KorAP: Find »[drukola/base=mangan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...64 >

1,589 matches

Corola-website/Law/166470_a_167799

prin sinterizare; deșeuri și resturi 8101.92 - -Bare, altele decât cele obținute prin sinterizare, profile, table, benzi și folii 8101.93 - - Sârme 8101.99 - - Altele Minereurile utilizate în metalurgia tungstenului (wolframului) sunt, în principal, wolframitul (tungstat de fier și de mangan) și scheelitul (tungstat de calciu), care este transformat în acid tungstic. Reducerea acestuia în tungsten metalic se efectuează, în general, fie cu hidrogen în cuptor electric, fie cu aluminiu sau cu cărbune, în creuzete aduse la temperaturi ridicate. Metalul pur

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
TANTAL, INCLUSIV DEȘEURI ȘI RESTURI. 8103.10 - Tantal sub forma brută, inclusiv barele obținute prin sinterizare; deșeuri și resturi; pulberi 8103.90 - Altele Minereurile utilizate în metalurgia tantalului sunt, în principal, tantalitul și niobitul (colombitul), tantalo-niobati de fier și de mangan clasificați la poziția nr. 26.15. Tantalul este obținut prin reducerea oxidului de tantal sau prin electroliza fluotantalatului de potasiu topit. Tantalul se prezintă fie în stare compactă, fie în stare de pulbere și, în acest ultim caz, este prelucrat

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
la presă, turnat și se pretează, în consecință, ca metal ușor, la numeroase aplicații industriale. Aliajele de magneziu cuprinse aici în conformitate cu Notă 5 a Secțiunii XV, sunt, în special, următoarele: 1) Aliajele magneziu-aluminiu și aliajele magneziu-aluminiu-zinc, cu eventual adaos de mangan, toate având un conținut ridicat de magneziu, de tipul metal-electron sau metal dow. 2) Aliajele magneziu-zirconiu, deseori cu adaos de zinc. 3) Aliajele magneziu-mangan și aliajele magneziu-ceriu. Având în vedere proprietățile lor particulare (greutatea mică, rezistentă la uzură și la

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
aliajelor pentru caracterele de imprimerie, pentru aliaje antifricțiune sau veselă de masă (metal Britannia) (vezi Considerațiile generale ale Capitolelor 78 și 80, de care aparțin, în general, aceste aliaje, din cauza predominantei, în greutate, a plumbului și a staniului). 81.11 - MANGAN ȘI ARTICOLE DIN MANGAN, INCLUSIV DEȘEURI ȘI RESTURI. Metalurgia manganului utilizează că minereu, mai ales piroluzitul (bioxid de mangan), braunitul sau manganitul (sescvioxizi de mangan), care sunt reduși la metal. El se mai obține și prin electroliza. Se poate limită

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
imprimerie, pentru aliaje antifricțiune sau veselă de masă (metal Britannia) (vezi Considerațiile generale ale Capitolelor 78 și 80, de care aparțin, în general, aceste aliaje, din cauza predominantei, în greutate, a plumbului și a staniului). 81.11 - MANGAN ȘI ARTICOLE DIN MANGAN, INCLUSIV DEȘEURI ȘI RESTURI. Metalurgia manganului utilizează că minereu, mai ales piroluzitul (bioxid de mangan), braunitul sau manganitul (sescvioxizi de mangan), care sunt reduși la metal. El se mai obține și prin electroliza. Se poate limită procesul la obținerea manganului

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
de masă (metal Britannia) (vezi Considerațiile generale ale Capitolelor 78 și 80, de care aparțin, în general, aceste aliaje, din cauza predominantei, în greutate, a plumbului și a staniului). 81.11 - MANGAN ȘI ARTICOLE DIN MANGAN, INCLUSIV DEȘEURI ȘI RESTURI. Metalurgia manganului utilizează că minereu, mai ales piroluzitul (bioxid de mangan), braunitul sau manganitul (sescvioxizi de mangan), care sunt reduși la metal. El se mai obține și prin electroliza. Se poate limită procesul la obținerea manganului sub formă de feroaliaje. Manganul este

