2,358 matches
-
nou, caracteristic relațiilor capitaliste. Acest fenomen este un rezultat al progreselor pe care le-au făcut atât gospodăria moșierească, cât și cea țărănească [...]. În meșteșugurile țărănești din Moldova remarcăm existența, pe de o parte, a unor țărani înstăriți, care ajung meșteșugari patroni (ca de pildă țărani proprietari sau posesori de pive, dârste, ferăstraie, fierării etc.), iar pe de altă parte, existența unei mase de meșteșugari muncitori, care lucrează, după cum am mai spus, contra plată dintr-un loc în altul, în târguri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
meșteșugurile țărănești din Moldova remarcăm existența, pe de o parte, a unor țărani înstăriți, care ajung meșteșugari patroni (ca de pildă țărani proprietari sau posesori de pive, dârste, ferăstraie, fierării etc.), iar pe de altă parte, existența unei mase de meșteșugari muncitori, care lucrează, după cum am mai spus, contra plată dintr-un loc în altul, în târguri, orașe și pe la moșiile boierești. Aceasta era posibil în Moldova chiar în condițiile persistenței relațiilor de producție feudale, deoarece țăranul înstărit putea să-și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
boierești. Aceasta era posibil în Moldova chiar în condițiile persistenței relațiilor de producție feudale, deoarece țăranul înstărit putea să-și achite în bani obligațiile de boieresc, prin liberă învoială cu proprietarul, iar țăranul sărac putea practica meseria în timpul liber [...] Spre deosebire de meșteșugarii din orașe și sate, lucrătorii din mine, de la manufacturi și întreprinderi mecanice alcătuiau, în general, o categorie socială omogenă care, aproape în întregimea ei, a stat la baza formării proletariatului din țara noastră. Marea majoritate a lucrătorilor de la mine, lăturașii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care se afla proletariatul din țara noastră în acea epocă. În industria Moldovei, în perioada 1848-1864, predomina mica producție, urmată de cooperația capitalistă simplă, ceea ce înseamnă că producția industrială a țării era, în cea mai mare parte a ei, opera meșteșugarilor. Destrămarea breslelor, diferențierea socială a meșteșugarilor, tendința de generalizare a relațiilor capitaliste între meșteșugarul patron și calfă și în cadrul manufacturilor sunt însă evidente. Ele demonstrează că industria Moldovei se angajase temeinic pe calea dezvoltării capitaliste. O însemnată dovadă în acest
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noastră în acea epocă. În industria Moldovei, în perioada 1848-1864, predomina mica producție, urmată de cooperația capitalistă simplă, ceea ce înseamnă că producția industrială a țării era, în cea mai mare parte a ei, opera meșteșugarilor. Destrămarea breslelor, diferențierea socială a meșteșugarilor, tendința de generalizare a relațiilor capitaliste între meșteșugarul patron și calfă și în cadrul manufacturilor sunt însă evidente. Ele demonstrează că industria Moldovei se angajase temeinic pe calea dezvoltării capitaliste. O însemnată dovadă în acest sens ne-o oferă însă și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
perioada 1848-1864, predomina mica producție, urmată de cooperația capitalistă simplă, ceea ce înseamnă că producția industrială a țării era, în cea mai mare parte a ei, opera meșteșugarilor. Destrămarea breslelor, diferențierea socială a meșteșugarilor, tendința de generalizare a relațiilor capitaliste între meșteșugarul patron și calfă și în cadrul manufacturilor sunt însă evidente. Ele demonstrează că industria Moldovei se angajase temeinic pe calea dezvoltării capitaliste. O însemnată dovadă în acest sens ne-o oferă însă și începuturile mașinismului. Ce-i drept, din punctul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu există decât prin ei”, reluată recent de americanul Stephenson, a fost larg răspândită. Istoricii marxiști explică apariția și dezvoltarea orașelor în strânsă legătură cu dezvoltarea forțelor de producție și cu procesul separării meșteșugului de economia-sătească, acordând un rol determinant meșteșugarilor. Ei au ajuns la această concluzie pornind de la factorul hotărâtor al procesului de apariție și dezvoltare a orașului: adâncirea diviziunii sociale a muncii, care a dus la desprinderea meșteșugarilor de economia sătească, la întemeierea de către aceștia din urmă a unui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și cu procesul separării meșteșugului de economia-sătească, acordând un rol determinant meșteșugarilor. Ei au ajuns la această concluzie pornind de la factorul hotărâtor al procesului de apariție și dezvoltare a orașului: adâncirea diviziunii sociale a muncii, care a dus la desprinderea meșteșugarilor de economia sătească, la întemeierea de către aceștia din urmă a unui nucleu care a stat la baza constituirii orașului în care ei au jucat un rol important. Abordată în istoriografia veche românească