607 matches
-
de S. Recevschi, Editura Univers, București, 1974. Descătușarea instinctului subliniază principiul regenerator al sexualității, clamat drept "lege" în universul compensativ al "lumii pe dos". Iată o "cheie" de interpretare interesantă, care justifică în mod neașteptat apartenența romanului lovinescian la categoria melodramaticului adică a literaturii axate pe lupta de afirmare a "Sinelui", după definiția lui Peter Brooks (vezi mai jos explicația completă). 201 Peter Brooks, op. cit., p. 34. 202 Vezi supra, capitolul II.1. "Moartea tragediei. Către o teorie a romanului- melodramă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Vezi supra, capitolul II.1. "Moartea tragediei. Către o teorie a romanului- melodramă". 203 Peter Brooks, op. cit., p. 27. 204 Idem, p. 36. 205 Michael R. Booth, op. cit., p. 187 ș.u. (vezi în special capitolul final al lucrării, "The Melodramatic Acting"). 206 Peter Brooks, op. cit.¸ p. 149. 207 Resuscitarea "cadrelor tragediei" generează și un efect parodic, câtă vreme "conflictul" pus în scenă lasă impresia unui "joc" de societate, de farsă (intriga e declanșată de un "rămășag", ca și în Bălăuca
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
PE CARE LE CUCEREȘTE. VREAU SĂ ȘTII CĂ SUNT GATA SĂ MOR, DAR MAI ÎNAINTE AȘ DORI SĂ ADRESEZ O RUGĂMINTE ÎNVINGĂTORULUI MEU. NU ERA MOMENTUL SĂ O DEZILUZIONEZE ÎN LEGĂTURĂ CU SOARTA EI. DAR FĂRĂ NICI O ÎNDOIALĂ ERA ÎNTR-O STARE MELODRAMATICĂ. BĂNUI CĂ AVEA SĂ AUDĂ O PLEDOARIE SENTIMENTALĂ. REZONABILĂ, CARE NU CONTRAVINE DISPOZIȚIILOR MELE, VĂ VA FI ÎNDEPLINITĂ, ALTEȚĂ, SPUSE EL CALM. SE APROPIE DE EL, CLĂTINÂNDU-SE UȘOR. DUPĂ FELUL ÎN CARE ÎȘI STRÂNGEA BUZELE ȘI DIN TONUL VOCII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
liderului liberal care vorbea publicului, cu ocazia turneelor sale electorale, de la geamul compartimentului de tren. Într-o scrisoare adresată secretarului ei particular, Sir Henry Frederick Ponsonby, îl numește pe Gladstone. *** În "Jurnalul" ei, ea se defulează, scriind, în stilul ei melodramatic: Monsters! You Liberals shall be punished. Revenge! Revenge! Revenge! ††††††††† Un caz paralel în istoria României îl furnizează Ferdinand și Mihai, cu excepția pregătirii militare (completă la primul, incompletă, din cauza vîrstei fragede, la cel de-al doilea). ** O atitudine asemănătoare vor adopta
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
bine în oximoronica expresie românească a "râsu'plânsului"200, pusă în circulație și explorată magistral de Nichita Stănescu. Aceste considerații vizează în primul rând umorul propriu-zis, care poate fi numit și "alb" sau pe cel "roz" al prozei și dramaturgiei melodramatice. Ele sunt însă parțial valabile în cazul umorului negru. Dacă umorul alb presupune referenți inatacabili din sfera valorilor morale și spirituale, umorul negru aplică derizoriul zonei biologicului ca realitate pragmatică incontestabilă: corpul uman, inclusiv în ipostaza de cadavru, infirmitățile, maladiile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Mușatescu ilustrează, așadar, și literatura aforistică românească, alături de I.L. Caragiale, G. Topârceanu sau de Aurel Baranga cu ale sale Minime și maxime. În proza scurtă și în dramaturgia cu tentă satirică, Tudor Mușatescu datorează, indubitabil, mult lui Caragiale. În romanul "melodramatic"219 Mica publicitate, în schimb, perspectiva predominant umoristică semnalizează desprinderea de model și investigarea pe cont propriu a unui univers în care va acorda atenție mai mult destinelor complexe și dramatice decât celor aflate la limita ridicolului. Chiar și acestea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
metaforele astrale nu vor mai servi drept pretexte pentru un astfel de comic vesel, ci pentru visarea care dizolvă râsul în surâs binevoitor, pentru ca finalul, restabilind echilibrul perturbat pentru o clipă, să cufunde totul în tristețea și cenușiul diurn. Nota melodramatică, admirabil evitată de Mihail Sebastian prin abila ancorare în realitatea prozaică inclusiv a celor mai vizionare și nepragmatice personaje, caracterizează, în schimb, piesele umoristice ale lui V. I. Popa și comedia "amară" a lui George Mihail-Zamfirescu, Idolul și Ion Anapoda
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în schimb, piesele umoristice ale lui V. I. Popa și comedia "amară" a lui George Mihail-Zamfirescu, Idolul și Ion Anapoda. Dacă la V. I. Popa conflictele între generații (Mușcata din fereastră) sau între etnii (Take, Ianke și Cadâr) se anulează melodramatic în final, în piesa lui G. M. Zamfirescu, artificialitatea și convenționalismul constau tocmai în punerea într-o tranșantă și definitivă opoziție a două lumi: pe de o parte, cea a "pampoanelor de paradă", reprezentată de văduva colonelului Stavăr, de Mioara
