717 matches
-
de lucru se va amenaja cu scări și trepte, separat de drumul de acces pentru mașini; rigolele în marnă să fie realizate la secțiunea proiectată cu respectarea exactă a pantei, să nu fie zone care să nu fie încastrate în marnă, rigolele să colecteze toate apele de infiltrație din pânza freatică din aluviuni; taluzurile la săpătura în marnă se protejează cu filtru invers pe măsura avansării săpăturilor; acolo unde sunt straturi acvifere, acestea se drenează, apele se colectează. Taluzurile se țin
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
în marnă să fie realizate la secțiunea proiectată cu respectarea exactă a pantei, să nu fie zone care să nu fie încastrate în marnă, rigolele să colecteze toate apele de infiltrație din pânza freatică din aluviuni; taluzurile la săpătura în marnă se protejează cu filtru invers pe măsura avansării săpăturilor; acolo unde sunt straturi acvifere, acestea se drenează, apele se colectează. Taluzurile se țin tot timpul sub observație există pericolul să se producă prăbușirea taluzului. Verificări necesare a fi efectuate: a
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
reperele topo, bornele să fie predate de beneficiar constructorului; terenul să fie eliberat de orice sarcină; să nu existe instalații subterane (conducte, cabluri, etc.); asigurarea resurselor necesare (excavatoare, buldozere, autobasculante, pompe, forță de muncă); materiale pentru drenaje; halda pentru rebut marnă; instalații electrice. b). în timpul execuției lucrărilor: verificarea în permanență a stării taluzurilor; urmărirea infiltrațiilor pe taluzuri; verificarea topo a profilelor și a cotelor în săpătură; respectarea schemei tehnologice de excavație, circulația mașinilor; starea drumurilor; revizia planificată a utilajelor; recepția fundației
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
drenajelor; asigurarea acceselor pentru betonare. Pentru mărirea ritmului de execuție și creșterea productivității muncii se recomandă utilizarea excavatoarelor, buldozerelor de mare capacitate. Numărul și capacitatea mijloacelor de transport să fie corelată cu capacitatea excavatoarelor și cu distanțele de transport. În marnele compacte în loc de exploziv se recomandă utilizarea riperelor de putere corespunzătoare pentru dislocarea rocii. Conducătorul tehnic al lucrării trebuie să cunoască bine proiectul de execuție, tehnologia de execuție și caietul de sarcini, să instruiască personalul din subordine. De asemenea trebuie să
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
teoretic la executarea excavațiilor grosiere, duce la supraprofile sau subprofile (săpături sau umpluturi suplimentare nejustificate); b) dacă în urma excavației, săpătura rămâne mult timp neprotejată, taluzurile se degradează din cauza apelor pluviale ce creează ravinări, sau înghețul dezghețul care deteriorează taluzurile în marnă. Se impune ca excavarea canalului să fie urmată la distanța de 500 1000 m de protejare cu peree a taluzurilor udate și cu teren vegetal a taluzurilor neudate; c) în timpul excavațiilor ca și în timpul exploatării canalelor de derivație neprotejate împotriva
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
necesare pentru colectarea apelor freatice din zona radierului. Betonul adus cu automalaxorul se va turna prin intermediul unui jgheab în cofraje metalice pe tronsoane de 15 m lungime. Vibrarea betonului se va face cu vibratoare specializate. În cazul canalelor executate în marne fără radier betonat (tip Siret) se execută drenajele ce se descarcă în rigola colectoare nebetonată de unde apele sunt evacuate gravitațional sau prin pompare. b) Betonarea taluzurilor se execută dinspre aval spre amonte după ce rigola centrală este executată. Înainte de începerea betonării
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
taluzurilor se execută dinspre aval spre amonte după ce rigola centrală este executată. Înainte de începerea betonării se execută așternerea straturilor filtrante a drenurilor și a barbacanelor. Operațiile care se vor executa sunt următoarele: pe taluzul finisat în zona rocii de bază (marnă) se așterne un strat de nisip și apoi unul de pietriș cu granula de 10 40 mm (filtru invers); în lungul digului la nivelul rocii de bază se montează într-un șanț drenant tuburi din beton perforate (Ø 200 300
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
foraj are proprietatea de a colmata peretele forajului prin pătrunderea în parti și formarea unei turte iar prin greutatea specifică ridicată va opri afluxul de apă infiltrată în foraj. Aceste roci sunt în general nisipuri presate, nisipuri argiloase, argile slabe, marne alterate, conglomerate cu ciment argilos, șisturi degradate, aluviuni cu un conținut mare argilă. Instalația de foraj va fi echipată cu un malaxor de 2 x 500 l cu ajutorul căruia se va prepara noroiul și cu pompă de noroi pentru circulație
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
ea și după o tăcere și-a continuat gândul ei că nu știe dacă o să ajungă în rai sau în iad, dar știe cu certitudine că Nazarineanul s-a lăsat răstignit pentru păcatele noastre. Am sărit din pat. "Care păcate, marnă, i-am strigat în față, ce păcate ai făcut tu? Ce înțelegi tu prin păcat? Trebuie să-mi spui, fiindcă trebuie să știi, altfel nu ți-ar fi atât de frică să-l faci! Ai omorât pe cineva, sau ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
612088 17478 DUDULEA ILIE (n. 1941) Brăila, Str. Eremia Grigorescu bl. 9, ap. 6 țel. 627252 094399100 2622 DURLAN EUGENIA (n. 1942) Brăila, Str. Hipodrom, nr. 13, bl. J, ap. 8 țel. 694733 2631 GARACHIAN GEORGETA (n. 1936) Brăila, Str. Marna bl. 1/31 țel. 643507 2632 GAVRILĂ EUGENIA (n. 1961) Brăila, Str. C. Petrescu 4 țel. 643810 2637 GHEORGHIU FRUSINA (n. 1941) Brăila, Str. Republicii 135 bl. C, ap. 40 țel. 631177 19460 GHEORGHIU GRIGORE (n. 1929) Brăila, Str. Calea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
