727 matches
-
de fliș, alcătuite din argile verzi, marne cenușii și gresii calcaroase verzui, se găsesc în partea de nord a localității, în special în cartierul Gura Beliei. Argilele acestea fac trecerea spre un pachet de marne compacte, calcaroase, roșii și verzi - marnele de Gura Beliei. Pe teritoriul orașului au existat două brațe ale Mării Tetis. Unul era situat în apropierea munților, iar celălalt era poziționat mai la sud. Acestea au fost izolate în timp, fiind ulterior umplute de depozite mai recente, formăndu-se
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg teritoriul țării. De asemenea, relieful fluviatil și cel
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
de comunicație. Depresiunea colinară a Transilvaniei prezintă un fundament carpatic puternic faliat și scufundat, ale cărui compartimente se regăsesc la adâncimi ce variază între 2000 și 6000 m. La suprafață se suprapune o cuvertură de roci sedimentare, formată din argile, marne, nisipuri, gresii, conglomerate. Structura geologică a depresiunii conține cute diapire, domuri și straturi monoclinare, pe ultimile dintre ele dezvoltându-se cueste. Podișul Dobrogei, cea mai complexă arie geologică și geomorfologică a României, este o unitate de orogen în partea nordică
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
folosite pentru tratamente medicinale; ele curg din 15 izvoare aflate în toată depresiunea. Geologic arealul aparține culmii Istrița-Dealul Mare-Ceptura, alungită est-vest pe un anticlinoriului, stațiunea fiind situată în zona axială a respectivului într-o "butonieră", unde apar la zi sedimente (marne și gresii cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană). Acestea permit circulația unor ape subterane cu grad de mineralizare ridicat și, care sunt puse în evidență de izvoare - majoritatea ascensionale, legate de faliile care afectează depozitele miocene. Aceste izvoare care
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
fost efectuate în 2 etape: etapa I între anii 1925 - 1948 și etapa a II-a între anii 1978 - 1994. Mina avea o galerie principală în care se cobora cu ascensorul; din ea se săpau sonde orizontale prin straturile de marne către cele de nisip petrolifer, de unde petrolul se scurgea în puțul nr. 42 pentru a fi scos cu pompele la suprafață.. Tot în stațiune se găsește un monument, ridicat în 1933, al eroilor din Primul Război Mondial, și inscripționat cu
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
răniți, alte văduve, orfani, etc.Pe vreamea cand era la Vama Marga granita Austro-Ungara sa nu mai plateasca tribut aur si banii ei au sapat un tunel de la Sarmizecetusapana pe Campul Bautarului. Numele de Marga după unii vine de la cuvântul „Marna”, piatră de calcar ce se găsește pe aici. Unii autori maghiari pun originea numelui Marga pe seama unui nobil ce avea o fiică cu numele de Marghit. Consider ca neverosimilă această versiune deoarece numele lui Iacob de Marga era înaintea acelui
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
gradul de împădurire este foarte redus, predominând zonele înierbate. Comună Slatina Timiș se încadrează geologic, într-un golf ăla mării panonice avansat între munți, sedimentele panoniene care formează rocă fundament în zonă, apar pe ripele de pe versanți, sub formă de marne în alternanta cu nisipuri cimentate. Zona de terasă a Timișului cuprinde șoseaua Timișoara - Orșova, iar zona de lunca a Timișului este cuprinsă între versanți și firul apei, mai bine dezvoltată pe malul stâng al râului, unde cuprinde localitatea Slatina Timiș
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
Iași, Moldova, România, formată din satele Bălușești, Boatca, Buzdug, Dagâța (reședința), Mănăstirea, Piscu Rusului, Poienile, Tarnița și Zece Prăjini. Teritoriul aparține sectorului vestic al Podișului Central Moldovenesc, cu o structură geologică formată din depozitele smarțianului mediu în facies de argile, marne, gresii și intercalații de nisipuri, exploatate local în cariere. El se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județele și , în zona de unde izvorăște râul Gârboveț (un afluent al Bârladului). Este străbătut de drumul județean DJ 280, care
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
materiale de construcție în paralel cu proiectarea unei soluții tehnice. Soluția tehnică aleasă presupune realizarea a șase tranșee drenante, transversal pe ampriza autostrăzii, patru de 65 m și două de 285 m lungime, adâncimea lor ajungând până la stratul stabil de marne, unde nu au loc alunecări de teren. Aceste tranșee se umplu cu piatră spartă, ce ar permite atât scurgerea apei din corpul autostrăzii, cât și asanarea unor mlaștini din apropiere, iar peste ele se așterne un strat de piatră spartă
