1,516 matches
-
în sufletul celui îndrăgit a „izvoarelor lui Zeus” și aceste revărsări (imagini) pătrund în sufletul îndrăgostitului (transcendența care coboară doar cât să-i facă pe cei doi să se recunoască definitiv; această recunoaștere este datorată și se însoțește cu theia mania. Nu se întâmplă același lucru cu erosul socratic nici la Xenofon, și nici la Platon (și, încă, nici la Eschine Socraticul în fragmentul 11 din Alcibiade). Socrate, spune Vlastos, este, în eros, calm, echilibrat, vesel, glumeț și, mai cu seamă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în epocă (orgasmul cuplului dominant) - cf. Gregory Vlastos, op.cit., p. 301. Amănunte sunt de aflat în Claude Calame, Eros în Grecia Antică, Ed. Symposion, 2004, pp. 68 (nota 4), 70-77, 83-84, 103-116, 144-151, 179-181, 194-196, 206-207. Cf. Phaidros, 245b-c: theia mania. Cf. ibidem, 249d. Cf. Léon Robin, Platon, p. 74. Foarte bun textul lui Cristian Bădiliță, „Cunoașterea «erotică»”, în Platonopolis sau Împăcarea cu filozofia, Ed. Polirom, Iași, 1999, pp. 101-109. Citez: „Natura filozofiei este inspirația temperată, iar practica ei este erotismul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sentimentul”, În arta de a ne atrage și conduce pe drumurile lui... * Fără Îndoială, „gelozia” cuprinde un teribil paradox: „Gelosul este de plîns, și viața lui se trece căutînd un secret, a cărui descoperire Îi distruge fericirea” (Johan Oxenstiern). * „O manie este o plăcere trecută În stadiul de idee.” (H. de Balzac) „Mania” este, de fapt, obsesia unei idei fixe, este preocuparea excesivă pentru ceva. Mania poate atinge Însă și „planul motor”, unde dezvoltă adevărate automatisme: „Un om deprins să scrie
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Fără Îndoială, „gelozia” cuprinde un teribil paradox: „Gelosul este de plîns, și viața lui se trece căutînd un secret, a cărui descoperire Îi distruge fericirea” (Johan Oxenstiern). * „O manie este o plăcere trecută În stadiul de idee.” (H. de Balzac) „Mania” este, de fapt, obsesia unei idei fixe, este preocuparea excesivă pentru ceva. Mania poate atinge Însă și „planul motor”, unde dezvoltă adevărate automatisme: „Un om deprins să scrie, scrie și fără idei, ca un bătrîn doctor numit Bouvard, care, În timp ce
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lui se trece căutînd un secret, a cărui descoperire Îi distruge fericirea” (Johan Oxenstiern). * „O manie este o plăcere trecută În stadiul de idee.” (H. de Balzac) „Mania” este, de fapt, obsesia unei idei fixe, este preocuparea excesivă pentru ceva. Mania poate atinge Însă și „planul motor”, unde dezvoltă adevărate automatisme: „Un om deprins să scrie, scrie și fără idei, ca un bătrîn doctor numit Bouvard, care, În timp ce agoniza, lua pulsul fotoliului său” (Rivarol). * „Pasiunile sînt singurii oratori care conving totdeauna
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de împreunări cu trei sute șaizeci și cinci de femei diferite. Las pe seama celor scrupuloși să stabilească niște contabilități precise... Uneori recursul la numere ține de registre mai puțin surâzătoare. Gnosticii se servesc în cea mai mare parte de cifre pentru a tempera mania lor genealogică. Pentru că ei se străduiesc efectiv să găsească originea lucrurilor, să explice ce se întâmplă în lume, în ce mod decurge realul dintr-un principiu inițial înainte de a se diversifica după un model reductibil la abordări filosofice. De la Unu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Multiplu, evoluția prodigioasă are realmente cu ce interesa curiozitatea filosofică. La cealaltă extremitate a preocupării lor găsim mersul și destinul lumii: încotro se îndreaptă ea? Spre propria-i pierzanie? Cât va dura? Va dispărea oare? își va găsi mântuirea? Regenerescența? Mania proprie timpurilor acelea pentru apocalipse găsește în utilizarea cifrelor un anumit fel de justificare serioasă: reducerea lumii la formule matematice îi tentează de multă vreme pe filosofi, de la Pitagora până la Spinoza sau Leibniz, ideea unei mathesis universalis persistă vreme îndelungată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
entuziaști -, care-și petrec toată viața în rugăciune, fără a mai face și altceva; audieni, pentru care divinitatea are formă umană; trascodrogiți, care venerează două prostituate; apotactici, care-i detestă pe oamenii căsătoriți și pe oricine deține ceva ca proprietate. Mania clasificatoare a regimurilor autoritare care vor să numească ceea ce condamnă este, probabil, la originea expresiei, care nu există simultan cu acel ceva aflat la începuturile sale - secolul al XIII-lea - ci pe măsura trecerii timpului. Se poate presupune că Liberul-Spirit
