1,082 matches
-
este acoperit de vegetație extraterestră. Disperat, reușește să se sinucidă, împușcându-se în cap. Richard Vickers, un bogătaș psihopat, le pregătește o soartă teribilă soției lui infidele, Becky, și iubitului acesteia, Harry Wentworth, îngropându-i până la gât pe plajă, înainte de maree. Le spune că singura șansă de supraviețuire este să își țină respirația, apoi se întoarce acasă de unde îi urmărește pe cei doi prin niște camere montate anterior pe plajă. În timpul nopții, Becky și Harry pătrund în locuința lui Richard sub
Creepshow () [Corola-website/Science/322683_a_324012]
-
pătrund în locuința lui Richard sub forma unor fantome. Richard încearcă să îi împuște, însă i se reamintește că nu poate să ucidă o persoană deja moartă. Scena de final îl înfățișează pe Richard îngropat până la gât în nisip, în timp ce mareea se apropie. Mike, un paznic de colegiu, găsește o cutie de lemn ascunsă în subsol timp de 148 de ani. Îl anunță pe profesorul Dexter Stanley și cei doi decid să deschidă cutia. În interior găsesc o creatură letală care
Creepshow () [Corola-website/Science/322683_a_324012]
-
insulelor canalului. Ele au făcut de asemenea parte din Ducatul Normandiei dar actualmente fac parte din comuna Granville din departamentul Manche și sunt o destinație populară pentru turiștii francezi. Datorită situării insulelor în golful Saint-Malo renumit pentru amplitudinea ridicată a mareelor, în jurul insulelor canalului exstă un ecosistem inter-maree foarte bogat. fac parte din teritoriile anexate de Ducatul Normandiei în 933 de la Ducatul Bretaniei. William Cuceritorul, Ducele de Normandia, a pretins titlul de Rege al Angliei în 1066 și și-a securizat
Insulele Canalului () [Corola-website/Science/296832_a_298161]
-
simultan : Relieful litoral este în general format din trei fâșii geomorfologice : Litoralul actual este fâșia de teren pe care apa mării poate înainta sau se poate retrage și pe care se face simțită acțiunea de modelare a valurilor, curenților și mareelor. În zonele unde fluxul și refluxul sunt importante, cum este de exemplu golful Fundy din Canada, pe coasta atlantică, lățimea sa poate atinge până la 15 km, iar denivelarea între flux și reflux până la 20 m. Se mai folosesc și denumirile
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
unui stat (unde se exercită autoritatea unităților administrative terestre, și care poate fi privatizat) și apele sale teritoriale (unde se exercită direct și excluziv autoritatea statului, adesea prin intermediul forțelor navale, și care nu poate fi privatizat). În țările unde există maree, linia „litoralului” este în mod convențional fixată la limita fluxului, partea submersă temporar (zona tidală dintre linia de bază a refluxului și „litoral”) aparținând domeniului apelor interne ale statului, aidoma lacurilor și râurilor. Agentul principal al modelării reliefului litoral este
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
de forma țărmului; ea este deosebit de intensă la țărmurile înalte cu ape adânci și redusă la cele joase, cu plaje. Curenții litorali sunt deplasări ale maselor de apă marină (oceanică) determinate de vânturile regulate, de diferențele de nivel, temperatură, salinitate, maree. Traseul lor este influențat de: Importanta curenților litorali pentru morfologie este redusă numai la fâșiile unde traseele se apropie de linia țărmului. Aici acționează cu precădere curenți cu caracter local. După efectul și forma lor, aceștia sunt de mai multe
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
morfologie este redusă numai la fâșiile unde traseele se apropie de linia țărmului. Aici acționează cu precădere curenți cu caracter local. După efectul și forma lor, aceștia sunt de mai multe feluri, dar toți sunt provocați de valuri și de maree. Curenții de valuri pot fi: Primii deplasează nisipul și chiar materialele grosiere în lungul litoralului, în timp ce ultimii le împing către largul mării. Curenții de descărcare sunt activi în unele strâmtori, fiind determinați de diferența de nivel dintre două bazine. Ex.
