686 matches
-
structurale proprii sistemelor de valori culturale 9.10.1. Modelul structural al lui G. Hofstede Pe baza concluziilor studiilor sale inițiale, așa cum s-a precizat deja, G. Hofstede a examinat cele patru dimensiuni culturale ale sistemului de valori societale: individualism-colectivism, masculinitate feminitate, distanță față de putere și evitarea incertitudinii. Analiza lui Hofstede a fost extinsă apoi la 53 de culturi și regiuni geoculturale (Hofstede, 1983, apud Smith, Dugan, 1996, p. 232). Ulterior, psihosociologul olandez a adăugat și o a cincea dimensiune, orientarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se manifestă ele. Rezultatele au indicat că pînă și în interiorul unui eșantion omogen de țări (precum cel format din statele Europei Occidentale) se înregistrează diferențe substanțiale. Apoi, o emoție precum "frica" este asociată situațiilor noi în culturile naționale în care masculinitatea este ridicată, distanța față de putere și evitarea incertitudinii scăzute. Dimpotrivă, în culturile naționale în care distanța față de putere este crescută și evitarea incertitudinii semnificativă, se dezvoltă proceduri bine stabilite, care reduc exteriorizarea "fricii" (sau, mai bine spus, par să o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reflexiv, pe cât de puțin explorat în câmpul științelor socio-umane și politice de astăzi, pe atât de necesar înțelegerii și definirii conștiente a rolurilor și dinamicii relațiilor de gen. Principalul scop al proiectului constă în reconstituirea subiectivă a reprezentărilor cu privire la feminitate/masculinitate, situate la intersecția traseului personal și profesional al femeilor și bărbaților, din mediul universitar și de cercetare. Volumul colectiv 1 reunește povestirile vieții din perspectiva genului, a construirii sociale a rolurilor de gen. Textele sunt redactate de autori și autoare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nevoile practice și interesele strategice ale diferitelor categorii de femei/bărbați, resursele de putere și beneficiile implicate în structurarea identității și a statutului de gen16. În acest sens, analiza genului este circumscrisă demersului epistemologic de denaturalizare sau dez-esențializare a feminității/masculinității, potrivit căruia condiția de gen nu este "un dat natural", ci este construită social, cel mai frecvent ca relație de putere, contextualizată cultural-istoric. În același timp, privind genul ca și categorie de analiză binară există riscul de a rămâne în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de viață evocate (perioada studiilor, mariajul, nașterea copiilor, schimbarea locului de muncă; divorț; pierdere etc.). Vor fi relatate experiențe de viață și roluri sociale pe care fiecare autor le consideră ca fiind definitorii pentru modelarea socio-culturală a propriei feminități sau masculinități, privite în manieră diacronică, reconstituind astfel traseul principalelor etape de evoluție psihosocială: copilăria, adolescența, maturitatea. În acest sens, am lansat un set de întrebări și subteme care să inspire autorii în redactarea propriilor biografii din perspectiva genului: ▪ Cum au evoluat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
remarcat în acest sens la oamenii din proximitatea dumneavoastră (frați/surori, colegi, rude, prieteni)? Care sunt factorii care au generat sau au blocat schimbările identificate sau cele pe care le-ați fi dorit? Imaginile/ modelele/ normele/ simbolurile de feminitate și masculinitate din familie, comunitate și societate, care v-au marcat propria construcție a identității de gen și parcursul de viață. ▪ Stereotipurile de gen (percepute ca negative/ pozitive) cu care v-ați confruntat cel mai frecvent în familie, în școală, în alte
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
propria construcție a identității de gen și parcursul de viață. ▪ Stereotipurile de gen (percepute ca negative/ pozitive) cu care v-ați confruntat cel mai frecvent în familie, în școală, în alte contexte sociale. ▪ Avantaje și dezavantaje percepute ale feminității și masculinității, limitări și autolimitări; valorizare și devalorizare; posibilitatea (libertatea) unor alegeri/opțiuni personale. ▪ Caracteristici și roluri de gen pe care le considerați cel mai bine valorizate social. Cum ați perceput așteptările și prescripțiile de gen-rol în diferite etape ale vieții (acceptare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a copilului - relaxându-se ulterior, epuizată de efortul travaliului nașterii. Toate interacțiunile ulterioare cu copilul sunt structurate în funcție de stereotipul corespunzător apartenenței sale sexuale. Rezultatul constă în producerea unor persoane al căror comportament, feminin sau masculin, corespunde definiției date de societate masculinității și feminitățiii, altfel spus, care-și asumă rolul dictat de apartenența la un anumit sex5. Dar stereotipruile nu sunt artefacte socioculturale fără nici o legătură cu datul natural. Biologicul (sexul cromozomial, gonadic, hormonal etc.) exercită la rândul său o influență. În
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
