160,567 matches
-
de bază a unui traducător, cel care nu o are să nu se apuce de tradus -, hotărârea de a duce la bun sfârșit lucrul început. Și - ceea ce va părea curios - o anumită rezistență fizică: a sta ore și ore nemișcat la masa de lucru, mânuind totodată grele dicționare până ți se împăienjenește privirea nu-i lucru chiar atât de ușor." Că o muncă pe cît de grea, pe atît de importantă în plan cultural e subevaluată și bănește, că nu există retribuții
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
oscilează și ea între aceiași poli: agorafilie și claustrofilie: colegi de șantier și iubite de acasă. Rămîne apartamentul, ca locuință izolată a individului și, în mod accesoriu a familiei. Apartamentul, întotdeauna un spațiu individual decupat într-unul colectiv ca o masă dintr-un restaurant, ca scaunul dintr-un autobuz, ca banca dintr-un parc ( să ne reamintim de Forrest Gump), cabina liftului sau casa scărilor dar izolat cu adevărat, cel puțin vizual, de rest, rămîne singurul spațiu al sinelui, o închisoare
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
dreaptă: „Bre, omule, fă-te și tu badigard " La început, surprins, apoi incredul ( "Cine mă ia pă mine, mă, că acolo trebuie să știi să dai caft"), apoi din ce în ce mai cucerit de idee, cu ultimii bani oferă „un tur" băieților de la mese, convins c-a tras, în fine, lozul cel mare. Amicii de pahar îi vor da câteva adrese, apoi va începe să pășească pe poteca „agențiilor de pază și protecție". Care agenții sunt mai dese decât școlile și mai populate decât
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
România a intrat într-un declin constant în ce privește sporul populației. Explicațiile sunt cât se poate de simple: într-o țară în care se murea de foame, cuplurile se fereau cu disperare să mai aducă pe lume încă o gură la masă. În ciuda politicii satanice a lui Ceaușescu de a le transforma pe românce în femele de reproducție (situație analizată de Gail Kligman în Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, tradusă în anul 2000 la Humanitas) rezultatele n-au fost
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
Chilia lui Petru Comarnescu de pe Icoanei păgîn monahală greu de descris. Se putea face, eventual, un subțire inventar. Irelevant însă: rafturi și etajere burdușite cu tipărituri din cealaltă Românie, din care venea febrilul criterionist (extrem de prudent în tăinuirea perioadei), scaune, mese, dulapuri, toate dintr-un lemn fără vîrstă, de culoarea penumbrei cu iz de arhondaric uitat, vrafuri de casete ("Să-ți pun una cu Mircea Eliade, revăzut recent la Paris, după douăzeci de ani"; Hai să ascultăm niște colinde de Constantinescu
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
ni-l propuneți în zeci de variante de romanță, cu duioșii și nostalgii care nu mai mișcă jucăreaua minții și nu mai au asupra auditoriului efectul pe care-l avea în interbelic, și poate că nici atunci în proporție de masă... Generațiile s-au asprit între timp, poezia sentimentală cere aproape geniu de la autorii care se încumetă s-o întrețină gard în gard cu cinismele și luarea în tărbacă a liricoizilor fără leac. Universul dvs. poetic (revin de unde am plecat), se
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13830_a_15155]
-
îl insult. Și atunci se aude un zgomot în spatele meu, o ușă se trântește și mă trezesc speriat, fără să fi văzut pe nimeni. Mi se mai întâmplă ceea ce li se întâmplă tuturor: îl visez pe tata. E așezat la masă, foarte serios. Mănâncă încet, foarte puțn, aproape fără să vorbească. Eu știu că e mort și îi șoptesc mamei sau uneia dintre surorile care stă lângă mine: "Și mai ales să nu i-o spuneț." În timpul somnului mă sâcâie lipsa
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
o pasăre împăiată. De o gheară atârnă o etichetă cu prețul și cu numele magazinului de unde o cumpărasem. Altă dată Alcoriza și cu mine cinăm într-un local din San José. O femeie singură, foarte frumoasă, se așază la o masă vecină. Cum era de așteptat, Luis se uită imediat la ea. Eu îi spun: - Luis, știi foarte bine că am venit aici ca să lucrăm și că nu-mi place să pierzi timpul uitându-te după femei. - Da, da, știu foarte
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
un scenariu. Mai adaug și că-mi displace atitudinea lui de macho, de fustangiu; Luis se supără și-mi răspunde că dacă îi zâmbește o femeie, e de datoria lui de cavaler să-i întoarcă zâmbetul. Indignat, mă ridic de la masă și mă duc în camera mea. Alcoriza se calmează, își termină desertul și se duce la frumoasa de la masa vecină. Se prezintă, beau împreună o cafea și sporovăiesc o vreme. Apoi Alcoriza își duce prada în camera lui, o dezbracă
