3,725 matches
-
normalitate? Este ura o fatalitate înscrisă în gena românilor sau un virus pervers, însămânțat cu premeditare în virtutea ideii că o societate divizată este mai ușor de controlat? Gabriel Liiceanu este unul dintre filosofii noștri importanți care, în ultimii ani a meditat constant asupra raporturilor morale din cadrul societății. O carte a sa, scrisă la începutul anilor '90, Apel către lichele, continuă să stârnească reacții și acum, la 18 ani de la publicarea primei ediții. Adulat de unii, contestat cu violență de alții, Gabriel
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
soția Ursului e o vițică, iar amanta e Vulpea, cu dialoguri depreciate, decăzute din ordinea normală a comunicării, alunecînd pe panta unui suprarealism îmblînzit. De vină e, desigur, nefirescul situației. Altfel, perfect recognoscibilă. Vițica e "un animal sănătos" pe cînd, meditează Vulpea, "eu sînt prea intelectualizată, prea livrescă." Drame moderniste răsucite a la postmoderne. În poveste se amestecă, semi-ființe nici animale, nici oameni, foștii "combatanți" din vizuină. Iepurele, de pildă, care vine să citească Ventuze, al doilea volum de versuri. Poezii
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
familii de spirite. Uneori cred că fac parte din familia neliniștiților, alteori a leneșilor cu sau fără talent. Din punct de vedere cultural, adeseori sunt un risipitor pe toate bulevardele, în loc să mă ocup de coala albă de hârtie și să meditez adânc asupra ei. - Știu că și în prezent desfășutați o activitate culturală în slujba comunității românești din Banatul sârbesc: sunteți coordonatorul Teatrului Românesc din Voivodina, jurnalist la Radioteleviziunea din Novi Sad, sunteți de asemenea editor și organizator de manifestări culturale
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
oferit să-mi trimită invitații gratuite. Am refuzat, politicos și încântat: atunci când te duci la un spectacol de la care ai așteptări înalte, e bine să-ți cumperi singur biletul! Îl înțeleg perfect. Știu că majoritatea timpului și-l va petrece meditând, încercând să-și cruțe energia pentru spectacolul care se anunță mult mai dinamic decât ne-am aștepta din partea unui cântăreț de aproape trei sferturi de veac! Două prietene care au participat vara asta la concertele lui Cohen de la Montreux și
Aveți bilete la concertul lui Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8043_a_9368]
-
care, în ciuda vârstei, pare să fi atins abia în ultima vreme apogeul carierei. Opera lui Leonard Cohen reprezintă, de altfel, un elogiu al creativității neobosite, împinse mult dincolo de vârsta recapitulărilor nostalgice. Indiferent la mode și conjuncturi, el a continuat să mediteze, să scrie, să compună și să cânte. A adunat o avere, apoi, din naivitate, imprudență și indolență, a rămas fără ea. Explicația actualului turneu mondial se leagă și de acest aspect, deloc muzical, al vieții sale: în urmă cu câțiva
Aveți bilete la concertul lui Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8043_a_9368]
-
problemă decît pentru matematicieni. "Problemă" însemnînd: depistarea unei dificultăți teoretice, convertirea ei într-o ecuație și apoi găsirea unei soluții la respectiva ecuație. Pe scurt, infinitul este o chestiune de calcul, nu una de reflexie contemplativă. Pe seama infinitului nu se meditează, ci se calculează. În schimb, a vorbi despre infinit fără a încerca să-l prinzi într-o formulă de calcul înseamnă a vrea să prinzi ploaia în căușul palmelor. Cu alte cuvinte, singurul domeniu din această lume unde se poate
Răul de infinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8178_a_9503]
-
mintea noastră decît în formă adjectivală sau adverbială. Nici un om normal nu stă să priceapă infinitul, dar în schimb se întreabă dacă o durere va dura la infinit sau dacă, bunăoară, universul e infinit. Seara, cînd stăm în pat și medităm la nemărginirea lumii sau la posibilitatea ca sufletul să fie nemuritor (și aceasta tot o variantă de infinit este), ceea ce ne frămîntă cu adevărat e gradul de intervenție a infinitului în viața noastră, de aici și înclinația de a resimți
Răul de infinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8178_a_9503]
-
conținut cu totul aparte, oferindu-ne Basme ale înțelepciunii. Așa cum relevă I. Oprișan, fiind "realiste și sobre, fără intruziunea fantasticului, punând la contribuție doar inteligența, narațiunile reprezintă adevărate provocări ale spiritului - spre a răspunde la întrebările formulate sau spre a medita la adâncimea sfaturilor cuprinse în haina narativă. în straiele atractive ale parabolei mai ales, dar și ale povestirii obișnuite, ele materializează explicativ-ilustrativ principalele precepte morale sau deschid orizonturi noi de înțelegere a universului, a umanității în genere și a omului