înțelegerea genului și a tot ceea ce este legat de acesta. Ea poate fi corelată unei varietăți de niveluri ale cunoștințelor, corespunzătoare achizițiilor din diversele stadii de dezvoltare. Dezvoltarea la copil și adolescent a identității de gen, ca sentiment introspectiv al masculinității sau feminității sale, depinde de succesul și plăcerea individului de a-și potrivi comportamentul cu rolul de gen interiorizat. Mărturisesc că mi-a fost ușor să realizez activitățile specifice genului feminin, că le-am realizat cu mare plăcere, mai tot
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de timpuriu în specia umană (M. Mead), că această diferențiere este o realitate transculturală strâns legată de diviziunea funcțională a muncii (G.P. Murdock) și că diferitele culturi nu fac decât să formalizeze diferențele biologice dintre sexe (M. Mead). Feminitatea și masculinitatea nu sunt doar produsele unui dresaj parental și al presiunii sociale, adică arte- facte socio-culturale - cum au susținut unii autori culturaliști - deoarece cultura nu este un artificiu arbitrar fără un fundament natural. Procesul socializării amplifică însă diferențele naturale, le accentuează
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în care nivelul cunoașterii, atitudinile și comportamentele prezintă un mare grad de standardizare - similaritatea stereotipurilor de sex este pronunțată. Dar, în culturile complexe, puternic diferențiate pe orizontală și verticală, cum sunt cele de tip occidental, diferențele dintre stereotipurile feminității și masculinității cresc foarte mult, în defavoarea celui feminin. Stereotipurile negative confirmă statutul inferior al grupurilor dezavantajate. De exemplu, stereotipurile legate de mai slabele competențeale unui grup (tineri absolvenți, abia ieșiți de pe băncile facultății) vor duce la șanse mai mici ca membrii acelui
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
slabe) încât concentrarea mi-a fost afectată și profeția domnului profesor s-a împlinit. Cred acum că cvasiinexistența femeilor în mediul universitar românesc înainte de 1989 se datora în mare parte stereotipurilor de gen, convingerii că performanța în cercetare este specifică masculinității, sau misoginismului pur și simplu. Însă, a limita expunerea de motive doar la aceste rațiuni, ar echivala cu acceptarea ipostazei de victimă pentru toate femeile; cum eu nu cred că femeie egal victimă, trebuie să explorez și alte cauze, legate
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în 1948-1949, se și căsătoriseră. Mai mult șoptită înainte de 1989 - și cu interdicție clară de a o spune mai departe - povestea bunicilor s-a consolidat foarte bine în memoria mea afectivă. Cât privește existența unui model de feminitate, respectiv de masculinitate în plan social/comunitar, elementul oficial își făcea din nou simțită prezența - cuplul Ceaușescu reproducea, propagandistic, imaginea mamei și a tatălui iubitori, care au mereu grijă de copiii patriei. Așa reieșea din ședințele pionierești, din ziarul oficial al Partidului Comunist
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
succesului în plan școlar) și mai îngrijite. Un episod interesant se leagă de nașterea surorii mele, cu 14 ani mai mică, în 1989. Este, cred, momentul în care am conștientizat acut fenomenul maternității și imposibilitatea biologică a asocierii acestuia cu masculinitatea. A fost, de asemenea, momentul în care - și încurajați de tata fiind - eu și fratele meu am perceput efectiv că mama are nevoie de protecția noastră. Nu pot uita, însă, sentimentul de inexplicabilă (și total absurdă) jenă pe care l-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
seamănă. Pentru mine este și o confesiune care se așteaptă de la mine și la care răspund reflectând în continuare. Despre neglijarea relațiilor dintre mamă și fiică a vorbit mai ales Luce Irigaray, explicând-o în termenii culturii falologocentrice, care valorizează masculinitatea. Mama are aceeași pasiune pentru cărți, a lucrat la Biblioteca Centrală Universitară, apoi la Biblioteca Academiei, unde citea dintr-o curiozitate livrescă și cu o aviditate molipsitoare. Cu ea am avut întotdeauna discuții despre cărți, tot ea i-a spus
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ascultare", ci și performanțe, integritate, menținerea unor principii ferme? Poate că așa este, într-o măsură. Deja începe să se contureze un alt contrast între feminin și masculin ca tipare culturale de gen: feminitatea (eventual maternă) flexibilă, indulgentă, soft, versus masculinitatea (eventual paternă) exigentă, inflexibilă, principială, tough. Cel puțin așa aș fi înclinată să cred privind în jurul meu și reflectând asupra atitudinii celor care suntem acum generația părinților. Desigur, generalizez. Există și excepții, însă ori nu ne batem capul cu ele
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Virginiei Woolf, dar nu tocmai prieten. De cel puțin zece ani mă tot gândesc la sensibilitatea extraordinară pe care o avea Lawrence la acest aspect din punctul de vedere al bărbatului care se alertează în fața semnelor unei asaltări a atributelor masculinității - forța și autoritatea - și a unei erodări a lor sub influența emergenței unei feminități puternice și ambițioase, care, contrar reprezentării andro-centriste, este esențialmente cerebrală. Walter Morel din romanul Sons and Lovers are accese de furie brutală, verbală și fizică. Prin
