1,626 matches
-
Cred că ți-ar stă bine dacă pe cap ai avea o marama de borangic de culoarea mării, iar trupul feciorelnic l-ai avea împodobit într-o rochie de culoarea soarelui de mai. În brațele tale, mă gândesc să așez margarete, iar pe buze un surâs ce poate cuceri orice muritor de pe pământ. Pe umeri o mantie ce are cusuta luna și stelele cerului. Sunt convinsă că într-o astfel de ținută ai să cutreieri lumea încălțata cu botine de argint
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
Cred că ți-ar stă bine dacă pe cap ai avea o marama de borangic de culoarea mării, iar trupul feciorelnic l-ai avea împodobit într-o rochie de culoarea soarelui de mai. În brațele tale, mă gândesc să așez margarete, iar pe buze un surâs ce poate cuceri orice muritor de pe pământ. Pe umeri o mantie ce are cusuta luna și stelele cerului.Sunt convinsă că într-o astfel de ținută ai să cutreieri lumea încălțata cu botine de argint
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
altitudine. Pasul se poate străbate timp de o oră și jumătate pe un drum bătătorit, care permite accesul până la lacul de la poalele Piz Badus. Pe malurile sale și de-a lungul traseelor se întind pajiști cu plante de câmp: smirdari, margarete și iarbă de bumbac, ... Citește mai mult Elveția nu este o țară foarte mare, dar una dintre cele mai bogate din lume. Se învecinează cu Franța, Germania, Italia, Austria și Liechtenstein și oferă cele mai uluitoare priveliști ale Alpilor. Aici
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
altitudine. Pasul se poate străbate timp de o oră și jumătate pe un drum bătătorit, care permite accesul până la lacul de la poalele Piz Badus. Pe malurile sale și de-a lungul traseelor se întind pajiști cu plante de câmp: smirdari, margarete și iarbă de bumbac, ... XVI. RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013. Asezându-se cu mândrie pe un pinten stâncos, în inima sălbaticiei, ruinele castelului Montaigle par să vină direct dintr-o
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
apărut pe lume, atunci aș fi deschis ochii, atunci aș fi devenit conștinetă de realitatea în care trăiam, făcând primul pas în ea. Din stratul gros de zăpadă se înălțau aristocratice, pe tije zvelte și lungi de un verde proaspăt, margarete albe și galbene cu corole mari, bogate, așa cum nicăieri nu mai întâlnisem. Le-am admirat uimită, cu nesaț, mută de admirație, îndelung. Când mi-am ridicat privirea, m-am uitat în ochii mamei și am zâmbit fără să spun nimic
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371093_a_372422]
-
-te la cer, a continuat mama. Cerul acela... mă liniștea și mă amețea în același timp, dându-mi o oboseală, o sfârșeală pe care numai fericirea ți-o poate aduce. Albastrul lui curat, transparent și prețios făcea pereche desăvârșită cu margaretele și cu zăpada. Din acea clipă am uitat tot ce s-a mai petrecut în tabără. Nu am mai simțit noaptea pătura aspră și cearșafurile murdare, dorul de casă s-a stins și s-a întâmplat că am priceput un
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371093_a_372422]
-
a plămădit mereu ceva nou pentru mine. Dincolo de aceasta însă, un lucru a rămas la fel peste timp. De fiecare dată când știu că a sosit vremea să mai cresc, caut în jurul meu și nu renunț până când nu le găsesc, margaretele acelea albe și galbene țâșnite cândva din zăpadă sub un cer de un albastru așa cum numai cerul în care se află acum mama poate fi! Corina Diamanta Lupu București 8 martie 2017 Referință Bibliografică: ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (Partea a
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371093_a_372422]
-
zi, când, întorcându-se dintr-o călătorie de cinci săptămâni în America, nu a dăruit Principesei „floarea de dimineață”, Majestatea Sa Regina s-a apropiat de Principe și i-a spus: „Ar fi păcat să nu-i mai pui flori Margaretei dimineața. Era atât de drăguț din partea ta!” Coroana României a rămas în exil... Aceasta-i în intimitate Regina, despre care Principele spune: „Ana a României este o regină cu un drum neîmplinit. Neurcată vreodată pe Tronul Țării, Majestatea Sa a
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
niciodată românii nu au încetat să le iubească pe reginele Elisabeta, Maria, Elena, așa cum nu vor înceta să o iubească pe Majestatea Sa Regina Ana, cum mâine, ca și acum, o vor iubi pe viitoarea Regină a inimii, Principesa Moștenitoare Margareta de azi! Ca și viața, iubirea e o continuă înaintare, cu sau fără legi cauzale. În viața istorică a unei țări există întotdeauna iubirea pentru personalitățile ei. Uneori, într-o perioadă sau chiar periodicitate, ea este oprimată, renăscând atunci când libertatea
