564 matches
-
a) la data de de către în calitate de persoană fizică autorizată/reprezentant legal al asociației familiale/societății comerciale cu sediul în , înregistrat(a) la Oficiul Registrului Comerțului sub J / , cod unic de înregistrare/ cod fiscal , având autorizație de colectare deșeuri mase plastice nr. / , atașată prezenței în copie, cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declarații și ale Hotărârii Guvernului nr. 166/2004 , cu modificările și completările ulterioare, declar pe propria răspundere următoarele: - nu avem datorii la: bugetul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158333_a_159662]
-
confecții str. metalice vagoane Caracal metalice V.I.Lenin nr. 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Slatina, Confecții metalice, Întreprinderea de de lucru al. Oltului prelucrări utilaje alimentare turnătorie, nr.3 mecanice, colabo- Slatina confecții și rări piese tur- prelucrări nate, produse mecanice electrotehnice, articole mase plastice ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Prahova - Grupul întreprinderilor de industrie locală Prahova ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Ploiești, Reparații acumula- Întreprinderea de - de lucru str. Elenă tori, cîntare, utilaj pentru Doamna bobine, mașini de chimic Ploiești lucrări cu nr.77,b-dul scris, sifoane, caracter
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Formație Dej, Steluțe pom Centrală industrială de - de lucru str. iarnă, prelucrare cauciuc și produse Ecaterina lumînări, mase mase plastice chimice Teodoroiu plastice întreprinderea "Napochim" Cluj-Napoca ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Cerneluri, Centrala industrială - de lucru Aghiresu cretă școlară, de prelucrare cauciuc produse mase plastice și mase plastice chimice intreprin derea "Napochim" Cluj-Napoca - Punct de comună Articole din mase Centrală industrială - lucru Ciucea plastice pentru de prelucrare cauciuc prelucrare fondul pieței și mase plastice mase intreprin derea plastice "Napochim" Cluj-Napoca ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Slobozia, Lacuri și Combinatul de Lacuri și lucru str. vopsele îngrășăminte chimice vopsele produse Brăilei Slobozia chimice nr. 5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Iași - Întreprinderea județeană de industrie locală Iași ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Tîrgu Reșapat Întreprinderea de Reșapare de lucru Frumos, anvelope mase plastice Iași anvelope str. uzate Gării nr. 4 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Ilfov - Grupul întreprinderilor de industrie locală Ilfov ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Puncte de comunele: Articole din Centrală industrială de - prelucrări Frumusani, mase plastice medicamente, cosmetice, mase Cernica, pentru uz coloranți și lacuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
de schimb pentru industrie nr. 1 și crari mecanice, industria chimică. locală str. SDV-uri și repa- Întreprinderea de piese "1 Mai" Fabricii rații SDV-uri, de schimb și utilaje Satu Mare nr. 46 prototipuri; pentru industria vopsele praf, chimică prelucrări mase plastice ���─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Fabrică Tasnad Construcții Centrală de utilaje și - Tasnad metalice și piese de schimb pentru prelucrări industria mică - mecanice Întreprinderea de piese de schimb și utilaje pentru industria chimică Tasnad ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Sibiu - Întreprinderea județeană de industrie locală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
produse cel Mare antigel, săpun cosmetice, coloranți chimice nr. 53 de rufe și lacuri - Atelierul "Steaua" Sibiu din Întreprinderea de săpun "Stela", București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Mediaș, Articole din Întreprinderea chimică - de lucru str. mase plastice "Carbosin" Copsa Mică prelucrare Stadionului injectate mase nr. 53 plastice ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Suceava - Întreprinderea județeană de industrie locală Suceava ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Fabrică Gură Articole tehnice Întreprinderea de Bioid de mixtă de Humorului, din cauciuc, articole tehnice din carbon industrie str. benzi transpor- cauciuc Botoșani, Fabrica locală Gură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
utilizați pe etichetă și în fișa sunt: Font 8* Anexă G (mas bajo) │G (lav) Anexă A (plus eleve) A (altă) O consumo real varia │Todellinen kulutus A (hyva) A (battre) │ G (matig) G (mais baixo) │G (huono) Anexă A (mas alto) │A (hoj) If you use a │Și utiliza una G (schlechter) G (plus faible) *1) │Efficacite d'essorage ... A (plus eleve) a G (plus A (hyva) A (battre) │ G (matig) G (mais baixo) │G (huono) A (battre) till │ G