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
78 și 80, de care aparțin, în general, aceste aliaje, din cauza predominantei, în greutate, a plumbului și a staniului). 81.11 - MANGAN ȘI ARTICOLE DIN MANGAN, INCLUSIV DEȘEURI ȘI RESTURI. Metalurgia manganului utilizează că minereu, mai ales piroluzitul (bioxid de mangan), braunitul sau manganitul (sescvioxizi de mangan), care sunt reduși la metal. El se mai obține și prin electroliza. Se poate limită procesul la obținerea manganului sub formă de feroaliaje. Manganul este un metal gri-roz, foarte casant și foarte dur. El

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
în general, aceste aliaje, din cauza predominantei, în greutate, a plumbului și a staniului). 81.11 - MANGAN ȘI ARTICOLE DIN MANGAN, INCLUSIV DEȘEURI ȘI RESTURI. Metalurgia manganului utilizează că minereu, mai ales piroluzitul (bioxid de mangan), braunitul sau manganitul (sescvioxizi de mangan), care sunt reduși la metal. El se mai obține și prin electroliza. Se poate limită procesul la obținerea manganului sub formă de feroaliaje. Manganul este un metal gri-roz, foarte casant și foarte dur. El nu este utilizat, aproape deloc, în

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
MANGAN, INCLUSIV DEȘEURI ȘI RESTURI. Metalurgia manganului utilizează că minereu, mai ales piroluzitul (bioxid de mangan), braunitul sau manganitul (sescvioxizi de mangan), care sunt reduși la metal. El se mai obține și prin electroliza. Se poate limită procesul la obținerea manganului sub formă de feroaliaje. Manganul este un metal gri-roz, foarte casant și foarte dur. El nu este utilizat, aproape deloc, în stare pură. Dimpotrivă, el intra în compoziția fontei-oglinda (fonta spiegel), a feromanganilor, a fero-silico-manganilor, a fontelor speciale sau a

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
Metalurgia manganului utilizează că minereu, mai ales piroluzitul (bioxid de mangan), braunitul sau manganitul (sescvioxizi de mangan), care sunt reduși la metal. El se mai obține și prin electroliza. Se poate limită procesul la obținerea manganului sub formă de feroaliaje. Manganul este un metal gri-roz, foarte casant și foarte dur. El nu este utilizat, aproape deloc, în stare pură. Dimpotrivă, el intra în compoziția fontei-oglinda (fonta spiegel), a feromanganilor, a fero-silico-manganilor, a fontelor speciale sau a otelurilor aliate (oteluri cu mangan

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
Manganul este un metal gri-roz, foarte casant și foarte dur. El nu este utilizat, aproape deloc, în stare pură. Dimpotrivă, el intra în compoziția fontei-oglinda (fonta spiegel), a feromanganilor, a fero-silico-manganilor, a fontelor speciale sau a otelurilor aliate (oteluri cu mangan), produse care se clasifică la Capitolul 72 (cu exceptia, în ceea ce privește feroaliajele, a cazului în care proporția de fier este inferioară celei indicată în Notă 1c) a Capitolului 72). Manganul intra, de asemenea, în compunerea aliajelor pe bază de cupru, de nichel

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
feromanganilor, a fero-silico-manganilor, a fontelor speciale sau a otelurilor aliate (oteluri cu mangan), produse care se clasifică la Capitolul 72 (cu exceptia, în ceea ce privește feroaliajele, a cazului în care proporția de fier este inferioară celei indicată în Notă 1c) a Capitolului 72). Manganul intra, de asemenea, în compunerea aliajelor pe bază de cupru, de nichel, de aluminiu etc. 81.12 - BERILIU, CROM, GERMANIU, VANADIU, GALIU, HAFNIU (CELȚIU), INDIU, NIOBIU (COLOMBIU), RENIU ȘI TALIU, PRECUM ȘI ARTICOLE DIN ACESTE METALE, INCLUSIV DEȘEURI ȘI RESTURI. - Beriliu

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
Corola-website/Law/166440_a_167769