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
jucau volei În cercuri mici iar cei toropiți de soare și de efort se odihneau pe saltele sau cearceafuri. Printre cei din urmă se găsea și Rică Olaru, cel care avea ochii Întredeschiși și, Între realitate și vis, Încerca să mediteze la toate formele Înglobate În cuvântul ... „fraier”, rostit de Ada Moldoveanu ca un fel de concluzie dureroasă, veritabil „sec!” al unui anumit joc de noroc. Argumentele pro și contra veneau, marcau și Îl părăseau discret. Tânărul compara, venea cu exemple
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ai auzi în jurul tău...” îi umbla prin cap lui Hliboceanu. „Mare podoabă îi la casa omului și prostul. Uite de-o pildă Georgel. Dacă Dinuța avea alt bărbat, mai avea ea un sărvici atât de greu?...Nuuu! Venea acasă fuguța...” medita Ion Cotman cel tăcut. Mitruță, însă, nu reușea să adoarmă. Roiul de gânduri îi bâzâia în cap fără milă...” Oare Zâna mea îi de aceea?...Ferească Dumnezeu! Dcă îi așa, apoi numai netrebnicul cela de Iordache i-o sucit capul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
repartizați la Turda, Reșița, Petroșani sau Botoșani; acum, disperarea lor provine din faptul că nu-s repartizați nicăieri... Blestemată chemare! Regretata Lena Boiangiu spunea că prefera Nasul lui Dabija, Faustului lui Purcărete, deoarece „reacționez suspicios la grandios”. Interesantă opinie! De meditat... Lucrez Într-un teatru care, de o lună, a devenit teatru de proiect. Adică, nu are nici un actor angajat! Și histrionii sunt plătiți repetiții, apoi per spectacol. Dacă joacă de 4 ori pe săptămînă, e bine - cîștigă mai mult decît
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
se impune de la sine”. Ce ne facem Însă cu actorii care lucrează, frenetic, fanatic, sub baghete celebre, adulate de majoritatea criticii de teatru ( ținute-n mînă de Afrim, Zholdak, Hausvater) , care nu țin cont de măsură & armonie, nici o clipă...De meditat. Tot așa, nu Împărtășesc ideea că studențiiactori din anul Întîi nu trebuie să apară pe scenă , nefiind pregătiți : pe criteriul acesta, nici Mihăilescu-Brăila, Silvia Ghelan , Vasilica Tastaman, Larisa Stase Mureșan ș.a. nu ar fi avut dreptul să joace, ei neabsolvind
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Împotriva amenințătoarelor devastări și parcelări a livezilor de vișini, a bibliotecilor, a iluziilor, a paradisurilor, fie ele chiar și artificiale” p.111 (aici parcă simțim influența lui George Banu din Livada de vișini, teatrul nostru ); și mai e interesant de meditat, așa cum ni se și propune În lucrare, dacă bietul Charles, soțul Emmei, nu a fost abandonat de ea și pentru că era un...prost actor . Actor de viață, nu de scenă (de altfel, teza admite că toți bărbații din viața eroinei
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
de foc, ci cu puteri lăuntrice, realizezi asta foarte rapid și inspiri adânc, s-ar putea să ai nevoie de o rezervă substanțială de paradis în interiorul tău, îți întorci ochii spre uzina suflețelului tău, refaci în memorie ciclul creației tale, meditezi dacă ai făcut undeva vreo greșeală, cât de mică. șase în al patrulea loc: ochii tăi sunt în dreptul ochilor regelui hanuman, pupilele tale îl fixează, pupilele lui sunt dilatate, semn de activare simpatică, irișii tăi sunt căprui, irișii lui sunt
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
a dragostei tale, dar parcă nu îți vine să crezi că a trecut timpul așa de repede și ai lăsat toată ideea în stadiul de început, aceasta, cu cearceaful, este cea mai la îndemână soluție, dar ar fi trebuit să meditezi puțin, acum nu mai sunt nici multe locuri, nici multe hexagrame la îndemână și nu îți este clar ce vei face și cum te vei descurca, situația devine mai dificilă decât atacul maimuțelor nancy ma. nouă în al doilea loc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ție când ai să afli ce înseamnă colhozul. Mai vorbim noi după aceea. Când au intrat în holul mare al școlii, lumea era deja adunată. Și-au făcut loc mai spre fundul sălii. Costăchel își plimba privirea pe pereții crăpați, meditând: „Asta-i școala pe care am ridicat-o eu. Uite în ce hal o ajuns!” În fața sătenilor trona o masă acoperită cu pânză roșie. Din cancelarie au ieșit, plini de importanță: Chersân și un străin. Au luat loc la masă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