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
ianuarie 1996. În ce privește regimul precipitațiilor, la Cornu se înregistrează valori ce se înscriu între 500-800 mm/an. Cât privește alcătuirea geologică a terasei, precizăm că peste 70% din suprafața construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparțin miocenului, alcătuite din marne și argile cu intercalații de nisip și gresii, dar și depozite de sare și gipsuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cornu se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
Carpații Orientali. Înălțimile reliefului se mențin în jurul a 1000-1558 m: vârfurile Sima (1118), Floarea (1039), Bâtca Negrii (1458). Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig (astăzi dezafectată), marnele și marno-calcarele în zona Hamzoaia, precum și apele minerale sulfuroase și sărate întâlnite pe versantul stâng al pârâului Neagra, în Padina Dascălului, pe versantul drept al pârâului Floarea (apă sărată) și Hamzoaia. Pe teritotiul comunei Tașca predomină solurile brune acide, urmate
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
planta ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din zona Remetea se practică pescuitul sportiv, aici găsindu-se diferite specii: știucă, balin, marnă, scobar, mihalț, efectivul de pești fiind în creștere. Regiunea Munțiilor Gurghiului este o renumită zonă de vânătoare. A fost vizitată de regi, principi, și alte persoane care în acești munți au vânat urși sau cerbi. În anul 1366 regele Ludovic
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
între câțiva metri până la 300-400 metri. Cumpenele apelor au o direcție nord-sud, cu excepția nordului localității unde direcția este est-vest. Teritoriul este așezat pe depozite sarmațian-panoniene, reprezentând umplerea neomogenă a Bazinului Transilvaniei. Formațiunile geologice sunt reprezentate prin argile marnoase, argile și marne cu intercalații de nisipuri și gresii slab cimentate. Cuaternarul este reprezentat prin depozite deluviale, coluviale și aluviale formate prin eroziune și depunerea materialului sedimentar la baza pantelor sau văilor existente în zonă. Teritoriul se află în bazinul hidrografic al Mureșului
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
550m. Temperatura medie anuală în jur de 7-8°C, cu precipitații în jur de 900 mm anual, cu predominarea vanturilor de N-V și crivatul în timpul iernii. Soluri aluvionare, Silvestre, brun-podzolite, cu reacție acidă. Pietrografia cuprinde: argile, nisipuri, pietriș, grohotișuri, marne și gresii friabile. Așezarea are locuințele pe terasele apelor care o străbat, respectiv: Săcătura, Păltiniș, Șoșa, care în aval se unesc și formează pârâul CERNU, de la care și-a luat denumirea și satul. Din orice direcție ar fi privită, așezarea
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
în intervalul fără ploi. Șiroirea, mai intensă la marginea deșerturilor și în regiunile montane, unde cantitatea de precipitații se menține în jur de 200-300 mm, exercită o puternică activitate de eroziune mai ales pe versanții alcătuiți din roci moi (argile, marne). În aceste locuri se formează o rețea densă de ravene, despărțite prin interfluvii proeminente, ascuțite, din asocierea cărora rezultă relieful de tip "badlands". Uedurile sunt văi largi prin care se scurg apele temporare în timpul viiturilor; apele se pierd prin infiltrație
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
plate (hamade) constituite din granite și gresii, deoarece aceste roci se dezagregă direct în nisipuri ce pot fi transportate imediat de vânt. Evoluția lor este accelerată în cazul în care sub placa de gresie se găsește o rocă friabilă (nisip, marnă) care poate fi ușor excavată de către vânt. Inițial vântul atacă pe fisuri și diaclaze, până ajunge la roca friabilă subiacentă. Spulberarea acesteia de către vânt provoacă ruperea stratului de rocă dură, ducând la lărgirea excavației eoliene până la dimensiuni de câțiva kmp
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