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171739_a_173068]
-
uscat; e) Varză; f) Ardei. 1.5.2. Ciuperci cultivate 1.5.4. Pepeni verzi și galbeni 1.5.5. Alte legume 1.6. Furaje verzi din teren arabil 1.7. Furaje verzi anuale: c) Plante pentru însilozare: d) Porumb masă verde/însilozare; e) Alte plante anuale pentru fân și masă verde. 1.8. Plante furajere perene: a) Lucernă; b) Trifoi; c) Alte plante furajere perene; e) Alte plante leguminoase perene; f) Alte producții agricole vegetale. Notă: Fracția de substanță uscată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194248_a_195577]
-
drept scop prevenirea expansiunii culturale, deci na? ionale, a ungurilor ? i polonezilor. Chiar ? i convertirile la Biserică Unit? din Transilvania au urm? riț ob? inerea sprijinului habsburgilor pentru p? strarea identit?? îi rom�ne? ți. Imigran? îi evrei au r? mas mai ales �n Moldova ? i nu au fost deloc bineveni? i �ntr? un num? r at�ț de mare. Dar antipatia aceasta nu avea nici o motiva? ie rasist? ? i nici m? car religioas?; r? d?cinile ei erau de natur? cultural? ? i economic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
drept umilitoare, Iorga a refuzat. A fost eliminat, ceea ce �nsemna automat c? derea la examene. Din fericire, familia a reu? it s? ob? în? acceptarea lui că elev bursier la �Liceul Na? ional� din Ia? i28. Bursă �nsemna cas? ? i mas? �ntr? un c? min aflat l�ng? liceu. Iorga avea rude ? i �n Ia? i, a? a c? nu era singur. Gheorghe, fratele lui, era elev la Liceul Militar. Desp? r? irea de cei doi fii ai ei i? a u
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
e�ani odat? cu Carol Mayer ? i cu bro? urile lui Kropotkin � �Revista social? �. El declar? c? a �nv?? at de la acesta dragostea cald? pentru oameni ? i pentru ?? răni. Dup? ie? irea din scen? a acestor oameni, muncitorii au r? mas f? r? lideri. Au ap? rut apoi ideile lui Cristian Rakovski, ? i unde ar duce ideile lui poate vedea oricine �n cea de a treia patrie a lui. Atunci c�nd o doctrin? ajunge la ultimele ei concluzii practice, ca �n cazul rakovskismului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
9. Materialele adunate �n Germania se refereau mai ales la Evul Mediu ț�rziu, p�n? �n secolele al XVI-lea ? i al XVII-lea. Aceste documente ofereau detalii asupra leg? turilor dintre cur? ile germane ? i Constantinopole �n privin? a Principatelor. Iorga a r? mas medievist. Fire? te c? a scris o mul? ime de lucr? ri asupra istoriei moderne, dar, conform concep? iei sale, evenimentele moderne erau o continuare sau o consecin?? a situa? iilor istorice anterioare, av�nd, deci, o importan?? secundar?. �n c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost de folos rom�nilor. Iorga le? a asigurat argumente istorice � drepturi istorice. �nainte de apari? ia �Noii ? coli� �n anii �3044, interpret? rile sale asupra istoriei rom�nilor nu au fost contestate. Dar chiar ? i dup? aceea, Iorga a r? mas istoricul rom�n prin excelen??. Studiile istorice erau pentru Iorga cel mai uman studiu. Era convins c? istoria �l poate educa ? i �reintegra� pe studios �n umanitate. Dar era o sarcin? extraordinar?: un istoric trebuie s? aib? cuno? țin? e enciclopedice. Iorga era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de r? zbunare politic? care relata rolul jucat de Dimitrie Sturdza (liderul Partidului Liberal) �n detronarea lui Cuza Vod?. Universitatea se bizuia pe subscrip? îi ? i dona? îi, statul nemi? c�nd nici un deget. Iorga percepea taxe modeste pentru cas? ? i mas?. Toate acestea se ad? ugau activit?? îi re�nvingoratei Ligi culturale. Iorga nu s? a ab? țuț niciodat? de la ? elurile Universit?? îi de Văr?: �S�ntem convin? i c? s�ntem o na? iune cu o unitate admirabil? ? i o cultur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu r? sp�ndirea anarhiei, aceste incidente se vor �nmul? i spectaculos 69. Iorga conchidea: �Toat? lumea ? ție c? ru? îi se comport? azi că un popor, a? a cum ieri ac? ionau că un Stat�70. Iorga a r? mas al? turi de familia sa. Fiul lui cel mai mare, Petru, ofi? er de carier? , trecea adesea prin Ia? i, vizit�ndu?? i aproape �ntotdeauna tat? l71. La �nceputul lui 1917, Br? tianu i? a oferit lui Iorga un post