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
răspunde că dacă îi zâmbește o femeie, e de datoria lui de cavaler să-i întoarcă zâmbetul. Indignat, mă ridic de la masă și mă duc în camera mea. Alcoriza se calmează, își termină desertul și se duce la frumoasa de la masa vecină. Se prezintă, beau împreună o cafea și sporovăiesc o vreme. Apoi Alcoriza își duce prada în camera lui, o dezbracă drăgăstos și descoperă tatuate pe burta ei aceste cinci cuvinte: prin amabilitatea lui Luis Buñuel. Prezentare și traducere de
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
kebab și de manelele care ne distrug timpanele. Băieții dau cu zarurile într-o cutie de carton ca să nu-mi întrerupă povestirea. Ghetoul din Varșovia, umilințele, crimele gratuite făcute pe stradă, muzica pianului într-o bodegă jalnică, banii rostogoliți pe masă, suspendînd pentru cîteva minute sunetul clapelor, un truc pentru a le verifica autenticitatea, trădările unor evrei, condamnarea altora, curtea ghetoului plină doar de valize fără stăpîni, salvarea Pianistului de către un evreu trădător, chiar înainte de a se sui în trenul pentru
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
James George Frazer, în Creanga de aur, "pe o anumită perioadă (17-23 decembrie) orice restricție era înlăturată și toate libertățile îngăduite, încît «sclavul putea să-și ocărască stăpînul, să se îmbete la fel ca mai marii săi, să stea la masă cu ei...». Lumea petrecea după placul inimii, legile erau abrogate și «întreaga populație se deda unei veselii și voioșii ieșite din comun». Conform tradiției, oamenii liberi alegeau prin tragere la sorți un Rege al Saturnaliilor care îl întruchipa pe zeul
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
pe zeul Saturn a cărui domnie a însemnat Vîrsta de aur pe pămînt. Regele Saturnaliilor se bucura de toate privilegiile unei provizorii regalități, totul îi era permis pentru ca apoi, cînd i se încheia mandatul, să fie dat morții". Din sînul masei răsculate la Amara se aleg trei astfel de pseudomonarhi: Trifon Guju, Petre Petre și Toader Strîmbu, care, după ce-au cunoscut cîteva momente de glorie, sînt sacrificați ritualic. Și în Răscoala figurează „centrul sacru", raportabil la Olimpul rîvnit de Hercule
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
fluture din basme. Peste drum, măturătorii, Care-alungă noaptea-n lături, Urmăresc sosind cocorii, Sprijinindu-se pe mături. Și cu scripcile-n cutie, Ghemuite subțioară, Gârboviți, prin colbărie, Lăutarii se strecoară. Iată și patronul iese, Somnoros și indispus. Scaunele dorm pe mese, Cu picioarele În sus. Un client a mai rămas, Moțăind lângă-un sifon, Care-i cântă-ncet, pe nas, Ca părintele Ion. Monopedul cerșetor Stă, cu nasul ca un mac, La ieșire, -ntr-un picior, Să mai capete-un pitac. Dar
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
până la capăt, ci și de lucru prost făcut, cu sugestia abia ghicită, dacă cititorul ar sta puțin pe gânduri, dar nu stă. Să mai încercăm "aș fi înnebunit să mă știu/ atât de singur dacă n-aș fi aflat/ după masă de întunericul/ ce și-a spart capul de ochiul meu/ că moartea ne ține de mână/ și e credincioasă ea nu se sperie/ ne mângâie câteodată când morții/ pleacă dimineața să cumpere ziarul/ și chiar dacă se mai duce ea nu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]
-
reprezentanții Ministerului Culturii, nu a venit cu înnoiri fundamentale, structurale, ci doar cu transparente, inutile "rebotezări" de instituții și foruri cultural-artistice, cu cosmetizări superficiale, ineficiente. La baza întregii politici ceaușiste din domeniul culturii și artei stă conceptul de "cultură de masă", care viza utopic și neproductiv "antrenarea maselor largi populare în ample acțiuni cultural-artistice și educative", de tipul Festivalului "Cântarea României". Optică anacronică și inadmisibilă în condițiile economiei de piață, concurențiale, care exclude cu desăvârșire orice tendință de instituționalizare și susținere
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
înnoiri fundamentale, structurale, ci doar cu transparente, inutile "rebotezări" de instituții și foruri cultural-artistice, cu cosmetizări superficiale, ineficiente. La baza întregii politici ceaușiste din domeniul culturii și artei stă conceptul de "cultură de masă", care viza utopic și neproductiv "antrenarea maselor largi populare în ample acțiuni cultural-artistice și educative", de tipul Festivalului "Cântarea României". Optică anacronică și inadmisibilă în condițiile economiei de piață, concurențiale, care exclude cu desăvârșire orice tendință de instituționalizare și susținere materială mai semnificativă a amatorismului din cultură