Granitul este o rocă vulcanică foarte dură, cu aspect granulos, formată prin alăturarea cristalelor de cuarț, de feldspat și a foitelor de mică. În funcție de proporția relativă a acestor trei substanțe și de prezența posibilă a oxizilor de fier sau de mangan, granitul are diferite culori (cenușiu, verde, roz, roșu etc.). Porfirul este un granit cu o structură microgranuloasa și cu un aspect semitransparent. Gresia este o rocă sedimentara, formată din particule mici de nisip cuarțos sau silicios, aglomerate pe cale naturală cu

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
minereuri de molibden supuse la anumite tratamente fizice, cum sunt spălarea, măcinarea, flotarea și la un tratament termic (altul decât calcinare), cu scopul de a elimina urmele de ulei și apa, destinat unor întrebuințări nemetalurgice (lubrificație). 13) Mulitul, minereu de mangan conținând cel putin 79% din greutate oxizi de mangan, neutilizat în metalurgie pentru extracția manganului dar folosit în bateriile electrice. Pietrele de la această poziție care au caracterul de pietre semiprețioase și prețioase se clasifică la Capitolul 71.

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
sunt spălarea, măcinarea, flotarea și la un tratament termic (altul decât calcinare), cu scopul de a elimina urmele de ulei și apa, destinat unor întrebuințări nemetalurgice (lubrificație). 13) Mulitul, minereu de mangan conținând cel putin 79% din greutate oxizi de mangan, neutilizat în metalurgie pentru extracția manganului dar folosit în bateriile electrice. Pietrele de la această poziție care au caracterul de pietre semiprețioase și prețioase se clasifică la Capitolul 71.

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
un tratament termic (altul decât calcinare), cu scopul de a elimina urmele de ulei și apa, destinat unor întrebuințări nemetalurgice (lubrificație). 13) Mulitul, minereu de mangan conținând cel putin 79% din greutate oxizi de mangan, neutilizat în metalurgie pentru extracția manganului dar folosit în bateriile electrice. Pietrele de la această poziție care au caracterul de pietre semiprețioase și prețioase se clasifică la Capitolul 71.

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
Corola-website/Law/166460_a_167789

a altor silice topite menționate mai jos) este un amestec topit și omogen, al unui silicat alcalin (de sodiu sau de potasiu) cu unul sau mai mulți silicați de calciu și de plumb, în proporții variabile, si auxiliar bariu, aluminiu, mangan, magneziu etc. În funcție de compoziția lor, pot fi distinse mai multe varietăți de sticlă: sticlă de Boemia, cristal de plumb, sticla Kron, sticla flint, stras etc. Aceste diferite varietăți de sticlă sunt produse necristaline (amorfe) și perfect transparente. Diferitele poziții ale

ANEXĂ nr. 70 din 5 ianuarie 2000 STICLA ŞI ARTICOLE DIN STICLA. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166460_a_167789]
masă" care este un tip de sticlă impura, cu punct de topire coborât, utilizată pentru a izola una față de cealaltă bornele de contact situate la baza soclului becului electric. Prezintă caracteristică de a conține o proporție neobișnuită de dioxid de mangan, care îi conferă o nuanță foarte închisă, apropiată de negru, astfel încât ascunde dispozitivul interior al soclului. Sticlă (inclusiv sticlă numită email și vitritul) prezentată sub formă de pulbere, granule, lamele sau fulgi, se clasifică la poziția nr. 32.07. 70

ANEXĂ nr. 70 din 5 ianuarie 2000 STICLA ŞI ARTICOLE DIN STICLA. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166460_a_167789]
Corola-website/Law/166462_a_167791

fier-carbon, care practic nu se pretează la deformări plastice, care conțin în greutate peste 2% carbon și care pot conține în greutate unul sau mai multe alte elemente, în următoarele proporții: - 10% sau mai putin, crom; - 6% sau mai putin, mangan; - 3% sau mai putin, fosfor; - 8% sau mai putin, siliciu; - 10% sau mai putin, alte elemente, în total. b) Fonte-oglinda (spirgel) ... aliajele fier-carbon care conțin în greutate peste 6%, dar nu mai mult de 30% mangan și care corespund, în ceea ce privește

