671 matches
-
părțile componente. Generatorul de curent cu circuit Închis, 240/110 V. Celule de combustibil cu amestec de hidrogen plus oxigen. Monitoarele LSS. Procesorul pentru lichide, alimentat cu baterii argint-zinc. Iar aceasta este subofițerul șef Fletcher. Norman văzu o siluetă masivă, meșterind În spatele țevilor cu o cheie grea. Silueta se Întoarse; Alice Fletcher le adresă un zâmbet, salutându-i cu o mână unsuroasă. — Pare că știe ce are de făcut, spuse Ted aprobator. — Știe, confirmă Barnes. Deși toate sistemele noastre vitale sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
pe lângă Beth. — Ai aflat ceva? țipă Beth. — Sistemele vitale! Unde e Fletcher? Unde-i Barnes? — Nu știu! Caut! — Nu e nimeni În B, strigă el și sări pe treptele ce duceau În Cilindrul C. Tina și Fletcher se aflau acolo, meșterind În spatele consolelor de la computere. Panourile din spate erau trase afară, scoțând la iveală cabluri și circuite imprimate. Luminile camerei fulgerau În roșu. Toate ecranele clipeau: AVARIE - SISTEME VITALE — Ce se Întâmplă aci? țipă Norman. Fletcher flutură mâna a lehamite. — Naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
e firea, o relevează la iuțeală. Depinde de ce-ai putut filtra. Îmi amintesc de povestea cu cercetătorul de la Cercul Polar, sufocat de problema singurătății care într-o zi raportează prin radio că un prieten eschimos i-a rezolvat-o meșterindu-i o gaură specială într-o bucată de lemn. După luni, întrebat despre prietenul său el spune că l-a împușcat. „-De ce?“-întrebă consternați cei de la centru. „-Păi, l-am prins cu bucata mea de lemn!“. Dar nonșalanța asta
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
caietul rămas deschis la o temă din primul semestru al anului parcurs. „În mod sigur mai sunt și alții care au citit, dar nu spun. Poate nu au înțeles ori nu au reținut, dar când e vorba de garagață, sunt meșteri mari! Trebuie să vorbesc cu Andrei, mai întâi. Să nu vorbim despre aceleași aspecte. El a fost acolo, știe mai bine. Eu doar am citit și am văzut câteva poze, dar ce adânc m-au impresionat!” Hai, Mariana! a strigat
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Și ca personaj Costner se descurcă onorabil, În ciuda figurii sale a cărei monotonie expresivă amintește de masca de fier a lui Harrison Ford actor nul dar fost tîmplar de excepție, se spune că Într-o zi, În tinerețe, i-a meșterit Întîmplător o ușă lui Coppola și pe ea a intrat muncitorul buimac pînă-n ziua de azi În lumea magică a filmului , cît și de aceea a lui Johnny Depp. Cu care e Însă altă poveste. În pofida chipului ce nu spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
salut. Dacă o mai atingi vreodată, o să știu și-o să te bag la pîrnaie ca violator de minori. Știi ce le fac la Quentin violatorilor de copii? Știi? Nu ți-ar plăcea să știi! Luminile se aprinseră - nevasta lui Kinnard meșterea la tabloul electric. Femeia spuse: — Pot să plec la mama? Bud goli buzunarele lui Ralphie: chei și un sul de bani. — Ia mașina și du-te să te aranjezi puțin. Kinnard Își scuipă niște dinți. Doamna Ralphie Înhăță cheile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
carton și izolată cu catran. Un Merc ’48 mov pe pajiște. Mașina rămăsese fără roți, iar o osie ruginită era pe jumătate Îngropată În iarbă. Denton trase mașina pe dreapta. — Așa și-or fi făcînd ăștia alibiul. Poate că au meșterit mașina după ce au fost la Nite Owl, ca să credem noi că n-ar fi putut să meargă nicăieri cu ea. Jack arătă cu degetul: — Pe lîngă saboții de frînă au crescut buruieni. Nimeni nu a condus rabla asta pînă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
dovezi. Davey ți-a pus un microfon În celulă. Așa a aflat de frații Englekling și de cine mai știe ce. — Minciuni! Combină-i pe Davey cu ceilalți și tot nu ai destul voltaj ca să te pui cu mine! Exley meșteri ceva la magnetofon, iar banda Începu să se rotească: hîrr, hîrr. „Dumnezeule, să fii atît de sprinten și de bine dotat! Așa e cîinele ăsta, ca Heifetz cînd cîntă la vioară, și e la fel de mare-n sulă ca Johnny Stompanato