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
Sale, Reginei Ana, căreia îi dăruim dragostea, Majestății Sale Regelui, căruia-i închinăm recunoștința, le împărtășim speranța noastră că mâine istoria va reîncepe din locul în care a fost oripilată. Atunci vom avea din nou o regină a inimii, pe Margareta I a României, azi Principesă Moștenitoare, luminoasă în frumusețe, iubire și înțelepciune, asemenea superbelor regine de până azi, ale României! Dumnezeu să ne țină în viață, ani îndelungați, înstelați de sănătate, armonie, iubire și credință, pe Majestatea Sa, Regina Ana
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
a aparatului de stat". Încă din septembrie anul 1947, Mircea Vulcănescu contractase infiltratul pulmonar TBC. O dovedește conținutul filei 1 a dosarului: la 22 septembrie 1947 Direcțiunea Siguranței Statului înaintează Direcțiunii Generale a Penitenciarelor petiția nr. 29243/ 1947 prin care Margareta Vulcănescu din București (soție) solicită asistența medicală și un tratament special pentru soțul său Mircea Vulcănescu deținut la Penitenciarul Aiud. La fila 38 a dosarului, Curtea București, Secția 4 penală emitea citația din 14.04.1948 prin care Mircea Vulcănescu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
PATRAȘ VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ LUCREȚIA I. PICUI MARIANA POPA MARIANA CRISTINA POPAN ANA-CRISTINA POPESCU DAN POPESCU VIORICA POPESCU MARINELA PREOTEASA MIHAELA-ALEXANDRA RAȘCU VIRGIL RĂZEȘU TOMA ROCNEANU MARIANA ROGOZ STRATULAT NATAȘA VALENTINA ROMAN DORA ALINA ROMANESCU MIRCEA ROȘA-MIRO NATALIA RUSU (MAMA NATA) MARGARETA MARIANA SAIMAC IOAN SENI FLORENTIN SMARANDACHE MIHAI ȘTIRBU IOAN TORPAN TÓTH ÁRPÁD ARTANGEL ELENA TRIFAN VOICHIȚA TULCAN MACOVEI AL. FLORIN ȚENE IONUȚ ȚENE TITINA NICA ȚENE RAVECA VLAȘIN TUDOR ZELENI Voichița PĂLĂCEAN-VEREȘ Referință Bibliografică: Eveniment: OGLINDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI LA
OGLINDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI LA 10 ANI DE LA ÎNFIINȚARE. O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344838_a_346167]
-
Hara, cu fruntea luminată, cu privirile ei senine, gata oricând să izbucnească în plâns atunci când cineva o jignea, sau îi aducea vreo învinuire nedreaptă. Într-o zi, după ce am părăsit sala de cinematograf, unde văzusem împreună ecranizarea celebrului roman al Margaretei Mitchell, în regia lui Victor Fleming, cu Clark Gable (frumos gagiu! făcuse ea remarca), în rolul căruia mă visam (asta avusese loc într-o primăvară), ne-am oprit sub crengile aplecate ale unei magnolii abia înflorite, ce se revărsau peste
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
BĂLAN CRISTIAN PETRU - Glen Ellyn, SUA • 6.BÂLE GAVRIL ALEXA - Baia Mare • 7.BENDOU MARIANA - Onești • 8.BOTEANU CORNEL - Baia de Aramă, Mehedinți • 9.BUICĂ ELENA - Toronto, Canada • 10.BURTEA ANGELA - Brăila • 11.CÂRDEI MARIANA - București • 12.CELEBI AL HEDIR - Arad • 13.CHIURLEA MARGARETA - Wolverhampton, Anglia • 14.CIUBOTARU CONSTANTIN - București • 15.COSTEA CORNEL - Cluj-Napoca • 16.CREANGĂ OVIDIU - Toronto, Canada • 17.CRISTESCU MIHAELA - Sydney, Australia • 18.CRISTU GIORGI - Galați • 19.CROITORU ION - Adjud • 20.DACHIN SILVIU - Brașov • 21.DĂNILĂ ANDREEA MARIA - Sebeș, Alba • 22.DESPINA
78 PROZATORI CONTEMPORANI, COORD. GHEORGHE A. STROIA (ADJUD), ILUSTRAŢII PICTOR RADU BERCEA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347289_a_348618]
-
Acasa > Orizont > Portret > MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAȚĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În momentele ei inefabile, generația de artiști a Margaretei Pâslaru a fost, este și
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
Acasa > Orizont > Portret > MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAȚĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În momentele ei inefabile, generația de artiști a Margaretei Pâslaru a fost, este și va fi cărămidăria din care s-au ridicat din iarbă, la văzduh, terasele grădinii unde au crescut și rodit florile cântecului. Astăzi sosesc una după alta, în toată mass-media noastră, știri mai noi și mai
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
cântecelor lor. Margareta Pâslaru s-a întors, însă, este iarăși aici de unde a plecat cândva, lăsând singurătate și regret. În anii șaizeci, talentul ei s-a întrepătruns inefabil cu destinul muzicii, primordial și definitoriu pentru întreaga viață. De atunci, melodiile Margaretei Pâslaru sunt lumina, aerul, via spirituală a culturii românilor, a condiției visului, bucuriei, fericirii lor. Cum, într-o scoică răsună, parcă, muzica oceanului, muzica ușoară românească își găsește răsunet azi, ca graniță cu generația fascinată de lumea eterică a Internetului
