3,668 matches
-
concrete analizate. După deceniul său glorios-productiv, adică după pragul anilor 1895-1896, Gherea suferă o metamorfoză semnificativă ce-i alterează treptat certitudinile. Integrat complet spațiului cultural românesc, nu doar administrativ, ci și spiritual, criticul își modifică substanțial perspectiva. Relevarea stridențelor ideologice marxiste pare a fi primul semn al noii faze: deja în Materialismul economic și literatura (1895) polemica îi avea în vedere pe marxiștii înțepeniți în dogme, pe cei care explicau simplist, pur economic, faptul literar, transformînd marxismul în "formulă moartă"; stufosul
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
complet spațiului cultural românesc, nu doar administrativ, ci și spiritual, criticul își modifică substanțial perspectiva. Relevarea stridențelor ideologice marxiste pare a fi primul semn al noii faze: deja în Materialismul economic și literatura (1895) polemica îi avea în vedere pe marxiștii înțepeniți în dogme, pe cei care explicau simplist, pur economic, faptul literar, transformînd marxismul în "formulă moartă"; stufosul și inegalul studiu din anul următor intitulat D. Panu asupra criticei și literaturii evidențiază neașteptate similitudini între viziunea gheristă și cea a
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
fel și Gherea, aflat în posesia unei celebrități neașteptate datorate polemicii cu Maiorescu, abandonează brusc și aparent inexplicabil critica. Ceea ce va publica ulterior în materie rămîne puțin și nesemnificativ. Rațiunea principală a renunțării o reprezintă, probabil, faptul că teoria literară marxistă, expusă de Gherea cu atîta convingere în primele sale studii, a început să nu-l mai satisfacă pe autorul însuși. Explicarea literaturii prin condițiile sociale, imperativul literaturii militante, ideea că literatura trebuie să fie "oglinda vieții" - iată tot atîtea adevăruri
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
import cedează treptat locul unei viziuni tot mai autohtone asupra literaturii. încă din ultimii ani ai secolului al XIX-lea, Gherea începuse să-și concentreze energia pentru atenuarea, revizuirea și amendarea aserțiunilor apodictice din primele sale articole. Se vede că marxistul ajunsese "revizionist"! Acestei treptate reconversiuni i se adăuga un fapt imposibil de ocultat: literatura de inspirație socialistă, pe a cărei apariție în România mizase Gherea, lipsise de la întîlnire; revista "Contemporanul", de apariție relativ îndelungată, ca și publicațiile din orbita ei
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
de la preocupările literare la cele sociologice. Pasionat din ce în ce mai mult de situația economică a României, încercînd să descifreze liniile unei evoluții ulterioare, Gherea scrie tratatul Neoiobăgia, sinteză asupra modelului economic și social propriu țării noastre. Plecînd în continuare de la o viziune marxistă, el corijează sensibil teoria atunci cînd o aplică la realitatea României. Aura de străin exotic, purtată la sosirea în țară, i se șterge lui Gherea, salutar și definitiv, pe măsura avansării în noul secol: înrudit acum cu Caragiale, legat strîns
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
filosofice, cu care interlocutorii își susțin ideile, sunt serioase și plasează dialogul într-o zonă de o remarcabilă deschidere intelectuală. Iată, de pildă, ce crede Vladimir Tismăneanu despre ce a însemnat experiența bolșevică: „Demonismul utopiei bolșevice, născută din prometeismul sociologic marxist, a constat tocmai din instituirea unui regim care promitea maximum de libertate, realizabil doar prin distrugerea completă a libertății.” Am spune că această lapidară formulare a lui Vladimir Tismăneanu are meritul de a surprinde esența infernalului mecanism social încercat prima
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
se umanizează, transformânduse în naivul idealist înfrânt, ale cărui teorii și acțiuni generaseră dezastru. Îndepărtat de la putere și alungat din țară, umilit de eșecul acțiunilor sale și părăsit de vechii susținători, Troțki nu s-a dezmințit, însă, de ideile sale marxiste, de noțiunea de revoluție permanentă și de dorința de instaurare a unei dictaturi a proletariatului. Când principalele state europene i-au refuzat dreptul de ședere, după cea de-a doua exilare a sa din Rusia, temându-se de ideile sale
Ironia istoriei – Lecția lui Lev Troțki by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3100_a_4425]
-
primăvara anului 1948, într-o excursie făcută de studenții de la Oxford la Aix-en-Provence, studia franceza la St. Catherine’s College. După absolvire, Podge a devenit profesor la Magdalen College School din Oxford. Mai vîrstnic cu doisprezece ani decît Fowles și marxist convins, i-a fost prieten apropiat și a exercitat o influență importantă asupra formării vederilor radicale ale scriitorului. 7 Faith Faulconbridge, care studia engleza la St. Anne’s, s-a numărat printre studenții ce au participat la excursia de la Aix-en-