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și-au dat seama, dar n-au stăruit asupra gândului. Ar fi putut înțelege ce era cu el doar mai târziu, când le-a povestit o istorie despre un faur care toată viața n-a ieșit din potcovăria lui, unde meșterea brăzdare, topoare, greble rudimentare, garduri de fier, colivii și potcoave, cu un zâmbet tâmp țintuit pentru totdeauna pe figura lui ce părea să nu îmbătrânească și care fredona melodii ciudate când potcovea caii și, de era obosit, își vâra capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cuvânt. Era ferm, încăpățânat, sigur pe el, tăcut, închis, nu dintr-odată, dar dintr-odată îți dădeai seama că s-au strâns toate astea în el, începuseră să-l consulte oamenii în probleme mărunte de tehnică, mai ales după ce își meșterise singur niște dispozitive cu care îmbunătățea performanțele. Apoi l-a chemat la o discuție un inginer nu cu mult mai în vârstă, au stat în fața unor scheme pe care celălalt nu le înțelegea prea bine și atunci l-a îndemnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
familii veniseră cu sănii cumpărate din magazin: ridicate de la pământ cu o structură de șipci Încrucișate făcută să te așezi pe ea, erau la fel de impresionante ca săniile trase de cai de pe timpuri. Sania noastră se târâia pe burtă: tata o meșterise din bucăți de bușteni și-i adăugase tălpi de metal dedesubt, pe care le smulsese din marginea unei portiere de mașină abandonată. —Luați-vă puțin avânt, a spus el frecându-și mâinile. La prima Încercare, Julie a căzut imediat de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
parcate de-a lungul bordurii și, cu mîna dreaptă Înfășurată Într-un pliu al scurtei, se apucă să le testeze Încuietorile. Portiera din dreapta a unui Saab argintiu se deschise, iar el se strecură pe locul șoferului și se aplecă să meșterească sub volan. M-am oprit În ușa unui tapas bar să mă uit cum manevra expert firele ca să pornească mașina. După ce motorul Începu să toarcă, scoase Saabul din parcare și acceleră pe strada pietruită, jumulind retrovizoarele mașinilor staționate pe margine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
parc și se opri pe aleea de la intrare. Chiar în apropiere se lăfăia o Dacie 1300 azurie. Se îndreptă încet spre ea, privind de jur împrejur. Nu vedea nici un trecător. Băgă mâna în buzunar și scoase o șurubelniță, începând să meșterească tăcut la portieră. Ochii lui cu pleoape pe jumătate căzute zăriră pe scaunul șoferului un pachet de ți gări străine deja desfăcut. Descuie cu grijă, sustrase cu dexteritate două țigări din pachet și închise la fel de grijuliu portiera, îndepărtându-se fără
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
frământare. Un nimb de tihnă și de plăcere naviga pe deasupra mesenilor, ce priveau cu îngăduință la târgovățul cu buci mari, de ins care trăiește ușor, un păpălău care întrerupea, pretimpuriu, horele stoarse dintr-un megafon cârpit în pânză groasă kaki, meșterind la un geamantan din tablă zincată , cu o mulțime de bumbi și de beculețe, lucind în penumbră, ca niște verzi ochi de pisică. Se vede că beculețele verzi îi sugerau meseanului Chirpic, cel supranumit Faraon, din Kotonoaga, un veritabil simțământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
unui recent sugel, de la degetul mare, el se ridică de pe lavița așternută cu scoarțe, anunțând: Trecem la pavazare! Pe urmă să raportăm cum desfășoară colectiviștii noștri muncă de partid! Vezâcă, să afle Tovarășului Popescu... Păpălăul cel de la oraș, care iar meșterise anapoda la geamantanul lui cu ochi verzi de pisică, reuși să-i înfurie și pe cei mai înțelegători meseni, întrerupând totdeauna abrupt melodia hârâită de megafon. Așezate temporar lângă Jana, cea mai hazoasă dintre vecine, care, studiindu-i pe ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Oaspeți la Vartolomei Beteagul Mașina, albă ca laptele, cu bot zăbrelit în gratii argintii, se opri sub gard. A frământat pietrișul de pe drum, sub papucii ei enormi de cauciuc, și pașii străinului apropiară scrâșnetul prundului de nasul lui Vartolomei, care meșterea absorbit la motopompa lui ruginită, cu încheieturile năpădite de noroi. Străinul, în haine tărcate, ca blana de râs, îi întinse mâna, rostindu-și repezit, oferta lui binevoitoare: Dam ajutor? Vartolomei și-a frecat de pantalonii aspri, de postav, mâna plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
adunase acolo ca un trist memento al morții lor violente. Undeva se aude zgomotul unei portiere trântite, apoi câteva strigăte răgușite taie aerul glacial. După ceva timp, dintre copaci, își fac apariția doi soldați care aduc o masă în timp ce altul meșterește la ceva ascuns în spatele unei ridicături de teren. Din obișnuință sergentul armează automatul. Încă nu-și dă seama de rostul activității celor din față. Gura i se deschide de uimire când aude un bâzâit înfundat, dar puternic, ca a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
