3,306 matches
-
cu petice de liniște de câte ori plouă cu tine pe apus, trăind în inima macilor, alergând printre vârste. În palmele tale, stânci și lumină, scări și comori de cenușă, țărmuri și dor... Arsura din glasul ei transmite arsura trupului lui. În matca pământului se zăresc flori roșii izvorâte din piatră, un licăr de speranță, apropierea inimilor, o sferă luminoasă în continuă rotire, două drumuri și două ajungeri. Delicat le e timpul! Ca o taină: deși în văzul vieții, în ochi, nimănui. Simți
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
A privit pruncul cu tristețe și cu un glas de-abia auzit a rostit:... IV. VA FI O EXPLOZIE, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012. va fi o explozie albastră a apelor ieșite din matcă va fi o explozie verde a pomilor refuzând să-nverzească va fi o explozie roșie a sângelui curs pe cruci în milenii va fi o explozie galbenă a pământului sfârtecat de soare va fi o explozie neagră a celor uciși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
a ocupa postul de asistent universitar sau de profesor la un liceu în oraș. S-a certat cu părinții, nu au vorbit un an de zile aproape și iată că acum s-au împăcat și apele încep să reintre în matca lor. Mai mult nici eu nu știu că nu l-am descusut de toate amănuntele din familia lui. Aveam alte priorități atunci, spuse ea zâmbind. - Te cred. La un asemenea bărbat frumos și cu o situație ca a lui și
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
ceva, că începu să îi bată cu putere. Nu neapărat expeditorul scrisorii o făcuse să pornească la galop, ci numele localității, Prundul Bârgăului, declanșase ceva în minte și amintirile năvăliră ca și cum o apă rupsese stăvilarul ce o ținea într-o matcă ce nu îi era de-ajuns. Poștașului nu îi scăpă tremuratul mâinii, care curios din fire, nu își încălecase bicicleta, aștepta ca cel din fața lui să-i confirme bănuiala, ca să o spună mai departe. Că neconfirmată, nu prea putea să
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
profetului sau Laudă somnului sau Nebănuitele trepte și vin Poemele luminii În marea trecere sau Tulburarea apelor Ne-ntrebăm acum ce-au fost mai întâi precepte filozofice sau întrezăriri de ritmuri cu simboluri lirice într-un Spațiu Mioritic fertil căci Matca Vetrei sale poetice tot Transilvania e! iar Mirabila Sămânță ori Autoportret nisus cognitus Sufletul lui e în căutare în mută seculară căutare cât o cuprindere în țărână. Referință Bibliografică: LUCIAN BLAGA TRILOGII CU ELOGII ANIVERSARE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare
LUCIAN BLAGA TRILOGII CU ELOGII ANIVERSARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363096_a_364425]
-
-ți cumpăr ție, ție Rochie de cununie, Să-ți fac degetu-nflorat C-o piatră de matostat. Și tu, uite cum te țîi De cuvântul ăl dintâi! Bine, dragă, îți mersi!” Creația sa dramatică poate fi considerată de excepție : „Iona”, „Paraclisierul”, „Matca”, „Există nervi”, „Atreia țeapă”, și „Răceala”. Piesele sale s-au bucurat de o primire excepțională, fiind traduse și prezentate pe scene din Paris, Zürich, Tampere, Berna, Copenhaga, Geneva, Napoli, Helsinki, Dortmund, Varșovia și Port-Jefferson (SUA). Drama ,,Iona” își are originile
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
metafore dezvoltate. Marin Sorescu face excepție, piesele lui nu intră în categoria incertă a teatrului poetic, deși, prin tensiunea ideilor și traducerea unor atitudini umane în simboluri mari, nu sunt lipsite de lirism și nici de dramatism. Iona, Paracliserul și Matca sunt opere dramatice în sensul nou, pe care îl dau termenului scriitorii moderni de genul Beckett sau Ionesco: o căutare spirituală". Această operă presupune inducerea unei stări de confuzie celui ce privește, în final contrastând, prin sinucidere, ideea de libertate
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
conștiință. Resimțim cu toată ființa noastră înfiorarea trestiei gânditoare care este prozatoarea Elena Buică și care suntem cu toți în fața avalanșei de evenimente negative cu care ne bombardează mass-media. Revenită în România ca să-și reîncarce, ca altădată Anteu, energiile de la matca ancestrală, prozatoarea nu mai găsește liniștea așteptată: „Am fost și în România pentru a-mi încărca sufletul cu cele sfinte inimii mele și dătătoare de viață. Dar n-am întâlnit liniștea așteptată. Prin fereastra numită România, venea din partea Europei un
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
