658 matches
-
străinătate, coordonat de către UNICEF 1, 73% dintre cei intervievați nu considerau necesară prevenirea muncii copilului. Existau între cei 73% respondenți în favoarea muncii copilului, opinii clare și severe cu privire la nevoia de a participa și copilul la muncă. Toate aceste forme de maltratare a copilului ne arată multitudinea și marea varietate a manifestărilor de violență ale adultului în raport cu copilul. Adeseori adultul promovează practici sau viziuni specifice comunității în care trăiește, găsind o scuză pentru gesturile sale, fără a conștientiza răul pe care-l
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau viziuni specifice comunității în care trăiește, găsind o scuză pentru gesturile sale, fără a conștientiza răul pe care-l induce copilului. O nouă formă complexă de neglijare a copilului de către părinți, care deschide larg poarta spre toate formele de maltratare a copilului este abandonul „temporar”al copilului de către părinții care pleacă la muncă în străinătate. Copiii separați de părinții lor cresc la rudenii, bunici, vecini, în instituții de protecție sau uneori sunt lăsați acasă, să se descurce singuri. Cifra nesigură
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului, deoarece în viziunea primarilor, acești copii nu creează probleme. „Probleme avem cu cei care rămân și trăiesc din ajutorul minim garantat nu cu cei care pleacă și fac și trimit bani.”( Luca, 2007) Probabil cea mai severă formă de maltratare a copilului este abandonul acestuia de către cei care i-au dat viață, separarea definitivă a copilului de părinți. Abandonul copilului trebuie văzut ca o formă de maltratare a cărui responsabilitate nu este limitată la părinte, ci se răsfrânge asupra întregii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și fac și trimit bani.”( Luca, 2007) Probabil cea mai severă formă de maltratare a copilului este abandonul acestuia de către cei care i-au dat viață, separarea definitivă a copilului de părinți. Abandonul copilului trebuie văzut ca o formă de maltratare a cărui responsabilitate nu este limitată la părinte, ci se răsfrânge asupra întregii societăți care prin calitatea prevenirii și a protecției ce o oferă copilului abandonat și a măsurilor generale pe care le ia, poate re-victimiza copilul traumatizat de abandon
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
instanța judecătorească, atunci când sunt îndeplinite anumite condiții, prin lege. Dar situațiile de abandon ale copiilor pot fi de o mare varietate, deși de fiecare dată, ele presupun o violentă ruptură între copil și genitorii săi. în situații de divorț, de maltratare a copilului în familie, sistemul de protecție a copilului poate impune separarea copilului de părinții biologici. Prin trăirile pe care le generează copilului-victimă, precum și prin consecințele induse în dezvoltarea copilului, separarea copilului de părinți este o formă extremă de maltratare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
maltratare a copilului în familie, sistemul de protecție a copilului poate impune separarea copilului de părinții biologici. Prin trăirile pe care le generează copilului-victimă, precum și prin consecințele induse în dezvoltarea copilului, separarea copilului de părinți este o formă extremă de maltratare a copilului. în anumite perioade istorice ale dezvoltării societății, toate culturile europene au cunoscut această practică. în lucrarea sa monumentală privind viața privată de-a lungul timpurilor, Philipe Aris arată că în Roma antică, de la naștere deja copiii erau „expuși
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
statul să-l crească”. Leagănele de copii, „instituții de protecție închise”, s-au umplut de copii nefericiți, născuți împotriva voinței părinților 1. Probabil aceasta a fost cea mai amplă traumă a societății românești. Ca și în cazul oricărei forme de maltratare, în abandon, consecințele depind de o multitudine de factori interconectați: 1. vârsta copilului, stadiul de dezvoltare în care se află în momentul producerii abandonului; 2. calitatea îngrijirilor de care a beneficiat și a legăturilor emoționale cu persoanele semnificative lui, până la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a dat viață, decât după ce au trecut minim 60 de zile de la nașterea copilului. 1.9.4. Mecanisme defensive ale intervenienților Așa cum am spus, calitatea acompanierilor ulterioare ale copilului-victimă a violenței este esențială pentru evoluția lui consecutivă oricărei forme de maltratare, inclusiv separarea de părinte. Adecvarea acompanierii copilului abandonat depinde în cea mai mare măsură de sensibilitatea celor din jur, de capacitatea lor de a se controla și a se manifesta preventiv și pozitiv în interacțiunile cu copilul, dar și de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a se controla și a se manifesta preventiv și pozitiv în interacțiunile cu copilul, dar și de serviciile și tradiția existente la nivelul comunității în care trăiește copilul. Subiectivitatea intervenienților profesioniști, defensa lor în fața copilului-victimă a oricărei forme de maltratare, este cu atât mai pronunțată, cu cât: formarea lor inițială este mai puțin adecvată; volumul de muncă este mai mare; beneficiază de o slabă și inadecvată susținere profesională în activitatea lor dificilă. Kari Killen, în lucrarea Copilul maltratat (1998), identifică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