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
oamenii; totul la el era în exces. Făcea matematică tot timpul - matematica a fost marea pasiune a vieții lui - și fredona tot timpul în casă, un fel de mormăială - asta însemna că gândea la probleme de matematică. Nu stătea la masă, ci culcat, cu capul sprijinit în mâna dreaptă. Aveai impresia că nu face nimic. La noi în casă nici nu se vorbea decât la ora mesei, când venea și povestea tot ce i se întâmpla. Vorbea cu multă lume la
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
fel de mormăială - asta însemna că gândea la probleme de matematică. Nu stătea la masă, ci culcat, cu capul sprijinit în mâna dreaptă. Aveai impresia că nu face nimic. La noi în casă nici nu se vorbea decât la ora mesei, când venea și povestea tot ce i se întâmpla. Vorbea cu multă lume la telefon și, evident, primea pe mulți acasă, elevi, gazetari; mai cu seamă în ultimii ani, când devenise o "vedetă" a televiziunii și radio-ului, casa noastră
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
Ottawa... Am fost găzduiți la Ambasadă, lucru care nu se mai întâmplase nicăieri. Ambasador era Bucur {chiopu. Am ajuns, am dormit o noapte acolo, a doua zi am vizitat o expoziție a eschimoșilor; el a plecat la Universitate, a luat masa cu cineva și ne-am întors la ambasadă unde eram singuri (toți plecaseră în week-end). Ne-am așezat să ne odihnim; pe la ora 6 a început să gâfâie și mi-a spus că nu se simte bine. L-am așezat
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
aparte se expun traduceri românești din limba spaniolă și cărți legate de ambientul hispanic apărute la diferite edituri din România. Programul pregătit de Institutul Cervantes cuprinde o serie de conferințe susținute de personalități de prim rang ale vieții culturale spaniole, mese rotunde cu scriitori, traducători și editori din România și Spania, lecturi din autori spanioli, o seară de poezie, proiecții de filme și precum și o inedită expoziție de fotografii-portret alb-negru, intitulată ¨Scriitorii și LITERAtura lor¨, în care mari scriitori hispanici sînt
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
Pătrunsă aici, șalupa ce-i transformă pe naufragiați în antropofagi este laboratorul mental în care sînt testate efectele schimbării acestei distanțe. Dilemele identității e un capitol ce privește cu ochi atent textele ce-și pun problema identității dintre antropofag și masa lui. Ce se va întîmpla în momentul învierii cu aceleași particule omenești ce au fost nevoite să fie materia a două identități diferite, urmare a actului canibal? Distanța dintre răspunsul lui Toma d’Aquino, Hugo Grotius, Hume și Freud e
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
ca și a lui sanchi ( "se încercase a face, sanche... o revoluție", Haimana, cînticel comic, 1871; cuvînt turcesc). Un registru familiar, apropiat de cel de azi, își face simțită prezența de mai multe ori: "Hai, țopîrcă, vin cu mine la masă"; S-a cam fasolit la început" ( Agachi Flutur); "am ofticat cu vorba" ( Gură-cască, om politic) etc. Primul citat în care pacea( v)ura ( din turcă și greacă) apare ca epitet depreciativ, nu doar cu sensul de "cîrpă", e tot din
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
bere «Bragadiru». Intrăm în sala mare a bibliotecii de sector. Biblioteca goală. Cărțile par desenate pe pereți, într-o defunctă împietrire, amintindu-mi de un pitoresc pasaj din Filimon ( «Ciocoii...»). Bibliotecara ( nici nu ne bagă în seamă), instalată la o masă, împletește cu andrelele o căciuliță din lînă bleumarin. Încerc să încropesc cu ea o conversație, răspunde rar, monosilabic ( apatie?), lucrează în continuare, atentă să nu sară ochiuri". Totul pare părăsit, părăginit, stigmatizat de ruină: "Atelierul e situat într-o clădire
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
memoria primarului băcăuan. l Duminica trecută au fost alegeri locale în 24 de circumscripții electorale - comune risipite ici, colo prin țară. În ZIUA un titlul sintetic: "Guvernul, agent electoral pentru PSD - cu un supratitlu dătător de amănunte: "Tărnosiri, asfaltări și mese cîmpenești pentru parțialele din țară". Iar în subtitlu vin explicațiile pentru eventuala întrebare dacă toate astea nu sînt din banii partidului de guvernămînt: "Eugen Nicolăescu, purtător de cuvînt al PNL, acuză partidul de guvernămînt că s-a folosit de banul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]