iubesc, nu pot trăi fără tine, bîm-bîm, chestii de-astea, și te-a încălicat! Și încălicat rămîi!..." În acest timp varul se stinsese și Vintilă dispăru iar în curte și se întoarse cu o coadă de mătură veche cu care, meșterind în găleți, făcu un fel de ciorbă albă. "Gata, dom' profesor, putem începe. Luați dumneavoastră sacul cu var, că e mai ușor, și eu duc gălețile." Ne oprirăm la primul copac, puserăm mâna pe bidinele și îl feștelirăm cam la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
unul mare de 200, nu știam ce mă enerva seara când vroiam să prepar ceva, n-aveam destulă lumină. Dar a trebuit să schimb și globul, a venit un electrician cu unul mai mare, s-a urcat pe scară, a meșterit acolo și s-a cărat... A doua sau a treia zi găteam ceva și odată aud pooc! și când mă uit o văd pe Silvia la pământ, leșinată, îi căzuse globul drept în frunte... Ți-nchipui, de la înălțimea aia! Și-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Când nu se supravegheau între ei, vecinii jucau o tablă, în șlapi și pijamale; nevestele îi alimentau periodic cu semințe și cartofi prăjiți. Inevitabil, ajungeau afară, unde nu mai aveau pe ce sta, așa că se găseau vreo doi care să meșterească o bancă sau s-o recupereze din parc. Iarna, o demontau din fața blocului și-o urcau la etaj, să nu dispară. Oamenii ăștia trăiau mult, dar nu atât de mult cât și-ar fi dorit. Dispăreau pe rând, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de pisică persană. A fost combinată cu Marcel Jean, Benjamin Perét și Leonora Carrington; unii zic că și cu Victor Brauner, care i-a făcut nu știu câte portrete - toată crema suprarealismului. A fost prietenă și cu Frida Kahlo, comunista. I-a meșterit tabloul ăla celebru, după accidentul de tramvai: cu sânii goi, oasele frânte ale coloanei și zeci de cuie înfipte-n piele, printre barele corsetului metalic care o ține împachetată. Nu suferea violența, mai ales violența fizică; i se părea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
suplimentare cu fiica celui care vopsise tot liceul, din pivnițe până la acoperiș. Mă rog, nu pusese chiar el mâna pe pensulă, dar sponsorizase toată operațiunea, adusese și zugravii. Mi se părea că sunt neimportant, folosit, turuiam despre robotica lui Rebreanu (meșterisem eu o teorie despre nuvelele de război) și extrospecție la Hortensia (eu am inventat termenul!) și eram ascultat, dar mintea îmi zbura la ciorapii cu pătrățele ai fetei avocatului de la a XI-a E. Inacesibili, prețioși, italienești. Îi învârtea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
poate nu înfloriseră (iarna mergea mai greu, cu cinci grade în dormitor), dar, oricum, se descurcaseră ei cumva, ca noi toți. Oamenii păreau harnici, activi, săritori. Munceau de dimineața până seara și, când se întorceau de la lucru, se-apucau de meșterit prin casă. Mereu se nimerea ceva de reparat, o priză defectă, o ușă la dulap, un frigider mort peste noapte (prin ’89, când se lua curentul, te așteptai să găsești dimineața o baltă de apă pe hol). Prin băi, dădeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în practică este totodată o probă de sinceritate cu care ea se aplică; de aci se vede daca aplicarea se face de bună credință și în cunoștință de cauză sau numai ca pretext și pro forma. Roșii sunt în adevăr meșteri în escamotarea ideilor noastre și în renegarea propriului lor trecut. Și una și alta-i privește. Dar cum le escamotează și cum se renegă? Ni se pare că, totdauna, îndărătul apostaziei lor se ascund vechile deprinderi cosmopolite și demagogice. S-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zilelor de clacă, fără să depășească 9-10 zile pe an <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 66. footnote>. Obligația de a munci include pentru vămeni prestații pentru construcții și reparații la clădirile principale și la anexele mănăstirii. Nu știm dacă existau meșteri pietrari de la început în Vama, chiar din secolul al XV-lea sau lemnari care să presteze muncile calificate, ori de lucrau ca salahori sub îndrumarea unor meșteri aduși din orașele Transilvaniei. Produsele pădurii, cu care vămenii erau într-o relație
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]