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
Marea Baltică și Marea Nordului, între Marea Neagră și Marea Egee. Curenții de turbiditate sunt specifici părții inferioare domeniului litoral și mai ales domeniului submarin propriu-zis. Reprezintă deplasări rapide de apă, încărcată cu multe sedimente, provocate de cutremure, de supraîncărcarea pantelor cu aluviuni fluviatile. Mareele reprezintă oscilații ale nivelului apei mării, cauzate de acțiunea simultană, combinată a forțelor de atracție ale Pământului, Lunii și Soarelui și a forței centrifuge datorata rotației Pământului. Mareele se concretizează in creșteri ale nivelului oceanelor și mărilor (înaintare peste uscat
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
cu multe sedimente, provocate de cutremure, de supraîncărcarea pantelor cu aluviuni fluviatile. Mareele reprezintă oscilații ale nivelului apei mării, cauzate de acțiunea simultană, combinată a forțelor de atracție ale Pământului, Lunii și Soarelui și a forței centrifuge datorata rotației Pământului. Mareele se concretizează in creșteri ale nivelului oceanelor și mărilor (înaintare peste uscat) - flux, respectiv în coborâri și retrageri de pe uscat ale apelor - reflux. Creșterile de nivel oscilează între câțiva cm și 3-4 m, însă topografia litoralului poate favoriza amplitudini mult
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
golful Mezen 12 m) La flux se produc acumulări sub formă de bancuri submerse. La reflux nivelul apei coboară, eroziunea devine predominantă, antrenând spre larg aluviunile aduse de râuri, dar și pe cele aflate pe platforma litorală. La țărmurile unde mareele sunt foarte puternice, gurile de vărsare ale fluviilor sunt mult lărgite prin eroziune. Aceasta se realizează atât la flux cât și la reflux. Forma rezultată de „pâlnie” a gurii de vărsare poartă numele de estuar (Tamisa, Sena, Elba, Sf. Laurențiu
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
în două situații: În amândouă situațiile, în dreptul liniei de țărm uscatul este jos, iar configurația țărmului este puțin sinuoasă. Prelungirea lor submersă se face prin platforme continentale dezvoltate. Falezele lipsesc sau sunt slab conturate. Acțiunea principală a valurilor, curenților și mareelor se va axa pe dislocarea, transportul și acumularea nisipurilor, algelor, cochiliilor. Ca urmare, aici vor domina formele de relief create prin acumulare. Se deosebesc câteva tipuri de țărmuri joase: In sudul Balticei (Germania și Polonia) el prezintă un grad avansat
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
soloing-ului deasupra apelor adânci, cățărări în care o eventuală cădere ar duce la o cădere în apă. Soloing-ul liber pe stânci de mare și lac este și mai periculos, datorită combinației de riscuri, cum ar fi roca fărâmicioasă sau instabilă, mareele, bolovanii scufundați, și dificultatea de salvare.
Cățărare în solo integral () [Corola-website/Science/325871_a_327200]
-
care au loc la doar câteva decenii de la primul contact al omenirii cu Cele Cinci Galaxii. În această poveste, omenirea descoperă locuitorii soarelui și un complot împotriva unei rase conducătoare, fiind singurul roman care implică direct Pământul. A doua carte, "Maree stelară" (1983), prezintă evenimente care au loc peste secole. Ea urmărește nava spațială amfibie pământeană "Streaker" (condusă de delfini și de patronii lor umani), care descoperă o flotă abandonată despre care se crede că ar fi aparținut Progenitorilor. Acțiunea celei
Universul Elitelor () [Corola-website/Science/324266_a_325595]
-
de delfini și de patronii lor umani), care descoperă o flotă abandonată despre care se crede că ar fi aparținut Progenitorilor. Acțiunea celei de-a treia cărți, "Războiul elitelor" (1987), se petrece aproximativ în aceeași perioadă ca și cea din "Maree stelară", dar în altă parte a galaxiei. Un război interplanetar, stârnit de evenimentele relatate în "Maree stelară", duce la o invazie reușită a coloniei pământene de pe planeta Garth, populată cu neo-cimpanzei. În 1995 a apărut "Brightness Reef", prima carte dintr-
Universul Elitelor () [Corola-website/Science/324266_a_325595]
-
că ar fi aparținut Progenitorilor. Acțiunea celei de-a treia cărți, "Războiul elitelor" (1987), se petrece aproximativ în aceeași perioadă ca și cea din "Maree stelară", dar în altă parte a galaxiei. Un război interplanetar, stârnit de evenimentele relatate în "Maree stelară", duce la o invazie reușită a coloniei pământene de pe planeta Garth, populată cu neo-cimpanzei. În 1995 a apărut "Brightness Reef", prima carte dintr-o nouă trilogie care mai cuprinde romanele "Infinity's Shore" și "Heaven's Reach". Trilogia îi
Universul Elitelor () [Corola-website/Science/324266_a_325595]
-
transformă energia potențială a apei în energie cinetică. Aceasta e apoi captată cu ajutorul unor turbine hidraulice care acționează generatoare electrice care în final o transformă în energie electrică. Tot forme de energie hidraulică sunt și energia cinetică a valurilor și mareelor. Energia hidraulică a fost folosită încă din antichitate. În India se foloseau roțile hidraulice la morile de apă. În Imperiul Roman morile acționate de apă produceau fâină și erau folosite de asemenea la acționarea gaterelor pentru tăierea lemnului și a