viitor. „Provocarea generației noastre este aceea de a înțelege dinamica și realitățile grupurilor umane într-un mod care să ducă la o revelație, care, la rândul ei, va conduce spre înțelegerea faptului că trebuie să abandonăm ignoranța noastră instituționalizată precum și maltratarea copiilor.”(Perry, 2001, p. 34) 1.11. Politici și preocupări sociale cu privire la violență Nu a existat în istoria omenirii nici o formă de organizare socială, mod de producție sau spații locuite de oameni care să nu fi cunoscut o perioadă mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conștientizării nevoilor, legile. Nevoile au evoluat dinspre biologia umană spre psihologie, societate și cultură. Legislația le-a secondat, mereu cu un pas în urmă. Interesant e faptul că, așa cum am mai spus, legislația de protecție a copilului împotriva formelor de maltratare a apărut ulterior apariției legislației de protecție a animalelor împotriva violenței oamenilor. Descoperirile științelor socioumane cu privire la nevoile umane pentru supraviețuire, dezvoltare și funcționare sănătoasă, au impulsionat crearea unui important corp legislativ și a unor politici sociale de protecție a ființei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de natură legislativă, administrativă, socială și educațională pentru a proteja copilul aflat în grija părintelui, custodelui legal sau a oricărei alte persoane, de orice formă de violență fizică și mentală, injurie sau abuz (incluzând abuzul sexual), neglijare sau tratamente neglijente, maltratare sau exploatare. 2. Aceste măsuri de protecție trebuie să cuprindă metode eficiente de implementare a unor programe sociale menite să ofere sprijin copilului și celor care îl au în îngrijire; alte forme de prevenire; să stabilească mecanisme specifice de identificare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cuprindă metode eficiente de implementare a unor programe sociale menite să ofere sprijin copilului și celor care îl au în îngrijire; alte forme de prevenire; să stabilească mecanisme specifice de identificare, semnalare, referință, investigație, tratament și monitorizare a cazurilor de maltratare a copilului descrise mai sus și să descrie implicarea judiciară. în 1998, UNICEF a lansat un manual de implementare a Convenției, venind astfel în sprijinul statelor semnatare, obligate să evalueze și să raporteze măsurile luate și gradul de implementare a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
publice sau private); în instituții de ocrotire; în sistemul de adopție; în alte forme alternative de protecție; în instituții de îngrijire de zi; în sistemul penal (sentința curții, instituția penală); d) în ce măsură: legislația, politica socială și practica protejează copiii de: maltratare și violență, incluzând și violența între copii, în școli sau în alte instituții; practici tradiționale ce implică violența fizică și psihică și prejudiciază sănătatea și integritatea copilului. e) A luat statul măsuri adecvate pentru prevenirea tuturor formelor de violență împotriva
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
măsuri pentru promovarea unor forme pozitive, nonviolente de disciplinare și tratare a copiilor în familie, în sistemul de îngrijiri alternative, în toate instituțiile care se adresează copiilor? g) Au toți copiii acces/cunosc procedeele concrete de semnalare în caz de maltratare de către părinți sau responsabilii lor legali; în formele de îngrijiri alternative; în toate instituții, inclusiv în școli și instituții custodiale. h) în caz de maltratare ce fel de despăgubiri sunt prevăzute pentru copil (compensații)? i) în ce măsură legislația obligă la denunțarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adresează copiilor? g) Au toți copiii acces/cunosc procedeele concrete de semnalare în caz de maltratare de către părinți sau responsabilii lor legali; în formele de îngrijiri alternative; în toate instituții, inclusiv în școli și instituții custodiale. h) în caz de maltratare ce fel de despăgubiri sunt prevăzute pentru copil (compensații)? i) în ce măsură legislația obligă la denunțarea violenței și a abuzului comis asupra copilului, la forurile competente: de către anumite grupuri profesionale; de către toți cetățenii. j) în ce măsură au fost reanalizate anumite procedee și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