numai sub aspect juridic sau politic, edilitar sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de teren din moșiile orașelor și „dughenile” erau angrenate la mijlocul veacului trecut într-o mare măsură în circulația mărfurilor. Așadar, aveau loc transferuri masive de proprietăți și posesiuni de la o categorie socială, adesea boieri și mănăstiri, către alta - negustori și meșteșugari înstăriți. În orașe, ierarhia socială începea să fie apreciată nu după tipicuri feudale, ci după criterii materiale. Diviziunea socială a muncii făcea mari progrese. Avea loc o specializare progresivă a meșteșugurilor și a negustorilor, însoțită de un intens proces de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Galați și una la mânăstirea Neamț) și 2 litografii (Iași). Rezultă, așadar, că în orașele moldovenești domina în ramura producției industriale mica producție de mărfuri. Afirmația ni se pare de netăgăduit și ea poate fi demonstrată prin numărul mic al meșteșugarilor de treapta I-a și a II-a. În forma de producție a cooperației capitaliste simple pot fi sigur încadrați numai meșteșugarii de treapta I-a și parte din cea de a II-a, căci Marx considera cooperația capitalistă simplă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producție de mărfuri. Afirmația ni se pare de netăgăduit și ea poate fi demonstrată prin numărul mic al meșteșugarilor de treapta I-a și a II-a. În forma de producție a cooperației capitaliste simple pot fi sigur încadrați numai meșteșugarii de treapta I-a și parte din cea de a II-a, căci Marx considera cooperația capitalistă simplă o „formă de muncă în care un număr mare de persoane lucrează una alături de alta...”. Or, după cum se știe, majoritatea covârșitoare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alta...”. Or, după cum se știe, majoritatea covârșitoare a atelierelor industriale din Principatele Române nu aveau mai mult de 1-3 lucrători salariați. Chiar dacă numărul celor care pot fi plasați între patronii de ateliere ale cooperației capitaliste simple ar spori prin adăugirea meșteșugarilor de rit mozaic și sudiți (a căror clasificare nu apare în statisticile moldovenești), credem că raportul nu s-ar modifica sensibil în favoarea cooperației capitaliste simple. Predominarea în orașe și târguri în domeniul producției industriale a micii producții, slaba dezvoltare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ș.a. În orașul Botoșani, din totalul de 558 familii birnice existente în 1845, 218 familii birnice erau „venite din alte locuri” în decurs de 7 ani. În orașul Bacău, între 1832 și 1838 au intrat 90 familii birnice și 4 meșteșugari din sate, iar între 1838 și 1845 au venit din sate și s-au stabilit în oraș 164 familii de birnici căpătâieri, 4 de negustori și 18 de meșteșugari. În orașul Galați s-au stabilit între 1838-1845, provenind din sate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între 1832 și 1838 au intrat 90 familii birnice și 4 meșteșugari din sate, iar între 1838 și 1845 au venit din sate și s-au stabilit în oraș 164 familii de birnici căpătâieri, 4 de negustori și 18 de meșteșugari. În orașul Galați s-au stabilit între 1838-1845, provenind din sate, 72 familii de negustori din țară, 87 de meșteșugari și 261 de birnici din sate, 57 din alte târguri și 29 de peste graniță. Și exemplele ar putea fi sporite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
venit din sate și s-au stabilit în oraș 164 familii de birnici căpătâieri, 4 de negustori și 18 de meșteșugari. În orașul Galați s-au stabilit între 1838-1845, provenind din sate, 72 familii de negustori din țară, 87 de meșteșugari și 261 de birnici din sate, 57 din alte târguri și 29 de peste graniță. Și exemplele ar putea fi sporite prin cercetarea imigrărilor în toate orașele. Socotim însă că informațiile de mai sus sunt suficiente pentru a demonstra că imigrarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și obligații, cale pe care în cazuri extreme nu ezitau să apuce. De cele mai multe ori, o dată strămutați în orașele zise libere, clăcașii deveneau „liberi de clacă”, dar situația lor nu se îmbunătățea potrivit năzuințelor lor. Numai puțini dintre ei ajungeau meșteșugari și negustori și mai puțini proprietari sau posesori de ateliere și „dugheni”, și anume cei mai înstăriți, majoritatea celorlalți intrau în rândul birnicilor. Între 1832 și 1838, dintre țăranii strămutați în Iași, 358 de familii au pătruns în rândul birnicilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dintre țăranii strămutați în Iași, 358 de familii au pătruns în rândul birnicilor și numai 23 între negustori și meșteri. La Bacău, între 1888 și 1845, 104 familii de țărani au intrat în categoria birnicilor și numai 18 în categoria meșteșugarilor. Chiar dacă acest raport ar putea suferi unele modificări în favoarea acestei din urmă categorii prin adăugarea țăranilor meșteșugari și negustori neînscriși în bresle, suntem convinși că concluzia noastră ar rămâne pe deplin întemeiată și chiar confirmată. Unii dintre țăranii înscriși printre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
