract biliar (123/317). Tipurile histologice ale cancerului de veziculă biliară, diagnosticate în populația
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
s-a înregistrat un număr de 50 de cazuri de cancer de duct biliar intrahepatic, 44% dintre acestea (22 cazuri) fiind diagnosticate în populația județului Cluj (tabelul 65). În perioada urmărită se remarcă o tendință ascendentă de apariție a acestei malignități la femei, cu un raport pe sexe favorabil sexului feminin (tabelul 66). Această localizare a ocupat o pondere de 15,77% din totalul cancerelor de tract biliar (50/317). Tipul histologic predominant este colangiocarcinomul (tabelul 67) [31,32]. În perioada
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
Vater, 71,43% dintre acestea (25 cazuri) au fost diagnosticate în populația județului Cluj (tabelul 74), corelat cu accesul la servicii de diagnostic și tratament de înaltă performanță). În perioada urmărită se remarcă o tendință ascendentă de apariție a acestei malignități la femei, cu un raport pe sexe favorabil sexului feminin (tabelul 75). Această localizare a ocupat o pondere de 10,72% din totalul de cancere de tract biliar (35/317). Tipurile histologice ale cancerului de ampula Vater, diagnosticate în populația
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
cascade de semnalizare celulară în promovarea tumorigenezei [35, 36]. Genele supresoare tumorale Alături de oncogene și genele supresoare tumorale sunt implicate în dezvoltarea și progresia CCA. Inactivarea genei supresoare tumorale TP53, ale cărei mutații au fost evidențiate în peste 50% dintre malignitățile umane, a fost detectată în CCA cu o frecvență de 21% [37]. Incidența specifică și tipul mutațiilor TP53 au fost analizate în câteva studii prin metode imunohistochimice și de secvențiere genomică, fiind mai frecvent întâlnite tranzițiile (G :C/A :T
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
cu virus Epstein-Barr și herpetic putânduse semnala uneori apariția unor forme de cancer specifice (de exemplu, limfomul Burkitt). 2. Complicațiile neoplazice sunt explicate pe de o parte de intervenția unor virusuri cu potențial de a determina producerea anumitor tipuri de malignități, iar pe de altă parte diminuării răspunsului imun față de celulele neoplazice datorită imunosupresiei terapeutice care se impune pentru menținerea transplantului. 3. Complicațiile cardiovasculare constau în apariția la unii bolnavi cu tratament imunosupresiv îndelungat a unui proces de ateroscleroză generalizată agresivă
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
condiții nenaturale este obligatoriu acordul medicului legist. După efectuarea acestor formalități se vor preleva câțiva ganglioni limfatici inghinali pentru a preciza antigenele HLA. Se realizează examenul clinicoparaclinic complet și complex al donatorului pentru a putea sesiza eventualele contraindicații pentru transplant (malignități, boli autoimune, hipertensiune arterială, diabet zaharat etc.). Prezența unor infecții virale acute antemortem este o contraindicație absolută pentru transplant; se va acorda atenție depistării herpesului cutanat sau genital, varicelei, zonei zoster, pneumoniei, meningitei, encefalitei, hepatitei virale B și C, infecțiilor
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
și azi. Indicația de elecție pentru transplantul renal o reprezintă insuficiența renală cronică în stadiu uremic, excepții constituind copiii sub 3 ani, vârstnicii și pacienții care au o speranță de viață redusă. Contraindicațiile absolute pentru transplantul renal sunt infecțiile acute, malignitățile, malnutriția severă, bolile sistemice severe. Contraindicațiile relative includ diabetul zaharat de tip I, glomerulonefritele mezangiocapilare, purpura Henoch-Schonlein sau alte boli care au un risc important de a reapare la nivelul allogrefei. Cele mai frecvent practicate transplante renale sunt cele de la
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
probată pentru hipertensiunea arterială pulmonară primitivă, sindromul Eisenmenger, fibroza chistică și anumite cazuri selectate de emfizem pulmonar. Limita de vârstă pentru acest tip de transplant este stabilită la 45 ani. Contraindicațiile absolute ale transplantului cardiopulmonar sunt infecțiile în faza activă, malignitățile, vascularitele autoimune, insuficiența hepatică și/sau renală ireversibilă, infarctul pulmonar recent, prezența unei toracotomii anterioare în antecedentele patologice ale pacientului, iar contraindicațiile relative sunt diabetul zaharat și ulcerul gastroduodenal. O condiție importantă este ca pacientul să aibă un bun echilibru
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