Energie hidraulică () [Corola-website/Science/303516_a_304845]
-
de 1 kW trebuie pentru o cădere de 100 m un debit de 1 l/s. În practică, datorită randamentelor de transformare, este nevoie de un debit aproape dublu, randamentul uzual fiind puțin peste 50 %. O "centrală mareomotrică" recuperează energia mareelor. În zonele cu maree, acestea se petrec de două ori pe zi, producând ridicarea, respectiv scăderea nivelului apei. Există două moduri de exploatare a energiei mareelor: Deoarece mareea în Marea Neagră este de doar câțiva centimetri, România nu are potențial pentru
Energie hidraulică () [Corola-website/Science/303516_a_304845]
-
pentru o cădere de 100 m un debit de 1 l/s. În practică, datorită randamentelor de transformare, este nevoie de un debit aproape dublu, randamentul uzual fiind puțin peste 50 %. O "centrală mareomotrică" recuperează energia mareelor. În zonele cu maree, acestea se petrec de două ori pe zi, producând ridicarea, respectiv scăderea nivelului apei. Există două moduri de exploatare a energiei mareelor: Deoarece mareea în Marea Neagră este de doar câțiva centimetri, România nu are potențial pentru astfel de centrale. Pentru
Energie hidraulică () [Corola-website/Science/303516_a_304845]
-
debit aproape dublu, randamentul uzual fiind puțin peste 50 %. O "centrală mareomotrică" recuperează energia mareelor. În zonele cu maree, acestea se petrec de două ori pe zi, producând ridicarea, respectiv scăderea nivelului apei. Există două moduri de exploatare a energiei mareelor: Deoarece mareea în Marea Neagră este de doar câțiva centimetri, România nu are potențial pentru astfel de centrale. Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele mareomotrice cu baraj, însă, datorită perioadei scurte a valurilor aceste
Energie hidraulică () [Corola-website/Science/303516_a_304845]
-
dublu, randamentul uzual fiind puțin peste 50 %. O "centrală mareomotrică" recuperează energia mareelor. În zonele cu maree, acestea se petrec de două ori pe zi, producând ridicarea, respectiv scăderea nivelului apei. Există două moduri de exploatare a energiei mareelor: Deoarece mareea în Marea Neagră este de doar câțiva centimetri, România nu are potențial pentru astfel de centrale. Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele mareomotrice cu baraj, însă, datorită perioadei scurte a valurilor aceste scheme sunt
Energie hidraulică () [Corola-website/Science/303516_a_304845]
-
Glen , Ph.D. (n. 6 octombrie 1950) este un om de știință american și scriitor de science-fiction. El a primit premiile Hugo, Locus, Campbell și Nebula. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt romanele "Maree stelară" (1983), "Poștașul" (1985) sau "Războiul elitelor" (1987). Brin s-a născut în Glendale, California în anul 1950. În 1973 a absolvit California Institute of Technology cu o diplomă în astrofizică. În continuare, a obținut o diplomă în fizică aplicată
David Brin () [Corola-website/Science/324263_a_325592]
-
acest lucru în necesitatea îmbunătățirii condiției umane, a cunoștințelor și a prevenirii răului pe termen lung. Brin a confirmat că această noțiune subliniază în parte ideea de oameni ca "îngrijitori" ai speciilor-care-vor-deveni-inteligente, lucru explicat într-o notă de la sfârșitul romanului "Maree stelară". Ea joacă un rol important în "Războiul elitelor", unde thennanini sunt convertiți din dușmani în aliați ai terragenilor (oameni și alte ființe inteligente care provin de pe Pământ) când înțeleg că a face din lume un loc mai bun și
David Brin () [Corola-website/Science/324263_a_325592]
-
curățată de o briză ușoară. Pe măsură ce vântul se întețea, Tourville se îndrepta spre Nord-Vest către Carter, pentru a ieși din încercuire. Russell îl urmări până când vântul, imprevizibil toată ziua, căzu și se apropie încă o dată ceața. "6pm" Pe la ora 6 mareea începu să se schimbe; încercând să profite de acest lucru și amintindu-și cum au scăpat englezii după Batalia de la Beachy Head din urmă cu 2 ani, Tourville își ancoră navele la mareea staționară (când curentul de maree este nul
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
încă o dată ceața. "6pm" Pe la ora 6 mareea începu să se schimbe; încercând să profite de acest lucru și amintindu-și cum au scăpat englezii după Batalia de la Beachy Head din urmă cu 2 ani, Tourville își ancoră navele la mareea staționară (când curentul de maree este nul) în timp ce velele erau desfășurate. Păcălită de acest lucru, escadra lui Russell a fost îndepărtată și dusă de valul mareic până când au ancorat și ei, acum în afara focului, oferindu-le francezilor un moment de
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
ora 6 mareea începu să se schimbe; încercând să profite de acest lucru și amintindu-și cum au scăpat englezii după Batalia de la Beachy Head din urmă cu 2 ani, Tourville își ancoră navele la mareea staționară (când curentul de maree este nul) în timp ce velele erau desfășurate. Păcălită de acest lucru, escadra lui Russell a fost îndepărtată și dusă de valul mareic până când au ancorat și ei, acum în afara focului, oferindu-le francezilor un moment de pauză. Navele lui Shovell, înaintea
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]