5,675 matches
-
și pe noi, în imaginarul unde virtuțile (puritatea, candoarea, cumințenia...) își primesc răsplata și unde răul e sancționat negreșit, unde timpul se comprimă după legi secrete sau, în propulsie fantastică, se dilată și unde visul își ia tărâmurile în stăpânire. Meșter în a cumpăni cuvântul, scenaristul (sau, dacă vreți, adaptatorul) își învestește arta în felul cum păstrează balansul, un fin balans, între real și ficțiune. Dacă mai are și șart... Iar Paiu are, ce mai încoace-ncolo! Băsmuirile pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
asta..., n-am vreme, că ți-aș povesti. Iaca, am carul de vânzare. Dacă te învoiești, îți dau carul și-mi dai capra. Că eu nu mai am loc în bătătură de-atâtea care și căruțe, fiind de felul meu meșter mare și priceput. Iară caprele mi-au fost dragi de când mă știu, și-a dumnitale bag samă că-mi place cu deosebire. COSTEA: Se vede treaba că as'noapte ai chefuit zdravăn, dacă te prinzi la asemenea târg. DĂNILĂ: Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai rămâne și dobândă destulă să trag un chef. Da' mi-i lehamite să mă mai duc pân'la iarmaroc. Așa că nu te mai pune de pricină, și bate ici palma. CÂRLIG: Păi ai noroc de ce știu eu... Eu îs meșter cimpoier. Și m-ai nimerit când aveam mare trebuință de-o piele nouță, că mi s-a spart burduful de la cimpoi. Ei, hai, hai să facem târgu' și gata! Cum ajung acasă, ju-ju-jup belesc capra și dreg cimpoiul. M-oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Așa! Și cine te-a învățat să-mi spui ce mi-ai spus mai înainte? CODÂRLIC: Apoi, Întunecimea Sa taica Săcăluș, carele este mai mare și mai tare la noi, în fundul bălții. Și el ne poruncește, ca unul care-i meșter la încurcat ițele. Și noi stăm la ascultare strașnică, altfel ne-am ras! DĂNILĂ: Foarte mă bucur! Și zici că dumbrava, și iazul, și ce mai este pe-aici sunt ale voastre... CODÂRLIC: Zic! DĂNILĂ: Poate-i zice că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
chiuitură. Ia chiuie tu întâi, să aud ce poți. CODÂRLIC: Ascultă aici: când mi-i auzi chiuind ți s-a părea că s-a unit răsăritu' cu asfințitu', de-au turtit la mijloc torțile lumii... DĂNILĂ: La vorbe ești mare meșter. Chiuie dară. CODÂRLIC (se proptește bine pe picioare, pune mâinile în șold chiuie. Mixaj sonor puternic, reverberat. Codârlic își trage sufletul, satisfăcut): Ei, plăcutu-ți-a? Au răsunat văile, mările au clocotit și peștii din apă s-au speriat. Oleacă doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Zi! CODÂRLIC: ... cu șmecheriile... matele..., ai tulburat grozav toată drăcărimea din iaz. (își revine, ton provocator) Da' acuși am să te vâr și eu în toate răcorile morții! Hai să ne blăstămăm, și care din noi amândoi a fi mai meșter, să ieie bănetul, și gata. DĂNILĂ: Apoi, măi Codârlic, pune-ți-ar Sarsailă pielea la saramură, de câte ori ai spus că ba asta, ba cealaltă încercare a fi cea de pe urmă, nici nu mai știu. Ia, parcă-mi vine să te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am fost tăntălău, cum îmi zicea bădia, se știe ce-am agonisit. Mai ales se știe ce-am putut risipi. Cum mi-a venit mintea la cap și m-am folosit de dânsa, nici dracu' nu s-a dovedit mai meșter ca mine. ANISIA: Apoi eu ce-i spuneam bărbatului istuia al meu? Măi omule, să știi că, până la urmă, cumnatul Dănilă odată se scutură ca harmasarul cel din poveste, și când ne-a arăta una, om rămânea cu gura căscată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sub mâna dumitale. Să-i spui din parte-mi jupânesei Luța, la care te duci, că-i doresc ușurare grabnică și sănătate ei și pruncului. Asemenea, îi doresc sănătate și bucurie pentru darul ce i-l face soața sa, dumnealui meșterului Simion, ginerele dumitale. Și nu mai întârzia, că-i soarele sus. ILINCA: Vin' să te sărut, fata mea. Și-acuma chiar am plecat. (Iese.) (Liana zăbovește o clipă, ca un om care-și face ordine în gânduri, pe urmă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
registrul din fața ei și notează pe o filă): Domnia ta, căpitane, pari a te pricepe de minune la afaceri, întocmai ca un neguțător. Nu-i rău, pentru că nu se știe cum se întorc timpurile, și oștenii, nemaiavând căutare, s-or face meșteri, ori neguțători, ori, știu eu, cititori în stele... PÂRJOL: Asta-i peste putință, jupâniță Liana! De când e pământul pământ, toți împărații au avut trebuință de oșteni vrednici, cu care să-și poarte războaiele. Eu am fost și am să rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