Comisiei de diagnostic și indicație terapeutică. Persoană asigurată va fi înregistrată în baza de date și va urma indicația terapeutică recomandată de către Comisia de diagnostic și indicație terapeutică, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 871/2002 (în cazul confirmării malignității) sau se va prezenta la medicul de familie cu o scrisoare medicală și cu un program de monitorizare, redactate de către Comisia de diagnostic și indicație terapeutică (în cazul infirmării malignității). Observații: 1. Este de preferat nominalizarea de către direcția de sănătate
ORDIN nr. 760 din 13 august 2003 privind Normele metodologice de realizare a activităţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 - Preventie şi control în patologia oncologica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151904_a_153233]
-
ministrului sănătății și familiei nr. 871/2002 (în cazul confirmării malignității) sau se va prezenta la medicul de familie cu o scrisoare medicală și cu un program de monitorizare, redactate de către Comisia de diagnostic și indicație terapeutică (în cazul infirmării malignității). Observații: 1. Este de preferat nominalizarea de către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București și de comisia teritorială de specialiști pentru cancer a acelor cabinete oncologice județene sau ale municipiului București ce beneficiază de infrastructura necesară efectuării testului
ORDIN nr. 760 din 13 august 2003 privind Normele metodologice de realizare a activităţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 - Preventie şi control în patologia oncologica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151904_a_153233]
-
Comisiei de diagnostic și indicație terapeutică. Persoană asigurată va fi înregistrată în baza de date și va urma indicația terapeutică recomandată de către Comisia de diagnostic și indicație terapeutică, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 871/2002 (în cazul confirmării malignității) sau se va prezenta la medicul de familie cu o scrisoare medicală și cu un program de monitorizare redactate de către Comisia de diagnostic și indicație terapeutică (în cazul infirmării malignității). Observații: 1. Este de preferat nominalizarea de către direcția de sănătate
ORDIN nr. 760 din 13 august 2003 privind Normele metodologice de realizare a activităţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 - Preventie şi control în patologia oncologica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151904_a_153233]
-
ministrului sănătății și familiei nr. 871/2002 (în cazul confirmării malignității) sau se va prezenta la medicul de familie cu o scrisoare medicală și cu un program de monitorizare redactate de către Comisia de diagnostic și indicație terapeutică (în cazul infirmării malignității). Observații: 1. Este de preferat nominalizarea de către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București și comisia teritorială de specialiști pentru cancer a acelor cabinete oncologice județene sau ale municipiului București ce beneficiază de infrastructura necesară efectuării examinării mamografice
ORDIN nr. 760 din 13 august 2003 privind Normele metodologice de realizare a activităţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 - Preventie şi control în patologia oncologica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151904_a_153233]
-
calcificate, debriuri necrotice etc.; ... b) piesa trimisă sau leziunea este foarte mică, existând riscul prejudicierii diagnosticului la parafină; ... c) în circumstanțe speciale, care se apreciază de medicul anatomopatolog după secționarea la gheață, de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoidă. ... (3) Rezultatul histopatologic al examenului extemporaneu este comunicat secției; acesta poate cuprinde numai afirmarea sau infirmarea malignității și este utilizat numai pentru luarea deciziei terapeutice intraoperatorii; orice altă decizie terapeutică se ia doar pe baza diagnosticului definitiv la parafină
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157221_a_158550]
-
c) în circumstanțe speciale, care se apreciază de medicul anatomopatolog după secționarea la gheață, de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoidă. ... (3) Rezultatul histopatologic al examenului extemporaneu este comunicat secției; acesta poate cuprinde numai afirmarea sau infirmarea malignității și este utilizat numai pentru luarea deciziei terapeutice intraoperatorii; orice altă decizie terapeutică se ia doar pe baza diagnosticului definitiv la parafină. ... (4) Este obligatorie prelucrarea la parafină a fragmentului tisular examinat la examenul extemporaneu. ... Articolul 12 (1) Buletinul histopatologic