din 09 martie 2017 Toate Articolele Autorului IMORTALITATE... cuvinte moarte - niciodată !!! și poate nu-i ăsta titlul și nici asta ideea... ieșit-a din mână să muște Medeea, cuvântul turbat de trăire, mușcat-a din mituri spre nemurire. cuvântul din matcă, ieșit-a ca râul, cuvântul nebunul cosit-a grâul... cuvintele nu vor muri niciodată, cuvântul nu are cum să moară. muți de-ar fi oamenii și tot l-ar rosti. analfabeți și tot l-ar scrie. afoni și tot l-
IMORTALITATE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367992_a_369321]
-
văd cărările pe unde umblaseși cu lapte... cu ouă... cu ce era de prisos; să ne-mbraci de sărbători, să fim mai aleși și, de rușine, să nu intrăm pe ușa din dos. Așa te-am cunoscut din totdeauna. O matcă-n stupul nostru vechi și mic, iar noi supuși, drepți slujitori, nu ne-a lipsit, din câte știu, nimic, c-am adunat, cu trudă, nectarul tot, din flori. Dar după ani, cu florile ce mor în toamnă, ne-ai părăsit
TORICA LU IONICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367970_a_369299]
-
câte o „cheie”! Dintr-o dată, lumea pe care a dezvăluit-o Mihai Gâdea se dilată și se luminează, apărând din stufosul hățiș natimile și din scorburi un roi, iar camuflajul devine tot mai micșorat și vizibil! Roiul e părăsit de matcă, împrăștiat și capturat până la sfârșit, cât încă nu preia șefia o matcă nouă! Mâine, la lumina faptelor, ceea ce realizează Mihai Gâdea azi va fi exemplificat cu exactitate. De la înălțimea obiectivă a unor atari fapte, fără îndoială se va vedea că
MIHAI GÂDEA. BINELE, PESTE STAREA DE ASISTARE ŞI CONTEMPLARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368062_a_369391]
-
Gâdea se dilată și se luminează, apărând din stufosul hățiș natimile și din scorburi un roi, iar camuflajul devine tot mai micșorat și vizibil! Roiul e părăsit de matcă, împrăștiat și capturat până la sfârșit, cât încă nu preia șefia o matcă nouă! Mâine, la lumina faptelor, ceea ce realizează Mihai Gâdea azi va fi exemplificat cu exactitate. De la înălțimea obiectivă a unor atari fapte, fără îndoială se va vedea că am fost contemporani cu mai multă ori mai puțină știință, ai unuia
MIHAI GÂDEA. BINELE, PESTE STAREA DE ASISTARE ŞI CONTEMPLARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368062_a_369391]
-
mireasmă amețitoare, cu un trecut nestins numai dacă încerci să-l stropești iar cimbrul îi îmbie pe ceilalți zburători să guste din culoarea albastră a cupelor împrăștiate în reminiscențe de secole. Doi bondari se îmbulzesc să guste din lăptișorul unei mătci prea generoase și, otrăviți de mirosuri, nu vor să-și mai dezlipească aripile de pe ea. O pipăie într-una, nu catadicsesc să-i lase și pe alții, ce așteptă la rând, cu toate că aud bâzâitul nemulțumiților în cor, deranjant, ca o
GÂNDIREA UNUI ZBURĂTOR de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366830_a_368159]
-
în carnea cuvântului și fugit din măduva scheletului realității. Aceste poeme-tablete sunt o formă de purificare, dar și o povară ontologică, o boală congenitală, tradusă prin viziuni ale splendorii malefice, îmbibate de profetism:”Sălbatic este și dansul de nuntă și mătcile nu știu mai nimic din somnul în care zace războinicul ca într-o cămașă de zale zornăitoare “.( Vremuiește vremea).Extazul e o formă de supliciu, iar durerea un mijloc de ași exprima bucuria, un fel de voluptate dureroasă. Frisonul e
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
locuință este un simbol al întoarcerii dinspre o lume, lumea civilizată, contemporană, spre trecut. Este un spațiu al inițierii în ritualurile celeilalte lumi, o trecere de "dincolo" către “dincoace”. Tot din lumea de “dincoace” face parte și prințul TalariK, fiul Mătcii, îndrăgostit și el de Dacia. Pentru ea, “Sergio juca rol de prinț, se numea TalariK! Sergio-TalariK-Barbă deveniseră trei imagini într-o singură ramă decolorată.” Dacia se întoarce mereu în trecutul din care vine, încearcă să recupereze măcar momentele semnificative, însă
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
însă singura certitudine este că sta “nepăsătoare, dezbrăcată de voința personală, sta în fața lui Dumnezeului care... era nehotărât între a-i arăta ce e bine sau rău.” “Drumul... spre Piscuri” Important este și ritualul la care Dacia este supusă de Matcă, mama prințului TalariK, decisă să își despartă fiul de această “vrăjitoare” apărută de niciunde, pe care vrea “s-o jertfească cu mâna sa”. Cele două urcă spre Piscuri. “Drumul acela, spre Piscuri, Matca nu-l mai făcuse niciodată nici cu
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
ritualul la care Dacia este supusă de Matcă, mama prințului TalariK, decisă să își despartă fiul de această “vrăjitoare” apărută de niciunde, pe care vrea “s-o jertfească cu mâna sa”. Cele două urcă spre Piscuri. “Drumul acela, spre Piscuri, Matca nu-l mai făcuse niciodată nici cu gândul, nici cu pasul, doar auzise, de la ciobanii din vale, despre locul unde urcau și se rugau, locuitori vechii dave, cei care aveau curaj și putere să ajungă pe culme și să depună