ANEXĂ nr. 72 din 5 ianuarie 2000 FONTA, FIER ŞI OTEL. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166462_a_167791]
6% sau mai putin, mangan; - 3% sau mai putin, fosfor; - 8% sau mai putin, siliciu; - 10% sau mai putin, alte elemente, în total. b) Fonte-oglinda (spirgel) ... aliajele fier-carbon care conțin în greutate peste 6%, dar nu mai mult de 30% mangan și care corespund, în ceea ce privește celelalte caracteristici, definiției de la Notă 1 a). c) Feroaliaje ... aliajele sub formă de lingouri, bulgari, blocuri sau forme primare similare, sub forme obișnuite prin procedeul de turnare continuă sau sub formă de granule sau pulbere, chiar

ANEXĂ nr. 72 din 5 ianuarie 2000 FONTA, FIER ŞI OTEL. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166462_a_167791]
fie pentru alte utilizări similare în siderurgie și care nu se pretează în general la deformări plastice, conținând în greutate 4% sau mai mult fier și unul sau mai multe alte elemente, în următoarele proporții: - peste 10% crom; - peste 30% mangan; - peste 3% fosfor; - peste 8% siliciu; - peste 10% alte elemente în total, cu excluderea carbonului, procentajul de cupru neputând însă depăși 10%. d) Oteluri ... materiale feroase, altele decât cele de la poziția nr. 72.03, care, cu excepția anumitor tipuri de oteluri

ANEXĂ nr. 72 din 5 ianuarie 2000 FONTA, FIER ŞI OTEL. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166462_a_167791]
3% sau mai mult, aluminiu; - 0,0008% sau mai mult, bor; - 0,3% sau mai mult, crom; - 0,3% sau mai mult, cobalt; - 0.4% sau mai mult, cupru; - 0,4% sau mai mult, plumb; - 1,65% sau mai mult, mangan; - 0,08% sau mai mult, molibden; - 0,3% sau mai mult, nichel; - 0,06% sau mai mult, niobiu; - 0,6% sau mai mult, siliciu; - 0,05% sau mai mult, titan; - 0,3% sau mai mult, tungsten (Wolfram); - 0,05% sau

ANEXĂ nr. 72 din 5 ianuarie 2000 FONTA, FIER ŞI OTEL. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166462_a_167791]
0,6% sau mai mult carbon și un conținut de 3% până la 6% crom. e) Oteluri silico-manganoase ... otelurile aliate conținând, în greutate: - nu mai mult de 0,7% carbon. - 0,5% sau peste, dar nu mai mult de 1,9% mangan, și - 0,6% sau peste, dar nu mai mult de 2,3% siliciu, dar nici un alt element într-o proporție care le poate conferi caracterul altor oteluri aliate. 2. - Clasificarea feroaliajelor la subpozițiile poziției nr. 72.02, se face după

ANEXĂ nr. 72 din 5 ianuarie 2000 FONTA, FIER ŞI OTEL. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166462_a_167791]
sau cuptoare electrice). Procedeele prin suflare nu necesită nici un aport termic exterior. Ele sunt utilizate atunci cand cea mai mare parte a șarjei se compune din fonta brută lichidă. Oxidarea anumitor elemente care însoțesc fierul în compoziția fontei (carbon, fosfor, siliciu, mangan etc.) degajă suficientă căldură pentru a menține oțelul în stare lichidă și chiar pentru a topi în același timp și anumite cantități de fier vechi de completare. Fac parte din aceste procedee, acelea la care se insufla oxigen pur (procedeul

ANEXĂ nr. 72 din 5 ianuarie 2000 FONTA, FIER ŞI OTEL. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166462_a_167791]
otelurilor bogate în carbon. În aceste cazuri, oțelul trebuie calmat, adică dezoxidat. Această dezoxidare poate fi efectuată în parte printr-un tratament sub vid, dar cel mai frecvent se face prin adiționarea a unor elemente, precum siliciul, aluminiul, calciul sau manganul etc. În acest mod impuritățile reziduale se repartizează în lingou mai omogen, garantând mai bine pentru anumite utilizări o constantă a proprietăților oțelului în întreaga lui masă. Anumite oteluri pot fi parțial dezoxidate și, în acest caz, ele se numesc

ANEXĂ nr. 72 din 5 ianuarie 2000 FONTA, FIER ŞI OTEL. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166462_a_167791]