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nostru citește puțin. O declară el însuși. O face doar atunci când e amenințat de plictiseală, când melancolia dă târcoale. Și nu din vreo pasiune devorantă sau cine știe ce pulsiune maladivă. Nici din dorința de a face cărți dintr-ale altora, o manie pe care o disprețuiește de-a lungul multor pagini și pe care o găsește foarte virulentă la cei care-i desființează în capitolul intitulat Despre pedanțe. Glosa și interglosa? Nu-i treaba lui... Amintiri despre educația sa erasmiană: o carte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lucru și în privința ideii monarhice... Iar apoi, dincolo de autobiografia filosofică franceză, a căutării unui prim adevăr asimilabil Eului, prin modul dialectic de a realiza filosofia depășind-o pe cea a epocii și a momentului, prin preocuparea de imanență la antipozii maniei livrești, prin gustul pentru proza lumii, pentru o secularizare a rațiunii pure sau prin prudența foarte hexagonală, faimosul cogito cartezian - partea a patra a Discursului asupra metodei, articolul zece al Principiilor filosofiei și cea de-a doua Meditație - sunt în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Hipparh pitagoricianul are un discurs vag inspirat din materialismul lui Democrit, Anaxarh - supranumit Preafericitul - este categorisit printre discipolii filosofului din Abdera, deși unii fac din el un sofist, un cinic, un pyrrhonian... Este adevărat că, pe atunci, nu exista aceeași manie a clasificărilor ca acum, iar un filosof își fabrica fără probleme mica lui gîndire personală efectuând colaje din fragmente împrumutate din diferite doctrine. Fiecare prelua ceea ce prezenta interes pentru sine, fără să se îngrijească dacă merita sau nu eticheta de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
relaționali, care sunt numeroși. Platon suferă de acest uimitor simpton, dându-i purtătorului său de cuvânt trăsăturile pe care le reproșează lui Gorgias, lui Protagoras și alor săi: o pasiune maladivă pentru formă, o obsesie a retoricii de dragul retoricii, o manie a subtilităților dialectice, o evitare a subiectului și o concentrare asupra unor probleme adiacente. Confiscarea socratică a cuvântului se efectuează în detrimentul subiectului: plăcerea. Socrate pierde efectiv enorm de mult timp disertând asupra unor digresiuni inutile pentru avansarea unei reflecții asupra
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fără ca ea să se reduce totuși la acest lucru. Marxismul a efectuat până la sațietate astfel de exerciții de reducere a ideologiei, a gândirii, a artei la condițiile economice ale momentului. Așa reacționa el, printr-o excesivă mișcare de balansier, la mania legată de philosophia perennis, la teoriile geniului sau ale miracolului. Ascultându-l pe Epicur, trebuie deci să luăm în considerare trupul care gândește o propoziție teoretică, apoi o încarnează în condiții istorice precise. Ideea, se înțelege, acționează eficient la antipozii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sferă în termenii și resursele specifice celeilalte devine mult mai limitată. Prin contrast, când actorii politici sunt slabi, acest lucru se reflectă în delegarea incompletă de autoritate: actorii politici tind să recurgă la strategii directe de control, manifestate printr-o „manie a decretelor” și frecvente schimbări legislative (Elster, Offe și Preuss, 1998). Astfel, teoriile neoinstituționaliste oferă unele ipoteze, utile pentru studiul transformărilor post-comuniste, pentru a înțelege relația dintre economie și politică. Instituțiile economice, specifice pieței, sunt, în fapt, susținute de instituții
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai sunt conservatoare și clericale, ci sunt valori (deocamdată numai trăite efectiv, nu și proferate) ale ideologiei hedoniste de consum și ale toleranței moderniste de tip american ce rezultă din această ideologie. Puterea însăși - prin „dezvoltarea” bunurilor inutile, prin impunerea maniei de a consuma, prin modă, informație (cu preponderență televiziunea) - a creat aceste valori, renunțând cu cinism la valorile tradiționale și la instituția Bisericii, ce reprezenta simbolul acestor valori; 2. faptul că Italia rurală și paleoindustrială s-a prăbușit, s-a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pentru criminalitatea Democrației Creștine. Da, ei, pentru că precis nu e vina celor de la putere, a celor pe care Casalegno îi apără cu atâta zel. Celălalt sindrom infamant căruia Casalegno nu a fost capabil să-i opună nici o apărare demnă este mania ce i-a cuprins pe italieni să se numească întruna fasciști unii pe alții. Probabil că este un mare adevăr. Dar, în speță, de la caz la caz, o asemenea acuzație este criminală. După cum am spus, ea stabilește automat răspunderea solidară
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Profira Sadoveanu, Ionel Teodoreanu (un scurt „fragment din romanul Liceenii”), Mihai Popa. Semnează traduceri George Lesnea (din Serghei Esenin), George Ivașcu, care sub pseudonimul Raluca Rodan transpune un fragment din romanul Le Temps du mépris de André Malraux și semnând Mania Comșa tălmăcește din Rainer Maria Rilke. Studiile critice și de istorie literară debutează, oarecum insolit, cu articolul lui Mihail Fridan intitulat H.G. Wells, în care autorul descoperă filiera romanului „științific modern”. Mircea Ceaușu semnează articolul Influența franceză în literatura egipteană