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și inadaptabilitate și Frosa, metamorfozată fabulos și neconvingător din servitoarea neîngrijită și răutăcioasă în idolul de frumusețe și gingășie sufletească așteptat. Un tip de umor "roz" reiese astfel din recompensarea personajelor superioare din punct de vedere moral. Soluția de tip melodramatic poate fi înțeleasă în cazul lui George Mihail-Zamfirescu și ca procedeu de intenționată delimitare de modelul caragialian pe care titlul piesei însuși Ion Anapoda -, îl evocă instantaneu, prin relaționarea intertextuală cu "omul sucit" din nuvela lui Caragiale. Cu același scop
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Idolul și Ion Anapoda și Domnișoara Nastasia demonstrează astfel, pe de o parte, polimorfismul umorului și pe de altă parte tentativa de marcare a notei de originalitate față de universul caragialian, chiar cu riscul eșuării în plan estetic, prin alunecarea în melodramatic sau prin supralicitarea umorului atroce. Ca suport ilustrativ pentru diversele forme de umor pot fi menționate și scrierile lui Ion Băieșu. Ipostazele umorului sunt aici diverse, de la cel vesel, iscat din banale incidente cotidiene surprinse în nenumărate schițe, scenete și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pare a fi singura zonă în care autoritatea lui nu s-a exercitat covârșitor, scriitorii care i-au urmat reușind să descopere resurse de originalitate acolo unde geniul caragialian n-a pătruns mai adânc fie dintr-o funciară repulsie pentru melodramatic și dulcegărie sentimentală, fie din cauza preferinței pentru modalitatea satirică sau ironică în redarea universului uman. Filonul de sensibilitate explorat însă de scriitori precum Mihail Sebastian, V.I.Popa sau George-Mihail Zamfirescu nu diluează comicul, ci îl împrospătează, iar tratarea umoristică a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și superstițios; seducător și misogin; cu fobie la vegetal și infantil, dar meloman pătimaș, impresionabil până la lacrimi; sumbru, nevricos, nestatornic, histrionic, dar și ursuz, ultrajovial, placid și ferm în principii; causeur și farseur genial, stăpân agresiv și poruncitor, dar și melodramatic; maestru al travestiului mimetic, acid pâna la perversitate sau cumplit de sadic în demolarea interlocutorului, dar și înțelegător, altruist și atoateîncăpător întru cele umane; dogmatic și antidogmatic, adorând petrecerile și colocvialitatea, însă trădând și batjocorind totul; iubindu-și sau urându
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
afirmă Lucian Boia, nicio altă civilizație neputând să ofere atât de multă ficțiune ("un miracol produs prin fuziunea banului și a tehnologiei"): chiar și faptele "adevărate" sunt tot mai mult "ficționate", decupate și aranjate după cele mai bune rețete narative, melodramatice (viața și moartea prințesei Diana), science-fiction (efectul de seră), erotice (aventurile sexuale ale președintelui Clinton), ale înfruntării dintre Bine și Rău (războiul din Golf, din Kosovo, cel împotriva terorismului), fără a uita rația cotidiană de catastrofe, de povestiri de groază
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
concediezi. O fixă cu privirea câteva secunde, apoi dădu scurt din cap. Dă-mi două săptămâni să găsesc ceva, îi spuse. Între timp am încredere că n-ai să-i spui nici o prostie lui Lilith. Dacă-i spui... Nu fi melodramatic, îl întrerupse ea. Și îți dau o săptămână. Lui Nieve i se păru că zărește o umbră de zâmbet pe chipul lui. Poate că n-ai fi o angajată chiar așa de rea, îi spuse el amuzat. Ești o gagică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-mea. Bărbatul cu care credeam c-o să mă mărit mă înșelase pe mine. Iar prietena mea cea mai bună era cea care îmi dărâma cu veselie idealul de fericire. Zâmbi cu tristețe. Acum că îți povestesc toate astea, sună tare melodramatic, știu. Dar în vremea aceea, mi-au ocupat toată existența. Vezi tu, nu puteam s-o iert. Și nici pe el. Și simțeam că viața e foarte, foarte nedreaptă. Nu știam ce s-a întâmplat cu părinții tăi, zise Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
centriștii aveau salutul cu două degete lipite În formă de pistol și cu degetul mare pe post de trăgaci, iar naziștii aveau controlul manichiurii ca salut. Țineam minte vremea când noi consideram că toate astea erau mai degrabă ridicole și melodramatice; poate de-aia nici unul dintre noi nu le-a luat În serios, iar acum ne aflam În această situație, salutându-ne cu cei mai de soi dintre ei. O adevărată nebunie. Badenschestrasse, care pornește din Berliner Strasse, e doar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