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia devenise disperat? �n Moldova. Armata rom�n? era indiferent? fă?? de anarhia din r�ndul ru? ilor, dar nu ? i fă?? de consecin? ele dezmembr? rîi for? elor armate ale principalului ei aliat. �n cele din urm? , unit?? ile ruse? ți r? mase au fost alungate de armată rom�n?. La plecare, ru? îi ? i?au demonstrat depravarea ? i lipsa de disciplin? , comi? �nd o mul? ime de crime 101. Iorga �? i amintea de zvonurile false ? i fantastice care circulau ? i at�rnau că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ceva de genul acesta: �Noi am fost cei care am creat Rom�nia Mare, este meritul ? i realizarea noastr? �. Ei au l? sat astfel o mul? ime de speran? e �n? elate ne�mplinite ? i grave probleme nerezolvate. Iorga a r? mas undeva �ntre a? tept? rile genera? iei tran? eelor ? i complezen? a automul? umitoare. El r? m�nea un om al secolului al XIX-lea, tributar visului s? u s? m?n? torist, dar care consideră perioadă interbelic? drept o realizare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ul Carol ? i acest considerent emo? ional f? cea că totul s? treac? prin acest filtru. Iorga a continuat s? aib? rela? îi foarte bune cu prin? esa Elenă, care, dup? ce Carol a fost exilat din ? ar? , a r? mas al? turi de fiul ei. Regina Elenă vizită adesea ? coală de la V? lenii de Munte a lui Iorga ? i �l invită pe acesta la re? edin? a ei. Iorga a fost invitat la Consiliul de Coroan? care l? a trimis pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
major?: veteranii din R? zboiul cel Mare. ?i? a folosit influen? a ? i a f? cut tot posibilul pentru ace? tia, dar din umbr?. Iorga r? m�nea rezervat fă?? de toat? lumea cu excep? ia familiei sale; el a r? mas intelectualul est? european, ? i numai cei care tr? iesc acolo �n? eleg ce �nseamn? acest lucru. Temperamentul s? u era aproape incompatibil cu democra? ia. Era teoretic de acord cu necesitatea criticii, dar, practic, ego? ul s? u era incapabil s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aceste �mprejur? ri, populă? ia nu s? a retras niciodat? �n �ntregime atunci c�nd au plecat legiunile române. Dom�novszky a criticat dur concluziile la care ajunsese Iorga, conform c? rora o mare parte a populă? iei Daciei a r? mas pe loc, neaccept�nd metodele istorice pe baza c? rora Iorga �ncerca s? dovedeasc? acest lucru. Mai mult, Dom�novszky sesizeaz? pu? ine elemente ale sintezei dintre dacii autohtoni ? i populă? ia român? 198. �n secolele urm? toare, �n timpul marilor migra? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iat? ce scria �n Jurnalul ei doamna Liliana (8 aprilie 1939): ��n timp ce flotă italian? bombardă Durazzo ? i Valona, tata era foarte nelini? țiț. Are presim? irea declan?? rîi iminențe a celui de al Doilea R? zboi Mondial�. Iorga nu a r? mas f? r? replic?. Scria c? vrea s? evite s? vorbeasc? despre Albania, dar nu putea s? nu?? i exprime simpatia fă?? de regele Zog. Mai era ? i proasp? ț �nfiin? atul institut al lui Iorga, de la Santi Quaranta. Dar Santi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
du? se de soarta statelor balcanice ? i de Silezia. Iorga nu ? i?a �ntrerupt activit?? ile din cadrul Ligii culturale. A continuat s? conduc? Partidul Na? ionalist Democrat p�n? �n februarie 1938, c�nd Dictatură Regal? a dizolvat toate partidele politice. A r? mas editor al �Neamului rom�nesc�, al �Neamului rom�nesc pentru popor� ? i al �Neamului rom�nesc literar�, de? i postul de �director administrativ� era ocupat de Nicolae Georgescu? Coco? , un caracter foarte diferit de Iorga. Era un om ambi? ios
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
personal pentru faptul c? românul The Annunciation Graveyard (Cimitirul Bună Vestire) al lui Arghezi urma s? fie publicat pe cheltuiala Funda? iei Regale, deoarece acesta era �vulgar�! Memorii, vol. 7, p. 342. Din fericire, interven? ia lui Iorga a r? mas f? r? urm? ri 116 �Bilete de papagal�, nr. 243 117 Memorii, vol. VII, p. 459 118 Iorga, Istoria literaturii rom�ne? ți contemporane, Bucure? ți, 1934, vol. I, Prefă??. Vezi ? i Pompiliu Constantinescu, �Vremea�, 14 octombrie 1934 ? i Iorga, op. cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de-a lungul c]l]toriei una din vaci a murit cu o noapte înainte de a ajunge la destinație. S]teanul a ț]iat vacă și a vandut carnea la un preț mai mare decât cel obținut pe vacă r]mas]. Toți banii au ajuns la B, care ins], îndurerat de moartea vacii sale, l-a chemat pe A în fața tribunalului s]tesc. A a primit o amend] echivalent] cu jum]țațe din suma obținut] din vânzarea c]rnii. Discutând despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Iisus. Au existat mai multe abord]ri, toate având drept efect neutralizarea acestor elemente radicale și aducerea lor în sfera moralei bunului-simț. Potrivit uneia dintre ele, întrucat Iisus prevestea sfârșitul iminent al lumii, etică trebuia aplicat] în scurtul timp r]mas pan] la acestă. Dar, dat fiind c] sfârșitul lumii nu a venit, nu înseamn] c] acum etică este irelevant]. O alt] abordare consider] elementele mai radicale ca fiind apanajul unui grup restrâns, al c]lug]rilor, care depun jur]minte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]