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
pentru cultură și artă, ca reper de căldură umană și feerie revărsate din glas, configurate în spectacolul muzical... O umbrelă închisă nu-i utilă pentru nimic, dar una deschisă e necesară și pe ploaie, și pe soare. Așa-s cântecele Margaretei Pâslaru care se reascultă neîncetat și care învelesc sufletul în toate stările lui! Căzînd într-una mici bucăți de temelie din templul readunării trăirilor umane, muzica le pune mereu la loc, cel mai bine dintre arte. Ieri, acum și mult
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
fiecărei clipe răpite timpului și infinității în reumanizarea făptuită de muzică; dacă le uiți, îsă, sau le refuzi, ești căzut sub neputința de a alege frumosul și binele din fapt concret, în vis, din împrejurul fizic, în sinele spiritual! Melodiile Margaretei Pâslaru îndeplinesc funcția eminamente recreatoare a resursei inepuizabile și incontestabile de plăcere, pe care firea umană o desemnează ca odihnă, bucurie, fericire, reîntărire pentru om. Melodiile Margaretei Pâslaru sunt, din acest plan de examinare un bine sufletesc. Oricât de târziu
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
binele din fapt concret, în vis, din împrejurul fizic, în sinele spiritual! Melodiile Margaretei Pâslaru îndeplinesc funcția eminamente recreatoare a resursei inepuizabile și incontestabile de plăcere, pe care firea umană o desemnează ca odihnă, bucurie, fericire, reîntărire pentru om. Melodiile Margaretei Pâslaru sunt, din acest plan de examinare un bine sufletesc. Oricât de târziu, oricât de dimineață, zilnic să fie pala de aer din fereastra deschisă, cana de apă care împrospătează în fiecare zi, pe fiecare! Măcar o singură dată pe
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
plan de examinare un bine sufletesc. Oricât de târziu, oricât de dimineață, zilnic să fie pala de aer din fereastra deschisă, cana de apă care împrospătează în fiecare zi, pe fiecare! Măcar o singură dată pe zi, o melodie a Margaretei Pâslaru e atât de bună pentru suflet, pe cât e ziua pentru viață! Când lăsăm să treacă zilele fără cântec, lăsăm să treacă viața fără ani și ne trezim cândva sărind de pe băncile școlii în bastonul bătrâneții, având miezul etății neîncărcat
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
bună pentru suflet, pe cât e ziua pentru viață! Când lăsăm să treacă zilele fără cântec, lăsăm să treacă viața fără ani și ne trezim cândva sărind de pe băncile școlii în bastonul bătrâneții, având miezul etății neîncărcat cu nimic. Toate melodiile Margaretei Pâslaru și ale tuturor cântăreților generației sale, fără să fie secundare vieții, sunt elemente de coerență, decid valoarea extazelor din viață, trecute ca lumina prin ochi și iubirea prin inimă, prin anii noștri ce se depun dimpreună cu tot în
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
cu „Zoia”, A. Gaidar „Comandantul Timur”, V. Kataev „Pentru puterea Sovietelor” și, cu operă stabilă, Constantin Simonov cronicar memorabil al aceluiaș război. Tot pe aici poeți ca Antokolski, Tihonov, Isakovski, Surkov, Dolmatovski, cu versuri mobilizatoare sau duioase puse pe muzică. Margareta Șaghinian face legătura între această categorie de eroism armat și celelale exagerări proletcultiste, cu triumfalismul și măreția construcției socialiste. Pentru că ea a scris și despre revoluția din octombrie și o trilogie despre„Familia Ulianov” și „Hidrocentrala”, ilegalistele cu nume românești
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
a devoalat drama în „Jivago”, dacă amintim că Bulgakov făcea parte dintre cei cărora le-am citat unele titluri mai sus scriind „Garda albă” și niște piese de teatru, pentru ca să se sacrifice în marea satisfacție de a scrie „Maestrul și Margareta” ca pe o carte sortită să nu și-o vadă el trecută prin furcile confraților critici, atunci ajungem la hazul jalnic din marea enciclopedie sovietică (și nu al lor, care era bun) în legătură cu Ilf și Petrov: Întrucât litera „I” a
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
Nicolae Labiș pe linie contrarevoluționară, iar, dacă nu i-a reușit, a trecut la omorârea lui" - extras din documentul CNSAS nr. 62 de la 14 martie 1958, strict secret. Documentul este perfid întocmit, pe baza investigațiilor lui Gh. Achișei și afirmației Margaretei Labiș, studentă la Filologie; b) Covaci l-a omorât din gelozie, iubeau amândoi aceeași fată; pare hilar dacă nu s-ar fi comandat și un roman difuzat pe piață, scris de Gabriel Gafița. Protagoniștii sunt doi buni prieteni scriitori, dintre
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]