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157221_a_158550]
-
13. Tratamentele paleative în cancer (1,3) 14. Aspecte de psiho-oncologie (1,3) 15. Alimentația în oncologie (1,3) 16. Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației (1,3) 17. Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament (1,3) 18. Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2) 19. Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Calitatea vieții în oncologie 27. Aspecte de psiho-oncologie 28. Alimentația în oncologie 29. Principiile și metodologia trialurilor clinice. Etica cercetării clinice 30. Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educația sanitară a populație 31. Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament 32. Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principale asocieri de chimioterapie) 33. Determinări oncologice ORL Baremul activităților practice 1. vezi baremul de activități
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Tumori non-seminomatoase ● Std I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie) Std IV (chimioterapie) ● Recăderi tardive ● Tratamentul tumorilor reziduale (observație, chirurgie, radioterapie) ● Urmărire post-terapeutică (markeri tumorali, imagistică) ● Tratament situațiilor clinice asociate (fertilitate, ginecomastia) ● Aspecte speciale (teratomul, markeri serici fals-pozitivi, sanctuare biologice, a doua malignitate, tumori testiculare non-germinale) 3.6. Cancere ginecologice: (4 ore) 3.6.1. Cancerul ovarian ● Epidemiologie ● patogeneză, histopatologie (variante histologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, istoric familial, HNPCC) ● prevenție ● oforectomie profilactică la femeile cu risc crescut ● chemoprevenție (contraceptive orale) ● screening ● diagnostic (semne
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
durerii Sindroame dureroase în cancer Tratamentul durerii în cancer Tratamentele paleative în cancer Calitatea vieții în oncologie Aspecte de psiho-oncologie Alimentația în oncologie Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educația sanitară a populației Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament 3. Radioterapia clinică Specialiștii în radioterapie oncologică trebuie pregătiți în cadrul unei echipe multidisciplinare, pentru îndeplinirea următoarelor cerințe: - recunoașterea simptomelor și semnelor cancerului - stabilirea diagnosticului în cazul suspiciunii unor tumori sau metastaze și stadializarea tumorilor confirmate - evaluarea
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
sindroame dureroase în cancer - tratamentul durerii în cancer 13. Tratamentele paleative în cancer 14. Aspecte de psiho-oncologie 15. Alimentația în oncologie 16. Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației 17. Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament 18. Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 19. Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
evaluarea răspunsului terapeutic); 19. Indicații pediatrice: a) limfoame: limfom Hodgkin (pentru aprecierea obținerii remisiunii complete după tratament curativ, la pacienții cu masă tumorală reziduală evidențiată CT/RMN sau suspiciune clinică de recidivă și examen CT/RMN neconcludent), limfoame non-Hodgkin (de malignitate mare difuz, cu celula mare B, de manta, anaplazic cu celula mare, B, limfoblastic), tratate cu medicamente oncologice specifice aprobate de comisiile de experți ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate; ... b) sarcoame și tumori de părți moi (osteosarcom și
ORDIN nr. 748 din 7 octombrie 2010 privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2010, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 264 / 407/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226355_a_227684]
-
evaluarea răspunsului terapeutic); 19. Indicații pediatrice: a) limfoame: limfom Hodgkin (pentru aprecierea obținerii remisiunii complete după tratament curativ, la pacienții cu masă tumorală reziduală evidențiată CT/RMN sau suspiciune clinică de recidivă și examen CT/RMN neconcludent), limfoame non-Hodgkin (de malignitate mare difuz, cu celula mare B, de manta, anaplazic cu celula mare, B, limfoblastic), tratate cu medicamente oncologice specifice aprobate de comisiile de experți ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate; ... b) sarcoame și tumori de părți moi (osteosarcom și
ORDIN nr. 1.277 din 30 septembrie 2010 privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2010, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 264 / 407/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226351_a_227680]