toată lumea o să fie mulțumită. NIȚĂ: Să-i cunun? DUMITRAȘ și PITAC: Să-i cunune? (Se declanșează hărmalaia. Toți strigă. Se deslușesc frânturi de frază: BABA FIRA: "Tainul sfinției tale n-are de suferit!" BABA SAFTA: "Să avem și noi un meșter priceput la obrinteli și la vătămătură!" DUMITRAȘ: "Pun eu cățeaua pe spinarea sfinției sale!" SISOE: Dacă-i pricină de supărare, eu chem hârzobul..." NIȚĂ: "Eu n-am nevoie de minuni în parohie!" ILINCA: "O să-i fie mai bine aici decât în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ceva. Cocacola nu e ceva de citit, ci ceva de mâncat. De fapt, astea nici nu mai sunt litere. Laptele petru cafea. Sterilizat UHT; 10 ml; 10% grăsime. Ca să fie clar. Scrumiera e made in Romania. Făcută la Curtea de Argeș. Nouă meșteri mari au lucrat la ea. Totul e scris, ștanțat. Sună a concluzie pesimistă. Totul e înregistrat. În tot acest text mi-a venit să mă lamentez precum soixante-huitarzii că am ceva de spus, dar nu știu exact ce. Și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
porcii... Paiele în schimb erau la mare căutare. Unui prizonier - cojocar de meserie - i-o venit ideea să facă un fel de platoșă din paie. Scoteam paie din saltele cu mare grijă să nu fim descoperiți și i le dădeam meșterului... Cum le împletea nu știu, dar țineau cald la spate... Plata? O așchie de pâine!... Musafirii își țineau respirația de încordare. Nu a încercat nimeni să evadeze? - a întrebat într un târziu inginerul Cicoare. Iarna? Nici să nu te gândești
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să facă glume zeflemitoare despre purtarea, adusă până la extreme, a mamei sale. Pentru dânsul, asta apărea mereu ca fiind un lucru cu totul haios și vrednic de a ajunge ținta sigură a ironiilor lui, ironii la care era atât de meșter întotdeauna! Și așa se și întâmpla, de altfel, de cele mai multe ori! Iar, fie că fiul nu-și putea înțelege și accepta mama așa cum era ea, fie că mama nu-l putea înțelege și tolera pe fiul ei, acest subiect delicat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
o șatră mare! Cea despre care vorbiți trebuie să fie a cumnatului meu; e și el bulibașă, și e adevărat, are o șatră mai mare! - Așaaaa!? Înseamnă că n-am nimerit-o! - De ce nu? Și noi primim comenzi și avem meșteri pricepuți la de toate! Ce v-ar interesa? - Nu m-am gândit la ceva anume! Bulibașa strigă o fată din cort: - Zițo, ia adă tu pentru domnu’ o pernă din acelea frumoase! Poate dacă stăm de vorbă mai mult, vom
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
dacă stăm de vorbă mai mult, vom negustori și vreo afacere. - Deocamdată n-am trebuință de nimic. Știu că toți căldărarii făuresc multe obiecte trebuitoare pentru casa omului, dar acum... - Poate, vă mai gândiți! V-am spus că avem niște meșteri! Din cort răsări o fetișcană de-o șchioapă, cu o fustă înflorată și o bluziță cu multe culori luate din curcubeu, purtând pe brațe o pernă cu o învelitoare de mătase roșie pe care o depuse în fața musafirului. - N-aveam
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o duminică de toamnă dumnezeiască. În șatră era o activitate febrilă, încă din zori. La focuri mari, erau puși la proțap câțiva berbeci și doi purcei dolofani pe care îi roteau deasupra unei gropi pline cu jar încins, câțiva flăcăiandri, meșteri mari în asemenea meserie. La alte focuri, în ceaune imense, clocotea șah masasa balanăsa 1 mâncarea preferată a țiganilor mai ales la marile ospețe, ciorbe de pasăre și alte mâncăruri apetisante. Țigăncile tinere se treziră încă din zori, se spălară
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
tingire începută cu o săptămână în urmă, ascultând fiecare bătaie a ciocanului ca pe un cântec ce voia neapărat să-i prindă zborul de pasăre măiastră. Bucata de tablă de aramă se supunea docilă, dobândind treptat forma dorită de tânărul meșter. Corbu, câinele lui drag, se apropie de el, se gudură, voind să-l distragă de la ale lui, lătrând ușor, alintat. - Mukh les1, măi frumosule, mai zise băiatul, dar se văzu nevoit să lase totul baltă și să-i alinte un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