păru a fi un om deosebit. De cum l-a văzut, acesta a început să ocupe un loc central în mintea și în preocupările ei. Era un bărbat frumos, înalt, manierat. Ori de câte ori se întâmpla să fie doctorul acasă când Simona o medita pe fiica acestuia, ca un făcut, nu se putea concentra; o trezea din visare Beatrice care îi spunea politicoasă: Domnișoară, aici nu lipsește semnul întrebării? Aaaa, da, da, cred că da, scumpo! Dar toate încercările ei de a-și trimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
o pătează vreun astfel de defect legat de moralitate, știu bine. Ce nu-mi convine, mai exact, la ea? Unde este problema de nerezolvat? Ce prag îmi înalță dânsa și de care eu să nu pot trece? Rămâne să mai meditez. Fără îndoială că acum ea așteaptă ceva de la mine, vrea un semn, îmi vrea răspunsul. S-o rănesc?” Ei bine, negreșit, trebuie musai să nu uit a mai aminti în grabă, din fuga condeiului, de încă o întâmplare - am putea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și-l chinuia vârtos, nedându-i pace multă vreme. Iar aceste simțăminte puternice și violente, care dau năvală în sufletul omului și îl copleșesc pe deplin, se alcătuiau la el într-o suferință psihologică și morală, ce îl determina să mediteze adânc, într-o mare încordare a forțelor sale spirituale, asupra a ceea ce avea de făcut în continuare. Grea misiune! Iar astfel, după un răstimp de intensă trăire a vieții lui interioare, înțesat de șiroaie de cugetări și de reculegeri dese
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ce am făcut cu mințile mele?!”, își urlă el singur în cap. Astfel, îngrozit mult peste măsură, ca un nebun plecă de acolo în grabă și se făcu nevăzut. Lucrul cu adevărat de mirare și care revoltă este că, tot meditând adesea la cele întâmplate, acesta nici nu-și regreta fapta nesăbuită, nici nu și-o lăuda, însă nicidecum nu se socotea un ticălos, așa cum poate că îl socotește cititorul acum, plin de mânie. Era doar arogant și rece. Avea o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
puterea ei de apăsare, îndreptată numai înspre mine, fiindcă, dacă nu reușisem eu să-i unesc prin gândul, vorbele și faptele mele bune, reușise să-i unească, cum nu se poate mai bine, invidia pentru succesul meu mult meritat. Da! Meditând acum, îmi dau seama că dintotdeauna invidia a fost un dușman de temut al omului și cel mai agresiv agent de distrugere al progresului, care este specifică doar sufletelor mărunte și nedemne, căci invidia este modalitatea prin care ura omului
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și profund angoasant, în auz mi-a răsunat clar o asemenea istorisire, încât n-am avut putința necesară de a trece mai departe cu nepăsare, plictisit. Am ascultat acolo, astfel, o poveste de iubire, ce m-a făcut adânc să meditez, poveste pe care îmi propun aici să o redau întocmai în forma în care a ajuns ea la mine, fără să îi adaug deloc, însă, acele înfrumusețări artistice și speculații inedite, obicei specific doar scriitorilor șireți, ce ascund cu dibăcie
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ființa ei, la rostul ei în lume și la împlinirea ei ca om. Unde îi erau, deci, toate acestea? Bună întrebare! Nici ea n-ar fi putut să-și răspundă prea bine. În fond, la lucrul acesta merită fiecare de meditat. Unii oameni își dau seama încă din tinerețe de amăgirile pe care viața li le pune dinainte, alții își dau seama de ele pe parcursul ei, mai devreme, sau mai târziu, iar alții nu-și dau seama niciodată și mor precum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
reprezintă un sinonim perfect al vieții superioare, de care eu doresc, cu tot dinadinsul, să ai tu parte de acum înainte. Deocamdată, însă, nu se petrece nicidecum astfel, nici cu tine, nici cu ceilalți. Și totuși, dacă mă opresc să meditez un pic, să stai încătușat tot mereu în colivia strâmtă a iluziilor parcă nu mai devine ceva atât de nefiresc pentru cei prea slabi, adică pentru cei neputincioși și firavi de duh. Acelea, cinstit îți spun, sunt cele mai grăitoare
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
chiar contează! În plus, nu uita că, în viață, singurul scop important al omului este să îmbrățișeze nu adevărul acceptat de toți, ci adevărul pe care-l simte el că-i adevărat! Acum, decizia îți aparține întru totul ție. Poftim, meditează. Pe urmă, alege. Eu mi-am terminat treaba aici! Și, sfârșindu și lunga tiradă pe un ton triumfător, Luiza, nemaiașteptând vreo posibilă replică din partea celeilalte, ca un călău care și-a încheiat misiunea sa pe eșafod, ieși în grabă din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]