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
rugau, locuitori vechii dave, cei care aveau curaj și putere să ajungă pe culme și să depună jertfă în vin și în grâne Zeului lor, un zeu ca toți oamenii, adică din carne și sânge.” Dacia se lovește de rezistența Mătcii și de duritatea concepțiilor ei conservatoare, specifice lumii căreia îi aparține. Și totuși, Dacia învinge. Religia nouă învinge vechiul, păgânismul, profanul. “Chiar sub ochii ei, Dacia sta în veșminte ca din aur, nu pe stâlp și nu legată cu frânghii
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
Religia nouă învinge vechiul, păgânismul, profanul. “Chiar sub ochii ei, Dacia sta în veșminte ca din aur, nu pe stâlp și nu legată cu frânghii de mâini și picioare. Era răstignită direct pe o cruce de aer.” Din acest moment, Matca îi oferă respectul și atenția cuvenite celei pe care o iubește prințul TaraliK. „Armăsarul din vis” Un moment de referință în carte, marcând finalul istoriei Daciei, este nașterea inorogului - “calul din vis”, Vifor. Dacia și TaraliK, femeia și bărbatul, cuplul
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
acestei splendide creații, am avut flashul talentului unicat. Era preocupat, atât de preocupat, încât părea trist. - Încearcă plimbarea, i-am spus, amintește-ți de zidurile cetății Făgărașului, de devierea drumului spre mănăstirea Sâmbăta, de râul paralel ce-și iese din matcă, de izvorul lui Arsenie Boca ieșind dintre stânci, de Ucea de Sus și de Jos, de ministiclăriile particulare ale Avrigului, cumpără-ți cartofi la sac din șosea, încearcă! - Pe toate le știu, pe toate le-am încercat! Inconștient, mi-am
CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368555_a_369884]
-
de oameni curați pentru alegerile parlamentare. Pentru a termina cu isteria de la cine să fie viitorul președinte, există o soluție mai mult decât credibilă, care ar liniști orgoliile tuturor adevăraților liberali. Până și alde alți liberali rătăcitori ar reveni la matcă. Bineînțeles fără capul / capetele răutăților. Avem, deja, un prim ministru tehnocrat cu evidente opțiuni liberale, cu câteva realizări certe, deși timpul a fost extrem de scurt, cu proiecte clare pe termen lung. Dacian Cioloș este acceptat, ca o variantă fezabilă viitoare
TABLETA DE WEEKEND (167): JOHANNIS NU ARE DREPTATE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368584_a_369913]
-
suferința noastră. Tu mergi cu nemurirea la braț.” (pag.495) Cel care s-a regăsit în această carte, cu trecut, cu vise și dureri, dar și cu năzuințe și împliniri, personajul și omul Toni Grigorescu descoperă drumul de „întoarcere„ spre matca străbună: „Rememora întâmplările trecute și lăsa să se piardă în negura timpului toate asperitățile vieții. Pentru el aceasta era adevărata întoarcere.” (pag.496) Romanul este o lectură foarte plăcută și merită citit, atât pentru faptele de viață înfățișate, cât, mai
„ÎNTOARCEREA” DE ION CATRINA de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368570_a_369899]
-
amintește iarăși de plugul de-altă dată, De lucrul lui temeinic în primăveri arzânde, De spic, de rodul toamnei, de țarini fumegânde Și-n toate astea Doamne, văd slava Ta de Tată! M-am apropiat de unda ce clipocea în matcă, În susuru-i de apă mă transpuneam, de parcă Așa-și fi fost de veacuri, călătorind prin lume, Un picur din izvoare, o mare fără nume, Occean în care zilnic se scufunda o barcă. Mi-am ridicat privirea, spre înălțimi albastre, Am
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
cuiele de scară să prind un strop de ploaie din eter, abia acuma fulgeră și tună și morții ies afară din morminte să hăuie cu lupii iar la lună hrănindu-se în noapte cu cuvinte, abia acum ies apele din matcă, și tot pământul este ca o mare, și oamenii întind câte o năpatcă să prindă vreo sirenă și câteva fecioare, abia acum mi-e viața ca un crin, abia acum respir neguri de ceață cobor în beci, să mă îmbăt
ABIA ACUM de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368728_a_370057]
-
tale, copil bălai care-și ascunde glasul sub o frunză de măslin. Am gustat zâmbetul pietrei. Luna mi-a răspuns tăcut apoi s-a transformat în corn. Era plină înainte de zâmbet. M-am gândit atunci că toate se întorc în matcă luând-o în pas alert pe calea către inocența risipită pe întreaga arie a manifestărilor umanului. M-am bucurat cu toată frica de necunoscut care îmi pulsa în inimă. Am mers mai departe printre lianele de gânduri. Păsări colorate strident
FĂRÂME DE PAŞI (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363735_a_365064]