bază, fără ca aceste schimbări să fie trecute în Cartea construcției, lucrări pe care ar trebui să le cunoască proprietarii. unii administratori și președinți, cu ocazia unor lucrări importante de pe scară sau condominiu, fac lucrări în interes personal folosind echipa de meșteri și materiale plătiți pe banii asociației. Probleme în legătură cu încheierea contractelor cu firmele prestatoare de servicii și cu cele furnizoare de utilități În practica încheierii contractelor de către asociațiile de proprietari cu diferiți prestatori de servicii sau cu firmele furnizoare de utilități
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
această trudă, bani și nervi? Dar nu mai avea ce face, bolovanul începuse să se rostogolească cum se spune, și până nu ajungea în vale, nu mai putea fi oprit. Erau atâtea lucruri de pus la punct... în fiecare zi, meșterii veneau la el pe șantier și-i aduceau la cunoștință: - Dom’inginer, știți că instalația de lumină este la pământ, că în pod, deasupra planșeului, nu există izolație! Dar cel mai presant lucru se pare să fie faptul că nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
eu de unde, dar acum vezi bine, suntem cu lucrarea noastră la etajul doi și avem destule probleme aici. Maistrul Lică plecă. După mai mult de o lună, veni și aprobarea mult așteptată. Acest fapt întârzie toate lucrările, fiind nevoie de meșteri autorizați pentru refacerea întregii rețele electrice și de izolare termică, ca și de instalatori specializați în domeniul ce ține de apă și canal. Șase luni încheiate durară toate amenajările începute în martie. De la primii ghiocei, se ajunse la florile toamnei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pe cartea de vizită a multor colegi din breasla sa. Problemele unui șantier de construcții sunt atât de diverse încât numai o minte organizată, un om cu chemare spre domeniu, le poate stăpâni. Pentru că, o primă dificultate sunt oamenii: zilierii, meșterii calificați în diferite meserii: fierari-betoniști, dulgheri, zidari la roșu și finisori, vopsitori și câți alții, fiecare individ în parte constituind un temperament, un caracter, un om. Alex reușea de fiecare dată să-și organizeze o echipă de lucru, disciplinată în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
devină primul edificiu, ca punct de referință în marcarea traseului noului bulevard. Ținuse ca fațada să fie tratată cu materiale rezistente la intemperii și cu un colorit aparte, atractiv. O consultare cu maiștrii Lica și Pricop, cât și cu alți meșteri, cu privire la termenul de execuție, se impunea mai mult ca necesară. Urcă mai multe trepte de beton, sprijinindu-se de o mână curentă, ce i se păru a fi destul de fragilă. Dădu din cap a neînțelegere. Ordonase de mai multe ori
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
lui Vlad! Și orice-am face noi pe scenă, le place! Culmea, din text nu a mai rămas nici 50%, din timida regie - nici atît, dar publicul vine la Comedie cu olteni cum nu vine la Măsură pentru măsură sau Meșterul Manole, spre exemplu!”. Dacă, după douăzecișicinci de ani, acea plimbare cu avionul mi-a rămas În memorie, Înseamnă că a avut e o noimă! În primul rînd, cîte teatre și cîți actori români nu șiar visa, și azi, să joace
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
constatat că era închisă. Ah, ce obicei tâmpit aveam! Cine naiba mă pusese să o închid? M-am apropiat și am răsuflat ușurat. Spațiul dintre marginea ușii și podea era suficient de mare ca să trec fără probleme. Trăiască nea Săndel, meșterul care rindeluise muchia de jos, după ce-mi pusese parchetul! Ochiul critic al lui Adrian observase că luase cam mult din ușă și la iarnă o să cam tragă curentul pe jos. Dar iată că în situația actuală acea mică eroare
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
douăzeci de roni. Știa că ăsta ar fi prețul materialelor, asta dacă le cumperi de la magazin, treabă pe care niciun meseriaș român adevărat nu o face. Cel mult o pot face clienții, firmele și instituțiile. Doar în cazuri speciale, când meșterii își citesc bine clienții și știu că o să țină legenda cu "na, că am pierdut bonu'!", se mai întâmplă să-i vezi și pe meseriași pe la magazine. Mica discuție se încheie scurt, părintele arătându-i că și asta e o
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]