mai târziu considerat un erou și un „salvator al Verdunului”. La sfârșitul lunii august 1914, el a fost avansat rapid la gradul de general de brigadă și i s-a dat comanda Diviziei a 6-a în timpul primei bătălii de la Marna. În octombrie 1914 a fost avansat la comanda Corpului al 33-lea de armată. După luptele din primăvara anului 1915 (a treia bătălie din Artois), a primit comanda Armatei a 2-a pe care a condus-o în ofensiva din
Philippe Pétain () [Corola-website/Science/309933_a_311262]
-
prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza și Cămărașu. Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 și 550 m - și depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitațiilor și a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne și nisipuri. Spațiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă rețea hidrografică formată din pâraie, văi și Lacul Cătina. Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
Godeanu, alcătuind vârfuri mai înalte, abrupturi cu microrelief framântat sau stânci izolate. La extremitatea estică, sedimentarul pânzei, format din conglomerate și gresii permiene, alcătuiește un relief specific de dezagregare. Formațiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate în special prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare, argile jurasice și cretacice, apar în versantul nordic al masivului, iar în valea Cernei alcătuiesc o fâșie înscrisă în relief prin creste proeminente și chei. Turismul practicat în munții Godeanu este cel de parcurgere pentru mai multe zile a
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
înălțime mai mare. Pentru prima dată este amintit în 1261 iar în anul 1379 este amintit Jichișul ca sat. De-a lungul timpului localitatea este cunoscută sub mai multe denumiri, astfel: Referitor la structura geologică, sedimentele sunt reprezentate de argile, marne și intercalații de tufuri vulcanice care datează din Bademianul inferior. Aflorimentele principale se întâlnesc în Dealul Malu și în locul numit "Sub Topile". În Dealul Malu înșiruirea de cinerite este bisecvențială, fiind caracterizată de apariția la zi a unui neck ignimbritic
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
În profil transversal văile sunt foarte lărgite, versanții lini având poalele înecate cu material nisipos alunecat din părțile superioare. Profilele longitudinale ale văilor nu prezintă rupturi de pantă decât în cazul când se intersectează și alte roci mai rezistente (gresii, marne). În nisipuri apar concrețiuni cu formă sferică, denumite trovanți, iar popular balatruci, dimensiunile lor ajungând la peste 1m în diametru, având o rezistență destul de mare, asemănătoare cu cea a gresiilor. Se găsesc în Dealul Feleacului - Cluj, la Costești - Vâlcea. Nisipurile
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
americani, cu toată tehnologia lor.“ „Avantajul a alternat.“, am improvizat eu o poveste, încântat de formulă. Doar așa puteam să-l conving pe inginer. „Cantitățile importante, cele care contau cu adevărat s-au mutat dintr-o parte într-alta. Somme, Marne, Aachen, Sicilia, Monte Casino, Stalingrad, Harkov, Berlin, Nürenberg, Yalta, Malta (unde rușii au cedat RDG-ul nemților, contra unor avantaje cibernetice inimaginabile). Bătălia continuă și astăzi, dar nu mai știe nimeni pe unde se dă, prin ce creiere. Nu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
comerciale sau ale randamentului economic. Prima etapă a construcției o constituia linia ce lega gara din estul capitalei de Strasbourg și de frontieră și care traversa podișul Brie, În loc să urmeze traseul marcat de centrele demografice situate de-a lungul râului Marna. Din cauza refuzului de a respecta configurația peisajului și a dorinței de a atinge perfecțiunea geometrică, această cale ferată era excesiv de costisitoare În comparație cu cele engleze sau germane. Armata a adoptat și ea logica promovată de Ponts et des Chausées, crezând că
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
din funcțiune, extrem de vechi, putrezite și umflate de apă, pline de hârtii vechi și paie, care răspândeau o putoare scârboasă de cocină pe care o au vechiturile azvârlite, care atrag șobolanii, iar pereții erau acoperiți cu o pojghiță albă de marnă sau de fungus. Acolo ne-am culcat, în aceste gunoaie. Mi-am închis paltonul, ca să mă apăr de frig și de musafiri nepoftiți, și m-am întins. La început era o grămadă de loc. Dar până la mijlocul nopții au continuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
singur exemplar la Kostenki. Z. Abramova (1995) propune o altă clasificare, bazată pe existența a patru grupe sau tipuri: statuete corespunzând, mai mult sau mai puțin, proporțiilor clasice ale formelor anatomice feminine normale. Statuetele din fildeș și două statuete din marnă de la Kostenki, unele statuete în fildeș de la Avdeevo și o figurină acefalică de la Gagarino sunt cele mai reprezentative. Sânii au o formă semiovală, acoperind partea superioară a unui abdomen moderat bombat, bazinul este larg, dar nu obez, iar brațele, de
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
statuetele gravettiene prin aspectul zvelt și prin proporțiile dintre diferitele părți ale corpului. Elementul caracteristic este detalierea genunchilor, necunoscut la alte statuete din Paleoliticul superior. În așezarea de la Cosăuți a fost descoperită o statuetă feminină, realizată într-o concrețiune din marnă, de culoare gri. Tehnica utilizată este în ronde-bosse, artistul sugerând un corp feminin din profil, în poziție șezând. Capul și picioarele sunt aproximativ cilindrice. Pieptul este degajat prin două adâncituri, realizate prin raclage. Abdomenul și șoldul sunt, de asemenea, puse
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi (figura de mai jos) începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri mari, identificate la baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente care se mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se așterne formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului. Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]