suficientă apartenența la specia umană pentru a se bucura pe deplin de drepturi umane”(Benninger-Budel, Lacroix, 1999). Anul 1994 a fost declarat Anul Internațional al Familiei și a prilejuit numeroase manifestări internaționale care au pus în discuție violența domestică și maltratarea copilului. în 1995, la Conferința Mondială a femeilor, desfășurată la Beijing, a fost adoptată o Platformă de Acțiune care, în spiritul legislației internaționale existente, cere statelor participante: condamnarea violenței împotriva femeilor, fără drept de a invoca rațiuni ce țin de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoane de sex feminin, a evidențiat că în timpul sarcinii, la 2,6% dintre femei, violența s-a amplificat; la 9,1% s-a stopat sau a fost rărită (Kuligina et al., 2005). Conform aceluiași studiu, vârstele cele mai expuse la maltratare sunt între 15 și 19 ani, respectiv între 30 și 34 ani, adică în perioade când fertilitatea feminină funcționează la cote ridicate. Fără îndoială aceste cifre sunt alarmante, cu atât mai mult cu cât cercetări similare, vizând eșantioane de femei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cercetări similare, vizând eșantioane de femei din alte țări, comunică cifre și mai crescute. Peisajul devine insuportabil atunci când bătăile se cumulează cu abuzul sexual. De asemenea, chiar dacă sarcina îl determină pe partener să sisteze, în perioada respectivă, orice formă de maltratare fizică, coșmarul pe care femeia l-a trăit în etapa anterioară continuă să-i infesteze existența. Prin urmare, dat fiind că memoria prenatală la copil funcționează, un regim agresiv, saturat de spaime și suferință, la care mama lui a fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pretenția că am epuizat gama celor posibile să apară în copilărie. Dar, așa cum am mai specificat, o asemenea strădanie devine redundantă din moment ce, multe dintre cele mai importante au fost discutate într-un capitol distinct (abandon, diversele forme de abuz și maltratare, inclusiv în plan sexual etc.). De altfel, orice schimbare de macaz existențial, adică de confruntare cu un nou eveniment (inclusiv unul fericit), se poate coagula sub forma unei experiențe traumatice. Până în adolescență, părinții sunt primii responsabili de acest metabolism nefast
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2010). Cu toate acestea, efectul nu este la fel în fiecare caz în parte. Cercetătorii au descoperit însă în laboriosul lor studiu longitudinal cinci factori de risc al căror efect de vulnerabilizare a copilului este linear și direct. Aceștia sunt: maltratarea copilului; a fi martor la scene de violență domestică; evenimente disruptive în viața familiei (schimbări în cuplu, schimbări ale locuințelor, apariția sau dispariția unor membri ai familiei etc.); stresul ridicat al vieții familiei; statutul socioeconomic scăzut (sărăcia). în cazurile în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mamei de a asigura o supraveghere, protecție și îngrijiri adecvate copilului, pe perioada absenței ei. Pentru copil, sărăcia este un factor distal de risc, iar abilitatea maternală și parentală sunt factori proximi. Tot în cazul sărăciei, există riscul sporit de maltratare a copilului. Sărăcia e factorul de risc distal, dar anxietatea maternală este factorul de risc proxim. Dacă anxietatea e sporită și generează comportamente iritate ale mamei, riscul de maltratare sau tratare violentă a copilului de către mamă crește. Dacă însă mama
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt factori proximi. Tot în cazul sărăciei, există riscul sporit de maltratare a copilului. Sărăcia e factorul de risc distal, dar anxietatea maternală este factorul de risc proxim. Dacă anxietatea e sporită și generează comportamente iritate ale mamei, riscul de maltratare sau tratare violentă a copilului de către mamă crește. Dacă însă mama se simte susținută de partenerul de viață, acesta poate fi un factor mediator care va atenua factorul de risc proxim în condițiile sărăciei. Din exemplele de mai sus se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
intra în protecția statului. Familia s-a speriat și a protestat susținând că nici o clipă nu și-au maltratat copiii! E adevărat că i-au mai bătut ca să învețe mai bine pentru școală, dar în opinia lor asta nu era maltratare. Arătau camera copiilor plină de jucării și alte lucruri dorite de copii, făceau eforturi pentru ei” Așadar ceea ce înțelegeau ei prin maltratarea copiilor și comportamente de disciplinare, specific comunităților românești în care trăiseră anterior și ceea ce înțelegea comunitatea în care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că i-au mai bătut ca să învețe mai bine pentru școală, dar în opinia lor asta nu era maltratare. Arătau camera copiilor plină de jucării și alte lucruri dorite de copii, făceau eforturi pentru ei” Așadar ceea ce înțelegeau ei prin maltratarea copiilor și comportamente de disciplinare, specific comunităților românești în care trăiseră anterior și ceea ce înțelegea comunitatea în care trăiau în Spania diferea; un anumit grad de acces la resurse; de la o comunitate la alta, accesul la resurse diferă. Cea mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]