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
România și în alte locuri, intrigând auditoriul cu înfățișarea lui stranie și mimica răvășită, sugerând o insuportabilă combustie lăuntrică, de om mistuit de idei. De la o vreme, apelul la divinitate devine obsesiv în expunerile lui, trădând o fatală alunecare în manie religioasă, cu imprevizibile manifestări agresive. Deriva e sesizabilă și în proza, de naive exaltări, Lacul negru, publicată în „Gândirea”. A compus, în duh blagian, și versuri, fără a dovedi cine știe ce chemare spre poezie. La Sburătorul, oricum, ele nu au trezit
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
datând aproximativ din anul 1930 și publicată În lucrarea lui Le Corbusier, La ville radieuse. Geometrie și standardizare Este imposibil ca, citind multe dintre scrierile lui Le Corbusier sau văzând numeroase dintre schițele sale arhitectonice, să nu observăm pasiunea (sau mania?) pentru liniile simple și repetitive sau oroarea față de complexitate. El Își face un scop din folosirea liniilor drepte și consideră că aceasta este o trăsătură esențială a naturii umane. Citez: „O infinitate de combinații devin posibile atunci când se reunesc nenumărate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ale unei eficiențe și raționalități deosebite. În cazul fermelor și al fabricilor, cu cât erau mai mari și cu cât aveau capitaluri fixe mai substanțiale, cu atât era mai bine. În concepția lui Lenin cu privire la agricultură se poate ghici deja mania pentru cooperativele agricole de producție, pentru Înființarea de mari ferme de stat și, În cele din urmă, pentru colectivizare (după moartea lui Lenin) și chiar și acel spirit extrem-modernist ce va determina enorme proiecte de colonizare, precum inițiativa lui Hrușciov
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pp. 175-200. Pinkney, Napoleon III, capitolul 2. Merriman, Aux marges de la ville, p. 7-8. Vezi, de asemenea, T.J. Clark, The Painting of Modern Life: Paris in the Art of Manet and his Followers, Princeton University Press, Princeton, 1984, p. 35. Mania lui Louis Napoleon și a lui Haussmann pentru liniile drepte a făcut obiectul multor glume. Un personaj dintr-o piesă a lui Edmond About, de pildă, visează la ziua În care Sena Însăși va fi Îndreptată pentru că, spune el, „traseul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
exprima disprețul față de proiectele utopice comuniste numindu-le „comunism de cazarmă”. S-ar putea spune că Ecaterina cea Mare, fiind de origine prusacă și purtând o corespondență bogată cu mai mulți enciclopediști, printre care și Voltaire, și-a dobândit „cinstit” mania pentru ordine rațională. Sheila Fitzpatrick, The Russian Revolution, Oxford University Press, Oxford, 1982, p. 119. Termenul de „gigantomanie” se folosea, cred, și În Uniunea sovietică. Eșecul final al celor mai multe dintre marile proiecte ale URSS este În sine o poveste importantă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Frigiderul meu e curat! zic, un pic jignită. — N-am vrut să spun asta, găgăuță ce ești! spune Suze. E vorba de instinctul de a-ți pregăti cuibul. De exemplu, Înainte de nașterea gemenilor, pe mine m-a apucat din senin mania de a-i călca cămășile lui Tarkie. Iar pe Lulu mereu o apucă să dea cu aspiratorul prin toată casa. — Cu aspiratorul? o privesc sceptic. Nu mă Închipui deloc copleșită de o dorință pătimașă de a da cu aspiratorul. — Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
saluta ulterior „stilul descriptiv, puterea de caracterizare și puritatea inspirațiunii”. Însă clișeul sămănătorist obsedează. Figuri de album decolorate, bătrânii săi, mici boieri scăpătați, nostalgici, iremediabil dominați de pasivitate, trăiesc din amintiri, învârtindu-se în jurul propriului ax; notele repetitive, ticurile, micile manii, tabieturile sunt semnele sclerozării plurale. Proza din volumele următoare marchează un reviriment. Acum, viața în orizont rural e văzută sub specia durității morale, a împietririi sufletești. S-a vorbit chiar de pesimismul lui G., legat poate de influențe naturaliste prin intermediul
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
261-274; Nicolae Manolescu, Nuvelistica lui Galaction, RL, 1989, 17; Gh. Cunescu, Gala Galaction, Galați, 1989; Holban, Literatura, I, 83-97; Negoițescu, Ist. lit., I, 203; Z. Ornea, La inaugurarea ediției Galaction, RL, 1994, 23; Eugen Simion, Jurnalul lui Gala Galaction și „mania Goncourt”, CC, 1997, 1-2; Roxana Sorescu, Ambiguitatea jurnalului, LCF, 1998, 23; Ioan Holban, Gala Galaction, CL, 1998, 9; Dicț. analitic, I, 276-279, II, 249-250, 296-300, 351-352, III, 74-77; Perian, Pagini, 87-96; Z. Ornea, Romanele lui Galaction, RL, 1999, 15; Dicț
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]