În profil transversal văile sunt foarte lărgite, versanții lini având poalele înecate cu material nisipos alunecat din părțile superioare. Profilele longitudinale ale văilor nu prezintă rupturi de pantă decât în cazul când se intersectează și alte roci mai rezistente (gresii, marne). În nisipuri apar concrețiuni cu formă sferică, denumite trovanți, iar popular balatruci, dimensiunile lor ajungând la peste 1m în diametru, având o rezistență destul de mare, asemănătoare cu cea a gresiilor. Se găsesc în Dealul Feleacului - Cluj, la Costești - Vâlcea. Nisipurile
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
lungul luncilor văii, soluri tinere, mai puțin evoluate, formate din sedimente aduse de apă, deci cu o textură variată pe profil în special în aceste soluri întâlnim un strat nisipos, apoi pietrișuri și bolovănișuri, roca de bază fiind de obicei marne. Sunt soluri relativ fertile putând fi bine sau moderat aprovizionate cu nutrienți. Sunt folosite mai ales pentru culturi fiind irigate cu ușurință.(Rodica Petrea, 2001) Elemente climatice caracteristice bazinului ales pentru a fi studiat: -din punct de vedere climatic, se
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
NV-SE, puternic faliate atât în nord (Falia Dragoș-Vodă), cât și în sud(Falia Rodnei). Partea sudică a masivului care se suprapune și cursului inferior al văii Anieș este acoperită transgresiv cu formațiuni terțiare alcătuite în mare parte din gresii, marne, calcare și conglomerate. Masa principală de roci în care este sculptată această vale o constituie șisturile cristaline, rocile sedimentare care au o răspândire mai mare decât în cursul inferior, iar cele eruptive apar doar izolat și dețin un mic procent
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
și 275 m altitudine minimă, ocupând 90% din suprafața totală a comunei. Geologic, aceste dealuri sunt formate din tufuri vulcanice de Dej, mai ales cele din dreapta Văii Ilișua și a satului Căianu Mic, iar cele din stânga văii fiind “formate din marne și argile străpunse de sâmburi de sare”. Fiind un relief deluros, solurile specifice sunt cele brune în zona deluroasă și aluvionare în lunca, prielnice creșterii animalelor și plantațiilor de pomi și viță de vie. Dintre localitățile Văii Ilișua se distinge
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
La Târlișua se disting alunecări în brazde lenticulare, alunecări în movile, monticule sau glimee, alunecări în trepte și alunecări conplexe. În aceași zona s-a observat că în urma procesului de umectare profundă, au fost afectate straturile de rocă, gresie și marne, producându-se desprinderea unor volume importante de pământ, care au generat monticule. Sunt destul de păgubitoare și alunecările vălurite, active, de pe terenurile agricole din satele vecine: Oarzina, Cireși și Borleasa. Pentru protejarea terenurilor, așezărilor și a căilor de comunicație, se impune
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
km de centrul administrativ al județului. Vecinii comunei sunt: De asemenea, localitatea Ibanesti are ca vecini statul Ucraina. Relieful comunei Ibanesti este destul de variat.Substratul geologic al teritoriului comunei aparține ca vârstă Sarmatianului inferior și este constituit predominant din argile,marne,nisipuri,în interiorul cărora se găsesc orizonturi de gresii,prundișuri și conglomerate. De asemenea, gresii și conglomerate sub formă de lespeziapar în râpele de desprinderi sau sunt înglobate în masa alunecărilor de pe versanții dealurilor. Zona dealurilor înalte ce aparține Podișului Sucevei
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și „Țarna Mare “; trei fusaiole de lut, găsite în punctele „Lipoveni“ și „Dealul Viei“; un topor șlefuit de piatră cu gaură centrală pentru coadă, găsit în punctul „Lipoveni“, trei topoare de marnă, șlefuite, de formă trapezoidală, găsite în punctele „La nucăria lui Scutelnicu“ și „La Corneț“; pipe feudale, găsite în vatra satului, în punctul „După Livadă“, fragmente ceramice hallstattiene târzii, găsite în punctele „Corneț“; șase toporașe de silex de formă trapezoidală, în
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Platformei Moldovenești, care este alcătuită dintr-un soclu dur și metamorfozat și o cuvertură postproterozoică având o înclinare de 6 -8%. Cuvertura în zonă este de vârstă sarmațiană inferioară și anume Volhiniană, fiind alcătuită din punct de vedere petrografic din marne și argile cu benzi subțiri nisipoase și cu unele intercalații de gresii. Stratele de la suprafață au servit drept material în geneza rocilor, suferind în decursul timpului fenomene de loessoidizare in situ. - depozite loessoide - depozite argiloase - depozite de marne - depozite fluviatile
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]