În leagăn, dar nici nu era nevoie să o ridice prea mult ca poată trage. Explicațiile le dădu Six: — E foarte important să Îl văd pe Roșcovan. Își dădu cu pumnul În palmă În timp ce vorbea, ceea ce-l făcu să pară melodramatic, mi-am zis eu. — Numele meu este Hermann Six. Vă asigur, domnilor, că o să vrea să mă vadă. Vă rog, grăbiți-vă. Ei rămaseră pe loc, mutându-și greutatea corpurilor de pe un picior pe altul, nesiguri: — Șefu’ ne spune Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și nici nu părea pe altă lume sau ceva de genul ăsta. Aflată în siguranță, cu ușa încuiată în spatele ei, a expirat. Mulțumesc lui Dumnezeu, se gândi ea. Puteam să ajung pe străzi. Apoi s-a scuturat de asemenea gânduri melodramatice. Lucrurile nu au fost niciodată atât de grave. Și-a aruncat geanta pe masă și pantofii pe podea, terminată după așa o zi. Și acum se presupunea că trebuie să își pună hainele de scandal și să iasă cu Joy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ceilalți membri ai clanului de neandarthalieni din statul New York, nu își va da niciodată seama că a fost folosit. Oprindu-se la un alt semafor, se întreba în ce stadiu se află cealaltă păcăleală a sa. Numărul cu „Fetița Otrăvită” (melodramatic, considerase Malerick, dacă nu chiar un clișeu; dar experiențele acumulate de-a lungul anilor de spectacole îl învățaseră că publicului îi e mai ușor să se descurce cu ceea ce e deja evidentă. Sigur că nu era cea mai bună inducere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
continuat, și nu e vorba doar că i-ai abandonat așa. — Hai, Judy, am răspuns eu, sunt practic adulți, știi bine. Chiar nu poți folosi cuvinte precum abandon într-un astfel de context - nu-ți stă în fire să fii melodramatică, să știi. Nu-mi stă în fire să fiu în situația asta melodramatică! Ai un fiu cu tulburări grave - și chiar și atunci când habar n-aveam unde e nu te-a interesat absolut deloc; și ți-ai părăsit familia fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
am răspuns eu, sunt practic adulți, știi bine. Chiar nu poți folosi cuvinte precum abandon într-un astfel de context - nu-ți stă în fire să fii melodramatică, să știi. Nu-mi stă în fire să fiu în situația asta melodramatică! Ai un fiu cu tulburări grave - și chiar și atunci când habar n-aveam unde e nu te-a interesat absolut deloc; și ți-ai părăsit familia fără nici un fel de avertisment și te-ai aciuat c-o fufă grotescă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
aveam unde e nu te-a interesat absolut deloc; și ți-ai părăsit familia fără nici un fel de avertisment și te-ai aciuat c-o fufă grotescă de la magazinul din colț. Cred că am tot dreptul să fiu cât de melodramatică vreau, cum zici tu așa de fermecător. Recunosc deschis că încă te iubesc cu disperare, Charlie- Dumnezeu știe de ce -, dar asta nu înseamnă că sunt oarbă și proastă. Încă mai pot vedea cât ești de ticălos. Doar că nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
întâmplat cu Jesse Chapman, ciripi Adriana cu plăcere vădită. Fetele începură să urce scările anevoie, în șir indian. Emmy se întoarse și se uită la prietenele ei. De ce e vina lui Jesse Chapman pentru că te-ai apucat iar? Leigh oftă melodramatic. — Am bănuit întotdeauna că nu sunteți atente la ce vorbesc eu. Oh, lasă drama, zise Adriana. Să știi că ascultăm toate melodramele tale gen Chicken Little de la serviciu. Norocul nostru că Jesse Chapman e mai interesant decât obișnuiții tăi scriitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Poate nu chiar violență, dar parcă te și văd amenințată. Niciodată nu subestima lucrurile de care unii sunt capabili când e vorba de bani - mai ales de grămezi de bani. Hai, mă, mamă, nu crezi că asta e un pic melodramatic? Nici nu i-au ieșit bine vorbele din gură că Ronnie Își duse mâna la burtă și se schimonosi de durere. —Mama, ești bine? Nu sunt sigură. Ronnie se ridică și respiră adânc. —Orice-o fi fost părea să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
spun, Tu ai o elocvență naturală și neforțată, pe care ți-o invidiez. Continue, mon bon! În lunile următoare, Du Maurier Îi citi capitolele care continuau cartea, dar care făcură o impresie mai puțin favorabilă. Povestea căpăta o turnură cam melodramatică. Tânărul erou rămânea orfan și era adoptat de o rudă, colonelul Ibbetson, care Îl crescu ca pe un gentleman, dar se dovedi a fi el Însuși un nemernic (Henry presupuse că, la vremea potrivită, avea să iasă la iveală că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]