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și șubrezeau relațiile de cuplu. Sub jetul de vitriol se citește clar nu doar iritarea, ci și îngrijorarea. Dacă această ipoteză se verifică, atunci seriei de factori care duc la șubrezirea și desfacerea cuplurilor i se adaugă cea a unei masculinități care se simte și se percepe amenințată și deposedată de rolul cu care se identifica până nu de mult. Așa percep eu schimbările, reflectând pe marginea reflecțiilor pe care le făcea Lawrence acum aproximativ optzeci și cinci de ani. Cum
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sociale, generozitatea și altruismul în relațiile cu ceilalți, sentimentul de protecție, sensibilitatea și tandrețea manifestate mai degrabă prin acțiuni, decât prin gesturi tandre obișnuite. Recunosc o anumită parte a feminității și personalității mele, care s-a construit prin antiteză cu masculinitatea lui armonios manifestată. Pe de altă parte, mama întruchipa binomul echilibrului fragil și misterios dintre calitățile considerate în mod tradițional ca fiind specific masculine, de tipul: putere, ambiție, curaj, perseverență și cele considerate a fi specific feminine, gen: frumusețe, sensibilitate
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
am observat și expus - cu o privire "exterioară" și detașată - condiția bărbaților de astăzi; nu am vrut să mă implic pe mine în mod direct în acea carte; abordarea a fost a mea, punctul de vedere științific, analitic, rațional despre masculinitate - sub aspectul sociologic și politic. Însă în acea carte nu am vrut să apar. Nu am îndeplinit un scop - cum mulți bărbați au făcut - de "autoconștientizare", nu m-am focalizat asupra mea. În această "povestire a vieții" mi se cere
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
definit "dubla prezență" a femeilor, în casă și la muncă; este o experiență pe care am trăit-o și eu, dificilă, poate aceea care m-a făcut să înțeleg mai mult femeile, m-a apropiat de ele. Teoria sociologică despre masculinitate și despre raportul între genuri face distincția între spațiul public și spațiul privat, unde spațiul public este rezervat bărbaților (puterea, succesul...), cel privat femeilor, și în cel privat bărbații, datorită grijii femeilor, ar reconstitui energia pentru competiția dintre ei în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
personal și eu sunt implicat. Trebuie să fac aici o mărturisire, să povestesc un episod despre care am vorbit puțin în Italia. Sunt întrebat adesea de ce eu, sociolog în educație și muncă, am început să mă interesez și să studiez masculinitatea. La astfel de propuneri, există explicații raționale, pe care le exprimă cartea mea: temă actuală, puțin (și adesea prost) tratată în Italia, cu o valență mare sociologică etc. .... totul e adevărat. A fost un mic eveniment, în aparență irelevant, dar
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
un articol scurt în josul paginii; nu-mi amintesc bine cum mă simțeam în acea dimineață, dar de ceea ce sunt sigur este faptul că din acel moment am început să adun materiale, statistici, articole de toate felurile despre bărbați. Astfel, tema masculinității nu e pentru mine un simplu interes sociologic, asta ar fi previzibil; dar nu reușesc să stabilesc cu certitudine o graniță între aspectul de ordin personal, afectiv-emoțional - de "autoconștiință" - și cel rațional - de studiu "obiectiv" - pe care am încercat să
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
să fie preocupate de propria corporalitate, atractivitate și sexualitate. În planul vieții reale a mediului familial în care am crescut, vedeam însă aceste atribute într-o oarecare măsură inversate, în sensul că multe dintre trăsăturile, alocate în mod obișnuit (stereotip) masculinității și androginității, precum: activismul, spiritul întreprinzător, autodepășirea, impunerea unor standarde înalte, stilul autoritar, asumarea riscului, spirit modern, independent, progresist, înclinat spre schimbare și evoluție, precum și voluntarismul, combativitatea, puterea de a învinge obstacolele erau și sunt caracteristici pe care le-am
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
diferențele dintre ei să se datoreze profilului temperamental personal sau modelelor culturale în care au crescut (mama, moldoveancă din județul Botoșani, tata, ardelean de lângă Blaj). * * * După Revoluția din 1989, în societatea românească, s-au perpetuat modelele tradiționale de feminitate și masculinitate, alături de care s-au afirmat noile modele de "emancipare", cu o puternică tentă comercială, insistent mediatizată - "femeia ca obiect sexual" și "bărbatul de succes". Aceste modele încă domină spațiul social prin vizibilitatea lor exagerată, schematizarea imaginilor și ocultarea modelelor alternative
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]