negustori și meșteri. La Bacău, între 1888 și 1845, 104 familii de țărani au intrat în categoria birnicilor și numai 18 în categoria meșteșugarilor. Chiar dacă acest raport ar putea suferi unele modificări în favoarea acestei din urmă categorii prin adăugarea țăranilor meșteșugari și negustori neînscriși în bresle, suntem convinși că concluzia noastră ar rămâne pe deplin întemeiată și chiar confirmată. Unii dintre țăranii înscriși printre birnicii orașelor se îndeletniceau cu agricultura dacă reușeau să ia în posesie un lot de pământ din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moldovenesc un caracter specific. Aceasta explică și numeroasele cazuri de părăsire a orașelor, instabilitatea celor care, ajunși în orașe, n-au găsit libertatea pe care o căutau. Rolul hotărâtor însă în fixarea specificului social-economic al orașului moldovenesc l-au avut meșteșugarii și negustorii, îndeosebi meșteșugarii. Aceștia din urmă aveau o însemnătate covârșitoare în viața economică și socială a orașului nu numai prin numărul lor, ci și îndeosebi prin locul pe care îl ocupau în producția orășenească. Datorită lor orașul, spre deosebire de târg
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Aceasta explică și numeroasele cazuri de părăsire a orașelor, instabilitatea celor care, ajunși în orașe, n-au găsit libertatea pe care o căutau. Rolul hotărâtor însă în fixarea specificului social-economic al orașului moldovenesc l-au avut meșteșugarii și negustorii, îndeosebi meșteșugarii. Aceștia din urmă aveau o însemnătate covârșitoare în viața economică și socială a orașului nu numai prin numărul lor, ci și îndeosebi prin locul pe care îl ocupau în producția orășenească. Datorită lor orașul, spre deosebire de târg, era înainte de toate un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu numai prin numărul lor, ci și îndeosebi prin locul pe care îl ocupau în producția orășenească. Datorită lor orașul, spre deosebire de târg, era înainte de toate un centru al producției meșteșugărești. În primele cinci orașe ale Moldovei, ca însemnătate economică, familiile meșteșugarilor alcătuiau peste 30% din totalul familiilor (vezi tabelul I). În Iași ei formau peste 32% din totalul familiilor, în Botoșani peste 33%, în Galați peste 27%, în Roman peste 31% și în Bacău peste 26% (vezi tabelul I). În cele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
formau peste 32% din totalul familiilor, în Botoșani peste 33%, în Galați peste 27%, în Roman peste 31% și în Bacău peste 26% (vezi tabelul I). În cele 5 orașe, numărul familiilor de negustori depășea cu puțin pe cel al meșteșugarilor (aproximativ 8.360 familii meșteșugari față de 9.153 familii negustori). În târguri, raportul între numărul meșteșugarilor și al negustorilor este cu mult mai mare în defavoarea celor dintâi, chiar în acele târguri care au un caracter meșteșugăresc mai pronunțat (vezi tabelul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
familiilor, în Botoșani peste 33%, în Galați peste 27%, în Roman peste 31% și în Bacău peste 26% (vezi tabelul I). În cele 5 orașe, numărul familiilor de negustori depășea cu puțin pe cel al meșteșugarilor (aproximativ 8.360 familii meșteșugari față de 9.153 familii negustori). În târguri, raportul între numărul meșteșugarilor și al negustorilor este cu mult mai mare în defavoarea celor dintâi, chiar în acele târguri care au un caracter meșteșugăresc mai pronunțat (vezi tabelul II). Numărul meșteșugarilor este în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
peste 31% și în Bacău peste 26% (vezi tabelul I). În cele 5 orașe, numărul familiilor de negustori depășea cu puțin pe cel al meșteșugarilor (aproximativ 8.360 familii meșteșugari față de 9.153 familii negustori). În târguri, raportul între numărul meșteșugarilor și al negustorilor este cu mult mai mare în defavoarea celor dintâi, chiar în acele târguri care au un caracter meșteșugăresc mai pronunțat (vezi tabelul II). Numărul meșteșugarilor este în continuă creștere, procesul atingând la jumătatea secolului trecut punctul culminant. Aceasta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
360 familii meșteșugari față de 9.153 familii negustori). În târguri, raportul între numărul meșteșugarilor și al negustorilor este cu mult mai mare în defavoarea celor dintâi, chiar în acele târguri care au un caracter meșteșugăresc mai pronunțat (vezi tabelul II). Numărul meșteșugarilor este în continuă creștere, procesul atingând la jumătatea secolului trecut punctul culminant. Aceasta rezultă din sporul meșteșugarilor moldoveni (fără meșteșugarii de rit mozaic și sudiți). În Iași, numărul familiilor lor crește de la 691 în 1.835 și de la 1.580
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]