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
sigur că Alex Cistelecan și compania se vor arăta fericiți că recenzentul le spală obrazul de acuzații, precum cele enumerate mai sus. Antioccidentali s-au proclamat, nu o dată, ei înșiși. Ca și comuniști: o dispută recentă i-a opus pe marxiștii de pe platformă leniniștilor. Poate rusofilia să se preteze la oarecare dezbatere, dat fiind că, dintre patronii spirituali ai junilor de la Critic/Atac, Marx și Lenin au fost evrei, iar Mao, chinez. Rămâne chestiunea privilegiilor și hegemoniei dreptei. Ea merită o
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
din paginile de aici sunt odrasle chinuite în accepția seacă a termenului, dar detaliul semnificativ e că acestor ființe cu copilăria maltratată le datorăm în mare parte memoria actuală a nenorocirii comuniste. Fără ele, letargia românilor în materie de aberație marxistă ar fi fost și mai adîncă. E îndeajuns să ne amintim de seria filmelor documentare din „Memorialul durerii” (Lucia Hossu Longin) sau de Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet (Ana Blandiana și Romulus Rusan), pentru a nu pomeni decît două din
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
accidentale. Hitchens e un meliorist în sens antropomorf, fiind încredințat că omul evoluează și că frica de moarte poate fi stăpînită rațional. Dar mai grăitoare la Hitchens sînt nu atît ideile, cît peripețiile biografiei. Crescut într-un mediu cu rădăcini marxiste, în care materialismul dialectic ținea loc de Moise și de Hristos, Hitchens nu se sfiește a vorbi cu simpatie de idolii tinereții sale: „Am făcut parte dintr-o sectă disidentă care îi admira pe Rosa Luxemburg și pe Lev Troțki
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
panoplia bolșevismului mondial, Rosa Luxemburg fiind un soi de Ana Pauker la scară nemțească, iar Troțki un criminal care avea să-și găsească nașul într-un criminal și mai mare decît el. Iată, așadar, rețeta ateismului contemporan: tinerețe cu fumuri marxiste, materialism dialectic ca replică rațională la religie, înlocuirea profeților cu ideologi contemporani, și apoi inconștiența senină de a mărturisi că „marxismul a avut meritele sale intelectuale, filosofice și etice, dar acestea au fost în trecut.“ (p. 161) Și cum oameni
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
tonul în dezbaterea de idei din Occident, nu e de mirare că azi Parlamentul European refuză să condamne comunismul. Atunci ar ieși la iveală un arbore genealogic cîntărind cît o întreagă faună de criminali ancestrali. Dar Hitchens, mărturisindu-și simpatiile marxiste, știa că nu va păți nimic, mizînd pe tăcerea docilă a unor intelectuali prea dresați pentru a mai avea tresăriri ideologice. Oricum, gazetarul născut în Anglia în 1949 scrie o carte polemică, războindu-se cu cele trei monoteisme pe care
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
descriu evenimentele de la 23 august și de după aceea cu o înflăcărare foarte rară la el. De un tratament care arată aceeași consecvență ideologică au parte anii de dogmatism. Paul Georgescu refuză iritat discuția: „Dogmatismul, amice, declară el ritos, în cadrul concepției marxiste, e o noțiune care nu poate fi discutată și înțeleasă decât între marxiști... Critica dogmatismului - și critica criticii dogmatice - au făcut-o la noi în țară, pentru prima dată, criticii marxiști, încă prin 1954. Cu criticii nemarxiști nu poți discuta
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
la el. De un tratament care arată aceeași consecvență ideologică au parte anii de dogmatism. Paul Georgescu refuză iritat discuția: „Dogmatismul, amice, declară el ritos, în cadrul concepției marxiste, e o noțiune care nu poate fi discutată și înțeleasă decât între marxiști... Critica dogmatismului - și critica criticii dogmatice - au făcut-o la noi în țară, pentru prima dată, criticii marxiști, încă prin 1954. Cu criticii nemarxiști nu poți discuta despre dogmatism, pentru că ei nu știu ce este materialismul istoric și dialectic. Ceea ce au atacat
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
iritat discuția: „Dogmatismul, amice, declară el ritos, în cadrul concepției marxiste, e o noțiune care nu poate fi discutată și înțeleasă decât între marxiști... Critica dogmatismului - și critica criticii dogmatice - au făcut-o la noi în țară, pentru prima dată, criticii marxiști, încă prin 1954. Cu criticii nemarxiști nu poți discuta despre dogmatism, pentru că ei nu știu ce este materialismul istoric și dialectic. Ceea ce au atacat ei mai târziu a fost, după părerea mea, coerența. Coerența și anumite principii. Neputând să spună că atacă
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
atacat ei mai târziu a fost, după părerea mea, coerența. Coerența și anumite principii. Neputând să spună că atacă principiile și metoda, au numit totul dogmatism...” Argumentul e falacios și discriminatoriu. Faptul că criticii nemarxiști nu puteau ataca esența doctrinei marxiste nu înseamnă că ei greșeau în aprecierea dogmatismului, cu precizarea că, spre deosebire de criticii marxiști, ei nu credeau că există critică marxistă nedogmatică. În ochii lor, dogmatismul era inerent marxismului, ca și oricărei doctrine impuse oficial, și nicidecum” o problemă a
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
Neputând să spună că atacă principiile și metoda, au numit totul dogmatism...” Argumentul e falacios și discriminatoriu. Faptul că criticii nemarxiști nu puteau ataca esența doctrinei marxiste nu înseamnă că ei greșeau în aprecierea dogmatismului, cu precizarea că, spre deosebire de criticii marxiști, ei nu credeau că există critică marxistă nedogmatică. În ochii lor, dogmatismul era inerent marxismului, ca și oricărei doctrine impuse oficial, și nicidecum” o problemă a evoluției gândirii marxiste, un moment de degenerare care a fost depășit.” Mă întreb dacă
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
că ei greșeau în aprecierea dogmatismului, cu precizarea că, spre deosebire de criticii marxiști, ei nu credeau că există critică marxistă nedogmatică. În ochii lor, dogmatismul era inerent marxismului, ca și oricărei doctrine impuse oficial, și nicidecum” o problemă a evoluției gândirii marxiste, un moment de degenerare care a fost depășit.” Mă întreb dacă am discutat vreodată cu Paul Georgescu aceste lucruri, în nenumăratele ocazii în care ne-am întâlnit la el acasă, în strada de pe Sfântul Constantin, în apartamentul pe care nu
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
o analogie de principiu: „Glasul Patriei“ este fenomenul Pitești în variantă gazetărească, o malformație în care victimele asupra cărora reeducarea a prins au devenit niște voci al căror talent i-a lăsat în urmă pe autorii morali ai experimentului. Ideologii marxiști din acei ani - Radu Florian, Chișinevschi, C.I. Gulian și subalternii - trebuie să fi fost invidioși pe subtilitatea de nuanțe bolșevice atinse de Gyr sau Crainic în „Glasul Patriei“. Anei Selejan i-a ieșit o carte aspră, de cercetare meticuloasă și
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
pentru ca 1938 să se înscrie la Universitatea din Bruxelles, ale cărei cursuri le urmează sporadic din cauza vicisitudinilor războiului. După efemere așezări în Austria și Olanda, își face studiile la Paris, emigrînd în SUA în 1947, unde se izbește de climatul marxist al universităților de peste ocean. Catolic prin botez și creștin pe linia tradiției maghiare, Molnar va fi martorul prăbușirii tiparului de educație europeană la Universitatea Columbia, tipar bazat pe caracterul indiscutabil al valorilor clasice: adevăr, frumos, bine - adunate toate în misterul
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
-i descrie răul, urmarea fiind o carte tipică pentru umoarea în care se scaldă spiritele reacționare: cum faci să descrii decadența fără să aluneci în tonuri plîngăcioase, lamentîndu-te în marginea unui naufragiu? Căci pentru Molnar, ca pentru orice credincios, egalitarismul marxist e un naufragiu ducînd la alterarea naturii umane, și implicit la terfelirea valorilor clasice: sacrul devine o fantasmă, noțiunea de valoare devine ilicită, fiindcă se sprijină pe discriminare, biserica e un cuibar de vicii, tradiția e un mănunchi de constrîngeri
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
parte din „lotul Noica“ la sfîrșitul anilor ’50.) În orice caz, cartea a luat-o, atras pesemne și de îndrăzneala de a vedea pe copertă cuvîntul (plin, pentru el, de conotații nostalgice) de „fenomenologie“, într-un context cultural oficializat ca „marxist“. Noica m-a anunțat într-o bună zi că vom merge „la Sănduc Dragomir“: „Gabi dragă, este un elev al lui Heidegger, tocmai a ieșit la pensie și vrea să se reapuce serios de filozofie, a tot citit în anii
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
la noi sau în alte părți ale Europei necomuniste. Un model la îndemînă putea fi Balzac (sau proza românească de tip balzacian), căci explicarea personajelor prin mediul lor de formare și de viețuire părea să ilustreze mulțumitor tezele teoriei literare marxiste (în variantă sovietică și autohtonă), întemeiate pe determinismul mecanic. Alcătuită din 24 de nuvele cu o întindere variabilă, Cronică de familie (apărută în versiune parțială în 1955 și republicată ca trilogie în 1957), acoperind un secol de istorie - de la Cuza
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
a îmbiat el. Știu că vă plac americanii". Apoi a făcut semn cu mâna soției, să ne lase. N-aș putea spune că s-au discutat chestiuni extraordinare. Era vorba de lucruri ale momentului, legate mai ales de predicatorii ideologiei marxiste, Nicolae Moraru și Mihail Novicov, și de referințele cu privire la istorie ale lui Roller. Circula și un calambur al lui Lemnaru, care-l numea pe istoricul oficial de atunci al Academiei, nu "Roller", ci "Cont - roler", adică cel care controla totul
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]